Page 1 - 1957-03

Ceferişti
distinşi cu ordine
« — şi medalii — ©
Ll
[ In ziua de 27 februarie, a avut .
(. loc în sala clubului C.F.R. Simeria, ^
t o adunare în cadrul căreia au fost •]
l laminate ordinele şi medaliile cu j
l La 26 februarie a.c. s-a semnat la Bucureşti protocolul reglementînd
l
care Prezidiul Marii Adunări Na- 1
l ţionale a Republicii Populare Ro- )
l mine, a distins numeroşi muncitori, -j
t tehnicieni, ingineri şi funcţionari de j
[¦ de pe raza R.C.M.-ului Simeria, cu 1
<r. ocazia aniversării a 24 de ani de la j] Anul IX. Mr. 690
[ eroicele lupte ale ceferiştilor din 16 -j
ţ februarie 1933 şi pentru realizări şi j
Jţ merite deosebite in muncă. 7 Protocolul a fost semnat din partea guvernului romîn de Nicolae An­
[ Au fost deasemenea distinşi cu -]
t ordine şi medalii şi muncitori' de ")
la Atelierele C.F.R. Simeria şi corn- 1
[ plexul C.F.R. Teiuş-Coşlariu care ^
C aparţine de regionala C.F.R. Cluj. -j
t Cu „Ordinul Muncii„ cl. Il-a a ]
[ fost decorat Aurel Marcu, mecanic ]
^ de locomotivă de la depoul Petro- 1
[ şan i: cu „Ordinul Muncii" ci. IlI-a 7
C au fost decoraţi: Simion Oniţă, lă- .j
- căluş la secţia L 7 Deva, Ioan Via- *
[ dislau sef de manevră în statia 1
jL Petroşani, Ioan Crişan fierar la ’a- i
[ tclierele C.F.R. Simeria şi Iuliu i
[ Pavel, mecanic de locomotivă la de- ]
C poul Teiuş. 1 rilor reşiteni, furnaliştii de la
|- Cu „Medalia Muncii" au fost dis- j
, linşi tovarăşii: Zafiu Cărpinişan, ¦]
L montator Atelierele C.F.R. Simeria, 1
[ Vasile Mateevici şef adjunct al 1
[ R.C.M. Simeria, David Hotărîş, şe- ^
^ ful secţiei Tc. 4 Simeria, Ioan Pop j
[ Şeful reviziei de vagoane din Sime- j
C ria, Elemer Martin şeful depoului i
L Petroşani, Nicolae Popa mecanic de
^ locomotivă — depoul Simeria, Ioan -j
[ Bugariu revizor de ace în staţia j
L Simeria—călători. Victor Pălămar J
ţ şef de tren în staţia Coşlariu şi .j
( Ghcorghc Rusii revizor de ace în ^
[ staţia Teiuş. j ,Ghişete noi au fost instalate
[ Conducerea Ministerului Căilor 1
t Ferate împreună cu C.C. al Sindi-
^ catului muncitorilor ceferişti, pentru -î
r munca depusă şi pentru rezultatele j
[ obţinute în 'îndeplinirea sarcinilor 7
t de plan, a distins cu Insigna „Pcn- ^
^ tril merii ceferist" pe următorii to- ]
f varăşi: Pavel Blaj mecanic de lo- ]
romoiiuă depoul Simeria, loan J
[ Bălan, lăcătuş de revizie — Sime*
[ ria, Sabin Haţegan şef de remiză -j
[ — Alba Iulia, Teodor Constantin ]
r — I.D.M. Petroşani, Anton Nagij — ]
r revizor de ace staţia Simerici-Triaj, 1
L F.manoil Popescu şeful secţiei Tc. 4 }
^ Simeria şi Troian Dogarii, revi- -]
¦ zor de ace în staţia Petroşani. •)
Oţel special peste plan
Pînă Ia începerea evacuării
şarjelor de otel special nu mai
era mult. Otel arii din brigada
tovarăşului loan Petre, au în­
ceput să facă ultimele pregă­
tiri.
