Page 1 - 1957-03
P. 1
Ceferişti PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂI Semnarea protocolului pentru schimburile
distinşi cu ordine de mărfuri dintre Republica Populară
« — şi medalii — © Romînă şi Republica Populară Bulgaria
Ll
[ In ziua de 27 februarie, a avut .
(. loc în sala clubului C.F.R. Simeria, ^ pe anul 1957
t o adunare în cadrul căreia au fost •]
l laminate ordinele şi medaliile cu j
l La 26 februarie a.c. s-a semnat la Bucureşti protocolul reglementînd
l
care Prezidiul Marii Adunări Na- 1 schimburile de mărfuri şi plăţile din tre Republica Populară Romînă şi
l ţionale a Republicii Populare Ro- ) Republica Populară Bulgaria pe an ui 1957.
l mine, a distins numeroşi muncitori, -j Republica Populară Romînă va li vra Republicii Populare Bulgaria pro
t tehnicieni, ingineri şi funcţionari de j duse petrolifere, utilaje, produse chimice, medicamente, energie electrică,
[¦ de pe raza R.C.M.-ului Simeria, cu 1 Vineri, 1 martie 1957 diverse produse industriale de larg con suin şi altele, iar Republica Populară
Bulgaria, va livra Republicii Populajb- Romîire minereuri de f«r, cabluri,
<r. ocazia aniversării a 24 de ani de la j] Anul IX. Mr. 690 4 pagini 20 bani
[ eroicele lupte ale ceferiştilor din 16 -j
produse chimice, medicami^ţe, Jj|produ’,-se/ alimentare, bunuri de larg consum
ţ februarie 1933 şi pentru realizări şi j şi altele.
Jţ merite deosebite in muncă. 7 Protocolul a fost semnat din partea guvernului romîn de Nicolae An
[ Au fost deasemenea distinşi cu -] Noutăţi din gliei, locţiitor al ministrului Comerţului Exterior al R.P.R., iar din partea
t ordine şi medalii şi muncitori' de ") guvernului bulgar de lordana Kaprie iova, locţiitor al ministrului Comerţu
la Atelierele C.F.R. Simeria şi corn- 1 !sectorul P.T.T.R . lui al R. P. Bulgaria.
La semnare a asistat Stoian Paviov, ambasadorul extraordinar şi ple
[ plexul C.F.R. Teiuş-Coşlariu care ^
C aparţine de regionala C.F.R. Cluj. -j Urmînd exemplul S-a îndeplinit planul lunar în bazinul .Condiţii mai bune de muncă1 nipotenţiar al R. P. Bulgaria la Bucureşti.
t Cu „Ordinul Muncii„ cl. Il-a a ] oţel ari lor reşiteni carbonifer al Văii Jiului Tratativele s-au desăşurat într-o atmosferă prietenească şi de înţele
[ fost decorat Aurel Marcu, mecanic ] Pentru îmbunătăţirea con gere reciprocă.
^ de locomotivă de la depoul Petro- 1 diţiilor de munca ale telejo- ' N/V^V'V'V'V'
' nistelor de la centrala telefo- (
[ şan i: cu „Ordinul Muncii" ci. IlI-a 7 2000 tone de fontă peste plan Mereu în frunte tone de cărbune pe luria februarie. nică a oraşului Deva, s-a însămînţează ovăzul
Deci, locul trei în întrecere. ¦zugrăvit sala, la ferestre au
C au fost decoraţi: Simion Oniţă, lă- .j Colectivul uzinei „Victoria“ Se pare că minerii de la Uricani au fost puse perdele de mătase, La îndemnul deputatei Eli Adam Tătulea secretarul or
din Călan şi-a realizat sarci hotărît să fie mereu în frunte. Numai Cele mai bunei rezultate le-au ob
- căluş la secţia L 7 Deva, Ioan Via- * nile de plan pe ¦1956 cu mult aşa se explică faptul că de la înce ţinut minerii din brigăzile conduse de
înainte de termen.' In acest an, putul anului, colectivul minei s-a men Cornel Cenuşe cu 349 tone peste plan,
[ dislau sef de manevră în statia 1 atît în luna ianuarie cît şi în ţinut mereu în fruntea întrecerii pe Gheorghe Ncagu cu 182 tone peste *, pe jos s-au pus covoare şi s-n sabeta Dotiu din Vîlcelele Bu ganizaţiei de bază din Vîlcele
jL Petroşani, Ioan Crişan fierar la ’a- i februarie, planul de producţie bazinul carbonifer al Văii Jiului. De plan, şi Moise Peter cu aceiaşi canti despărţit cu un paravan o ca- le Bune. Intr-o singură zi, au
a fost realizat şi depăşit cu altminteri' şi ultimele lor rezultate tate. Minerii de Ia Petrila au extras ,meră de repaus şi vestiarele ne, şi a resporfsabilei comisiei fost însămînţate peste 4 ha. cu
[ tclierele C.F.R. Simeria şi Iuliu i mult. dovedesc acest lucru. Bunăoară, în în contul lunii martie 1.078 tone de ^pentru telefoniste. de femei, un număr de 6 ţă ovăz.
ziua de 23 februarie, ei au extras ul cărbune. rani muncitori iau ieşit la însă-
[ Pavel, mecanic de locomotivă la de- ] Discutînd în cadrul unei con timele tone de cărbune în contul a- In sală fiind cald, telefonis- PETRE FĂRCAŞIU
sfătuiri despre iniţiativa oţela- cestei luni, iar de la această dată pî Rezultate bune Ia Lonea ,tele lucrează acum în papuci mînţările de primăvară. Prin
C poul Teiuş. 1 rilor reşiteni, furnaliştii de la tre fruntaşi se află şi tov. corespondent
Călan s-au hotărît să le urme nă la 27 februarie inclusiv, au ex Cînd sirena a anunţat terminarea
|- Cu „Medalia Muncii" au fost dis- j ze exemplul angajîndu-se să tras peste plan 1.854 tone cărbune ultimului schimb în ziua de 27 febru
dea peste plan, pînă la 1 mai, arie, la mina Lonea s-a scos prima
, linşi tovarăşii: Zafiu Cărpinişan, ¦] 2000 tone de fontă ; să reducă cocsificabil. tonă de cărbune în contul lunii vii
preţul.de cost cu 1 la sută fată toare. Aşadar şi minerii de la Lonea
L montator Atelierele C.F.R. Simeria, 1 de sarcina planificată ; să mă Promotorii acestor rezultate au fost s-au achitat cu cinste de sarcinile a- \de casă care sînt mult mai co
rească productivitatea muncii minerii din brigăzile conduse de Va vute, cu toate că au întîmpinat unele m o zi ca pantofii. O parte din
[ Vasile Mateevici şef adjunct al 1 cu 3 la „sută fată de plan şi sile Hriţcan, Alexandru Eisler, Spiri- greutăţi inerente exploatărilor carbo C ontracte pentru trifoi şi m ăzariciie
să reducă declasatele cu 1 la don Timofte şi Gheorghe Domşa. E- nifere.
[ R.C.M. Simeria, David Hotărîş, şe- ^ sută sub procentul admis. vident, ia aceste succese un rol de ,ele au primit, iar altele vor
osebit l-a avut aprovizionarea perma O contribuţie însemnată la aceste oprimi în curînd uniforme noi
^ ful secţiei Tc. 4 Simeria, Ioan Pop j Colectivul secţiei turnătorie nentă cu lemn de mină şi vagonete succese şi-au adus brigăzile conduse j — halate de culoare verde. In satul Tău din raionul Se fost tovarăşii Simion Ciorgo-
s-a angajat şi el să dea peste goale. de minerii Ştefan Urlich, Petru Pet- beş, într-o singură zi — 21 fe veanu, Zafiu Munteanu, Nico
[ Şeful reviziei de vagoane din Sime- j plan, pînă la 1 mai. 400 tone ric, Ioan Langa, Minai Petric şi alţii. v In sala cabinelor telefonice, bruarie — au încheiat con lae Mărgineanu şi Ioan Sîrbu.