In scurt timp, pe rină a în­
ceput să curgă şuvoiul incan­
descent de otel. Tonajul şar­
jei, a fost şi de data aceasta cu
2 tone mai mare decît cel pla­
nificai, deci un nou succes. Pe
graficul realizărilor, oţelarii
din brigada lui, loan Petre au
înscris astfel de lia începutul
lunii, o depăşire de plan cu
aproape 13 la sută.
ooooooc c ooooooooooooooooooc oooooo
Printre muncitoarele secţiei de cro !torie a cooperativei „Solidaritatea"
din Deva, este şi croitoreasa Ana Bucnrescu. Ea face totdeauna lucru de
calitate, mulţumind pe locuitoarele De vei, care îşi confecţionează rochii la
această secţie.
In acest clişeu, tov. Ana Bucures cu iueiînd Ia maşina de cusut.
Urmînd exemplul
oţel ari lor reşiteni
2000 tone de fontă peste plan
Colectivul uzinei „Victoria“
din Călan şi-a realizat sarci­
nile de plan pe ¦1956 cu mult
înainte de termen.' In acest an,
atît în luna ianuarie cît şi în
februarie, planul de producţie
a fost realizat şi depăşit cu
mult.
Discutînd în cadrul unei con­
sfătuiri despre iniţiativa oţela-
Călan s-au hotărît să le urme­
ze exemplul angajîndu-se să
dea peste plan, pînă la 1 mai,
2000 tone de fontă ; să reducă
preţul.de cost cu 1 la sută fată
de sarcina planificată ; să mă­
rească productivitatea muncii
cu 3 la „sută fată de plan şi
să reducă declasatele cu 1 la
sută sub procentul admis.
Colectivul secţiei turnătorie
s-a angajat şi el să dea peste
plan, pînă la 1 mai. 400 tone
de produse turnate, din care 15
tone bunuri de larg consum;
să reducă preţul de cost ope­
rativ cu f la sută şi să măreas­
că productivitatea muncii cu 3
la sută fată de plan.
Hofărîrea minerilor
din Teliuc
Pentru a veni în sprijinul
furnaliştilor şi prin aceasta şi
în ajutorul oţelarîlor, colectivul cărbune peste plan.
minei Teliuc s-a alăturat iniţia­
tivei oţelarilor reşiţeni, anga­
jîndu-se să depăşească planul
de producţie, pînă la 1 mai, cu
4500 tone de minereu de fier
După prima zi
In ziua de 26 februarie, oţe-
larii hunedoreni au analizat
chemarea lansată de otelarii
Combinatului metalurgic Re­
şiţa. Atunci, hunedorenii şi-au
luat angajamentul că vor pro­
duce pînă l.a l mai cu 2.000
tone otel mai mult.
încă din prima zi de mun­
că. întrecerea a dat roade. Pla­
nul pe întreaga secţie în ziua
de 27 februarie a fost depăşit
cu 158 tone otel. Tona de oţel
produs în această zi, ia fost
cu peste 80 lei' mai ieftină
-jV -k ? ooooooc ooocc-oo o o o o o o o o o o o o o o o o o o o
„«..a«— paVcn¦•fii en
Ulii
La secţia de cutii
a fabricii i.A.R.T.
Deva, lucrează mul­
te femei. Dinire ele
se evidenţiază mun­
citoarea Elisabeta
Rostohan, care îşi
depăşeşte norma zil­
nic cu 25—30 la
sută.
Ial-o în această
fotografic, execu-
tînd lipitul capace­
lor la cutiile de
conserve.
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂI Semnarea protocolului pentru schimburile
Vineri, 1 martie 1957
S-a îndeplinit planul lunar în bazinul
carbonifer al Văii Jiului
Mereu în frunte
Se pare că minerii de la Uricani au
hotărît să fie mereu în frunte. Numai
aşa se explică faptul că de la înce­
putul anului, colectivul minei s-a men­
ţinut mereu în fruntea întrecerii pe
bazinul carbonifer al Văii Jiului. De
altminteri' şi ultimele lor rezultate
dovedesc acest lucru. Bunăoară, în
ziua de 23 februarie, ei au extras ul­
timele tone de cărbune în contul a-
cestei luni, iar de la această dată pî­
nă la 27 februarie inclusiv, au ex­
tras peste plan 1.854 tone cărbune
cocsificabil.