de produse turnate, din care 15 Pe urmele fruntaşilor \ s-au amenajat ghişete speciale tracte cu statul, 35 de ţărani
C ria, Elemer Martin şeful depoului i tone bunuri de larg consum; Sectoare fruntaşe la Lupeni \c u sticlă, s-a pus duşumea şi muncitori, pentru cultivarea Ţăranul muncitor Vasile Dră-
să reducă preţul de cost ope Succesele minerilor de la Uricani ,s-a făcut intrare directă in sa- guiţă şi-a manifestat dorinţa
L Petroşani, Nicolae Popa mecanic de rativ cu f la sută şi să măreas nu i-a lăsat indiferenţi pe ortacii lor In aceeaşi zi, insă la ore diferite, , lă. Publicul care aşteaptă trifoiului şi măzărichei, pe o
că productivitatea muncii cu 3 de la Vulcan. Fireşte, minerii din Vul şi minerii de la sectoarele I şi II de ,pentru a vorbi, are la dispozi suprafaţă de 30.75 ha. teren. de a contracta cu statul o su
^ locomotivă — depoul Simeria, Ioan -j la sută fată de plan. can au luptat cu ardoare să-i ajun la mina Lupeni şi-au îndeplinit sar
gă. Şi n-au fost departe de ţel. Primii dintre' cei care au în prafaţă de 1 ha. pe care să o
[ Bugariu revizor de ace în staţia j cheiat astfel de contracte, au cultive cu grîu.
L Simeria—călători. Victor Pălămar J
ţ şef de tren în staţia Coşlariu şi .j
( Ghcorghc Rusii revizor de ace în ^ ţ i e bănci, meser' şi scaune.
[ staţia Teiuş. j ,Ghişete noi au fost instalate Planul de contractare la sfecla de zahăr
,şi în sala cabinelor de la cen a fost depăşit
[ Conducerea Ministerului Căilor 1 tralele telefonice de la Hune
doara şi Alba Iulia
t Ferate împreună cu C.C. al Sindi-
Se lărgeşte reţeaua
^ catului muncitorilor ceferişti, pentru -î de radioficare
r munca depusă şi pentru rezultatele j In planul pe anul 1957 al In urma muncii depuse de vaturi şi Aprozar. Asociaţia le
' Direcţiei regionale P.T.T.R. organele sfatului popular, pla gumicultorilor a contractat pes
[ obţinute în 'îndeplinirea sarcinilor 7 Hunedoara, este prevăzută ex nul de contractare la sfecla de te 5 ha. teren. Ţăranul mijlocaş
tinderea reţelei de radioficare Ioan Burs a contractat aproape
t de plan, a distins cu Insigna „Pcn- ^ ,în satele Bretea Mureşană, zahăr al oraşului Deva, a fost •3 ha. teren. Suprafeţe însemna
'F !limón Sîrbu, Vălişoara, To- depăşit cu 12 ha. Numai aso
^ tril merii ceferist" pe următorii to- ] ciaţia cultivatorilor de sfeclă de te au contractat şi alţi ţărani
zahăr din acest oraş a contrac
f varăşi: Pavel Blaj mecanic de lo- ] Hofărîrea minerilor Astfel la 25 februarie, în schim cinile de plan ce le reveneau pe în tat o suprafaţă ’de 18 ha. muncitori. Planul de contractări
din Teliuc bul 111, ei şi-au realizat sarci treaga lună. Sfredelind stîncile sub
romoiiuă depoul Simeria, loan J nile de plan pe întreaga lună. In ur terane de cărbune, minerii din brigă In prezent se duce munca pen la legume şi zarzavaturi a fost
[ Bălan, lăcătuş de revizie — Sime* tru încheierea de contracte între realizat pînă în prezent în pro
cultivatorii de legume şi zarza
[ ria, Sabin Haţegan şef de remiză -j Pentru a veni în sprijinul mătoarele două zile, ei au dat în con zile conduse de Ioan Jurj de la sec porţie de 90 la sută.
[ — Alba Iulia, Teodor Constantin ] furnaliştilor şi prin aceasta şi tul lunii viitoare cca. 1.820 tone de torul I şi Ioan Donic de la sectorul
în ajutorul oţelarîlor, colectivul cărbune peste plan. II au trimis, în această perioadă, cu tia Mică, Totia Mare şi Cris-
r — I.D.M. Petroşani, Anton Nagij — ] minei Teliuc s-a alăturat iniţia 690, respectiv 540 tone cărbune coc
r revizor de ace staţia Simerici-Triaj, 1 tivei oţelarilor reşiţeni, anga Ca şi în alte dăţi, în fruntea între sificabil mai mult peste plan uzine tur. De asemenea, staţiile de Legume şi zarzavaturi pentru populaţie
L F.manoil Popescu şeful secţiei Tc. 4 } cerii s-au situai brigăzile conduse de lor de semicocs iLn Lupeni şi Călan.
^ Simeria şi Troian Dogarii, revi- -] jîndu-se să depăşească planul Gheorghe Ivaşcu, Andrei Vizi şi E- radioficare din Miercurea şi Cu 45 la sută şi-au depăşit zarzavaturilor, pe o suprafaţă de
¦ zor de ace în staţia Petroşani. •) merik Csiki. Pe întreaga mină planul lunar a Gîrbova se vor comasa la sarcinile de plan pe luna fe 7,55 ha. Cea mai mare suprafa
de producţie, pînă la 1 mai, cu fost realizat Ia 28 februarie, ia termi 'Miercurea unde se va instala bruarie achizitorii Constantin ţă pentru cultivat legume a fost
Cei de la Petrila pe locul trei narea schimbului I. E de remarcat fap [o staţie corespunzătoare. Radu şi Silviu Salcău de la co contractată de către G.A.C. Te
4500 tone de minereu de fier operativa „9 Mai“ din Teiuş în iuş, care a şi primit un avans
In planul pe anul în curs, ce priveşte încheierea contracte de 2.110 lei. De asemenea, în-
Oţel special peste plan După prima zi O zi mai tîrziu, Ia 26 februarie, mi tul că Ia aceeaşi oră s-a îndeplinit , mai sînt prevăzute lucrări de lor pentru achiziţii şi _valorifi
nerii de la Petrila au putut să rapor şi pianul lunar pe întregul bazin car , modernizare a telefoanelor la tovărăşitul Cornel Fostoc, pen
Pînă Ia începerea evacuării In ziua de 26 februarie, oţe- teze cu mîndrie că au dat ultimele bonifer al Văii Jiului. Sebeş, amplificarea reţelei şi cări prin cooperativă.
şarjelor de otel special nu mai larii hunedoreni au analizat -mărirea capacităţii centralei tru suprafaţa de 0,30 ha. ce o
era mult. Otel arii din brigada chemarea lansată de otelarii Cooperativa „Moţul“ din Ba \H telefonice de la Alba Iulia. Pe lîngă faptul că au contrac
tovarăşului loan Petre, au în Combinatului metalurgic Re ia de Criş este cunoscută de va cultiva cu legume, a primit
ceput să facă ultimele pregă şiţa. Atunci, hunedorenii şi-au mulţi locuitori ai regiunii Hu 11 tat peste 230.kg. lină, aceşti to
tiri. luat angajamentul că vor pro nedoara pentru produsele bune un lav-ans de 450 lei.
duce pînă l.a l mai cu 2.000 dezvoltarea secţiilor de coman varăşi au încheiat contracte şi
In scurt timp, pe rină a în tone otel mai mult. ce le livrează. dă şi pentru perfecţionarea mun ADRIAN OŢOIU
ceput să curgă şuvoiul incan citorilor mai puţin calificaţi. In
descent de otel. Tonajul şar încă din prima zi de mun In vederea unei continue îm planul de măsuri întocmit de pentru cultivarea legumelor şi corespondent
jei, a fost şi de data aceasta cu că. întrecerea a dat roade. Pla bunătăţiri a activităţii coopera conducerea cooperativei, se pre -auBSSGsaaGHHEBKBanBaHnBai'nanBaannoHBBBOBHBBiiBBnDijensHorannonBPEGnBOEaaHnnnn *¦¦¦«¦
2 tone mai mare decît cel pla nul pe întreaga secţie în ziua tivei, colectivul ce lucrează aici vede înfiinţarea de noi secţii
nificai, deci un nou succes. Pe de 27 februarie a fost depăşit a luat o serie de măsuri pentru pentru deservirea populaţiei la Prima nuntă în gospodăria colectivă din Ilia
graficul realizărilor, oţelarii cu 158 tone otel. Tona de oţel Viaţa, Luncoi, Ormindea, Musa-
din brigada lui, loan Petre au produs în această zi, ia fost riu şi Brad. De asemenea, la Fruntaşa din colectivă era de acord dar i-a spus-o Vâzîndu-i hotărîrea, părinţii
înscris astfel de lia începutul cu peste 80 lei' mai ieftină secţia olărie, s-a introdus pro
lunii, o depăşire de plan cu ducerea unui nou sortiment de — O fetişcană tăcută, mică pe şleau de la început: se gîndiră că ar fi. zadarnică
aproape 13 la sută. de statură şi slăbuţă. Aşa ară „Să ştii, Ionel că te iubesc, orice împotrivire. Căzură şi ei
ta Viorica Fiorea în urmă cu de acord. De fapt cuvintele de
oale ce se vor desface prin tîr- cîţiva ani cînd părinţii ei se dar eu nu plec din colectivă, laudă despre fată ajunseseră
hotârîseră să rupă pentru tot chiar dacă aşi rămîne nemă şi pe la urechile lor cu toate
gurile de ţară. Tot la -această deauna cu trecutul şi să încea ritată. Dacă vrei să ne căsă că locuiau în Brîznic — la
pă o viaţă nouă. torim şl să fim fericiţi ţoală vreo 3-4 km. de llia. Pînă la
secţie se studiază posibilitatea viaţa, vino tu în gospodărie". urmă, părinţii tui Ionel nu
Cînd părinţii s-au înscris în numai că au fost de acord cci
ooooooc c ooooooooooooooooooc oooooo -jV -k ? ooooooc ooocc-oo o o o o o o o o o o o o o o o o o o o fabricării oahlelor pentru sobe de colectivă, Viorica era la vîrs- Ionel, la fel ca toţi flăcăii, fiul lor să intre în colectivă
teracotă. 1a cînd copiii sînt de obicei ţinea la orgoliul lui şi de a- şi să se însoare cu o colecti
„«..a«— paVcn¦•fii en alintaţi. Dar, după cum fami ceea îi spuse: vistă, dar s-au gîndit că ar fi
In afară de sortimentele pre lia lui Florea Tudor — tatăl bine să se înscrie şi ei.
văzute în planul de stat, se con ei — era numeroasă, pe ea „Păi, dacă nu vrei, n-am
nu a aliniat-o nimeni. A tre ce-ţi face. .. o să mai găsesc O hotărîre
Ulii frisriflea întrecerii fecţionează încălţăminte din de buit să muncească de mică a- eu alte fete...
şeuri (sandale de diferite mo lături de părinţi pentru a a adunării generale
creşte fraţii mai mici. Tinerii s-au despărţit oare
La secţia de cutii Muncitoarele din Uzina „Vic dele) ce se vor desface prin ma cum supăraţi. Dar supărarea In urmă cu vreo 4 supta
a fabricii i.A.R.T. toria“ Călan au obţinut ^ în gazinul propriu din Brad. „Am învăţat-o de cînd era nu putea ţine mult. Ionel o mîni, colectiviştii din llia, s-au
Deva, lucrează mul întrecerea ce o desfăşoară în mică să fie harnică, bună gos iubea mult pe Viorica şi lot întrunit în adunare generală.
te femei. Dinire ele cinstea zilei de „8 Martie“, fru Paralel cu activitatea depusă podină, să nu se dea în lături la fel îl iubea şi Viorica pe
se evidenţiază mun pentru dezvoltarea secţiilor, se de la muncă" — povesteşte Ionel. In calea dragostei lor — Tovarăşi, la primul punct
citoarea Elisabeta moase realizări. duce o susţinută muncă şi în laiăl lui Viorica. nu mai putea rezista nici o de pe ordinea de zi avem dis
Rostohan, care îşi Brigada de femei ce poartă vederea calificării tinerilor ve piedică cutarea cererii de primire în
depăşeşte norma zil niţi de la sale. De la începutul Şi Viorica aşa a devenit. G.A.C. depusă de Tovarăşul
nic cu 25—30 la denumirea de „Brigada Păcii“, anului au fost primiţi 19 aseme Ea este acum fruntaşă în „N-o las, ori ce ar fi. O Ionel Dănilă.
sută. condusă de Ana Metea, a che nea tineri care au fost daţi să mai întreb odată şi dacă nici
mat la întrecere toate brigăzi înveţe o fază a producţiei, iar gospodăria colectivă. Colecti alunei nu vrea, mă înscriu şi Cu aceste cuvinte fu deschi
Ial-o în această le şi echipele de femei din uzi 12 tineri au fost trecuţi s'ă lu viştii povestesc că seara, cînd eu în colectivă". să adunarea generală de către
fotografic, execu- nă. Pînă în prezent, această creze la o altă fază, în scopul tovarăşul Gheorghe Orşa, pre
tînd lipitul capace brigadă, cu o depăşire de pes ridicării calificării lor. Viorica vine de la munca cîm- Aceste gînduri îl frămînla- şedintele gospodăriei colecti
lor la cutiile de te 80 la sută. se situează ^ în pului, trece întotdeauna pe la ră pe Ionel toată noaptea. In ve. Discuţii în jurul cererii nu
conserve. fruntea întrecerii, confirmîn'd )i ţărani muncitori se sediul gospodăriei şi, fără seara următoare se întilniră s-au purtat prea multe.. Colec
hotărîrea de a-şi ţine angaja să-i spună nimeni, mulge va tiviştii au fost cu toţii de a-
înscriu In întovărăşiri şi cile, mătură prin curte, sau din nou. Cîte au discutat alun- corcl ca Ionel Dănilă să fie
mentul luat. scoate apă la vite. De fapt cea, numai ei ştiu. Un lucru primit în gospodăria colecti
Succese frumoase obţine şi cele 230 zile-muncă pe care însă îl ştim şi n o i: Viorica vă.
le-a făcut anul trecut în G.A.C. t-a convins pe Ionel să se îns
brigada condusă de Iuliana vorbesc de la sine despre hăr crie în gospodăria colectivă. — Ei, acum sînteţi de a-
nicia ei. cord să vă comunic o noutate?
Roman, care are depăşiri de Mergînd spre casă, de la în- — îi întreabă preşedintele pe
tîlnirea cu Viorica, Ionel era
30—40 la sută. Din această In ultimele zile, s-au înscris (are voios. Deodată însă vo
brigadă se evidenţiază munci în întovărăşirea agricolă „Ho ioşia lui fu risipită de g în d u l:
toarele Iulia Bauman. Maria
Şteg şi altele. rea“ din Sîntuhalm, un număr In calea dragostei „Ce vor spune părinţii ? Vor colectivişti.
de 4 familii de ţărani muncitori. nu rezistă nici o piedică
De asemenea, echipa de fe Ţăranul muncitor Adam Igna fi ei oare de acord să intru Fiind vorba de o noutate,
mei de la îngrijirea miezurilor s-a înscris cu o suprafaţă de 4 în colectivă" ?
de radiatoare, a reuşit c.a în hectare de teren era şi firesc cu nici unul să
luna aceasta să reducă procen
tul de rebuturi cu 10 la sută In întovărăşirea agricolă din Hărnicia şi priceperea Vio- Se tot frământă băiatul, nu fie împotrivă.
faţă de luna ianuarie. La a- Viile noi s-au mai înscris de a-
ceasta, au contribuit muncitoa semenea 4 familii de ţărani mun ricăi au făcut-o să fie îndră cui să-i spună înainte. Să-i — Uitaţi despre ce-i vorba.
rele Cristina Creţu, Florica citori.
Nistor, Maria Văcăreanu şi al gită de toţi colectiviştii. Ba spună lui taică său, sau mai- Ionel, cel pe care-l primirăm
tele. In cadrul gospodăriei colec
tive „Petofi Şandor“ s-au în a început să se vorbească des că-si. Nu ştia care-l vor înţe acum colectivist, se căsătoreş
Ne mai despart puţine zile de scris două familii de ţărani mij pre ea şi în afara gospodăriei. lege mai bine. Căuta să gă
locaşi. Ferenţ Lovasz s-a înscris te cu Viorica — fruntaşa noas
sărbătoarea internaţională a fe cu o suprafaţă dc 3,50 hectare Şi, să-mi fie iertată Indiscre sească cele mai potrivite cu tră. Nu credeţi c-ar fi bine'să
de teren, iar Martin Gyorfi s a ţinem nunta în gospodărie ?
înscris cu 4 hectare de teren. ţia, mulţi feciori se gîndeau vinte prin care să-şi convin
că nu le-ar strica s-o aibă de gă părinţii să fie de acord cu In sală izbucniră aplauze
meilor. Dar pînă atunci, mun 43.621 lei depuşi nevastă. In vara trecută un hotărîrea pe care o luase. In însoţite de voci:
citoarele de la uzina „Victoria“ tinăr, din afara gospodăriei, seara aceea nu a spus nimă
a urmărit-o o zi întreagă cum nui nimic. ' — Altcumva nici nu ne gîn-
d im ! Facem o nuntă ca-n po
muncea la batoză şi peste cî- Dar în ziua următoare a veşti : Viorica şi Ionel sini
copii noştri...
din Călan sînt hotărîte să-şi în ia ghişeele C .E .C , teva zile a şi peţit-o. Dar în spus cu tot curajul părinţilor,
treacă realizările obţinute pînă Colectiviştii făcură mai
în prezent. Brigada condusă de Ghişeele C.E.C din raionul zadar. Viorica îl iubea pe al — Ce ie-a ăpucat acum ? multe propuneri şi pe urmă
tov. Ana Metea, de pildă, s-a Orăştie au reuşit să atragă în luară hotărîrea să folosească
angajat să-şi întreacă realizările cursul lunii ianuarie în circui tul. Alte fete nu mai găseşti? — pentru nunta lui Viorica şi Io
de pînă acum cu 10 la sută. tul monetar, suma de 43.621 nel, din fondul gospodăriei,
Printre muncitoarele secţiei de cro !torie a cooperativei „Solidaritatea" lei. Această realizare se dato- Nici cel care îi era drag ei îi zise taică-său. făină', zahăr, să taie un porc ,
din Deva, este şi croitoreasa Ana Bucnrescu. Ea face totdeauna lucru de I. CRASCA reşte în maie măsură activită nu era colectivist. Şi tocmai
calitate, mulţumind pe locuitoarele De vei, care îşi confecţionează rochii la corespondent ţii intense depusă de mandatari aici era hiba. — Nu tată. Eu pe aceasta
această secţie. la locul de muncă. o iubesc şi cu ea mă însor.
— Flăcăul îi propusese fe Am să intru în colectivă. Aşa
In acest clişeu, tov. Ana Bucures cu iueiînd Ia maşina de cusut. m-am înţeles cu ea şi aşa voi
tei să se căsătorească. Fata face ori ce, ar fi. (Con’.inuare în pag. ",-aj i
¦L V—''