Promotorii acestor rezultate au fost
minerii din brigăzile conduse de Va­
sile Hriţcan, Alexandru Eisler, Spiri-
don Timofte şi Gheorghe Domşa. E-
vident, ia aceste succese un rol de­
osebit l-a avut aprovizionarea perma­
nentă cu lemn de mină şi vagonete
goale.
Pe urmele fruntaşilor
Succesele minerilor de la Uricani
nu i-a lăsat indiferenţi pe ortacii lor
de la Vulcan. Fireşte, minerii din Vul­
can au luptat cu ardoare să-i ajun­
gă. Şi n-au fost departe de ţel.
Astfel la 25 februarie, în schim­
bul 111, ei şi-au realizat sarci­
nile de plan pe întreaga lună. In ur­
mătoarele două zile, ei au dat în con­
tul lunii viitoare cca. 1.820 tone de
Ca şi în alte dăţi, în fruntea între­
cerii s-au situai brigăzile conduse de
Gheorghe Ivaşcu, Andrei Vizi şi E-
merik Csiki.
Cei de la Petrila pe locul trei
O zi mai tîrziu, Ia 26 februarie, mi­
nerii de la Petrila au putut să rapor­
teze cu mîndrie că au dat ultimele
Cooperativa „Moţul“ din Ba­
ia de Criş este cunoscută de
mulţi locuitori ai regiunii Hu­
nedoara pentru produsele bune
ce le livrează.
In vederea unei continue îm­
bunătăţiri a activităţii coopera­
tivei, colectivul ce lucrează aici
a luat o serie de măsuri pentru
frisriflea întrecerii
Muncitoarele din Uzina „Vic­
toria“ Călan au obţinut ^ în
întrecerea ce o desfăşoară în
cinstea zilei de „8 Martie“, fru­
moase realizări.
Brigada de femei ce poartă
denumirea de „Brigada Păcii“,
condusă de Ana Metea, a che­
mat la întrecere toate brigăzi­
le şi echipele de femei din uzi­
nă. Pînă în prezent, această
brigadă, cu o depăşire de pes­
te 80 la sută. se situează ^ în
fruntea întrecerii, confirmîn'd
hotărîrea de a-şi ţine angaja­
mentul luat.
Succese frumoase obţine şi
brigada condusă de Iuliana
Roman, care are depăşiri de
30—40 la sută. Din această
brigadă se evidenţiază munci­
toarele Iulia Bauman. Maria
Şteg şi altele.
De asemenea, echipa de fe­
mei de la îngrijirea miezurilor
de radiatoare, a reuşit c.a în
luna aceasta să reducă procen­
tul de rebuturi cu 10 la sută
faţă de luna ianuarie. La a-
ceasta, au contribuit muncitoa­
rele Cristina Creţu, Florica
Nistor, Maria Văcăreanu şi al­
tele.
Ne mai despart puţine zile de
sărbătoarea internaţională a fe­
meilor. Dar pînă atunci, mun­
citoarele de la uzina „Victoria“
din Călan sînt hotărîte să-şi în­
treacă realizările obţinute pînă
în prezent. Brigada condusă de
tov. Ana Metea, de pildă, s-a
angajat să-şi întreacă realizările
de pînă acum cu 10 la sută.
I. CRASCA
corespondent ţii intense depusă de mandatari
tone de cărbune pe luria februarie.
Deci, locul trei în întrecere.
Cele mai bunei rezultate le-au ob­
ţinut minerii din brigăzile conduse de
Cornel Cenuşe cu 349 tone peste plan,
Gheorghe Ncagu cu 182 tone peste
plan, şi Moise Peter cu aceiaşi canti­
tate. Minerii de Ia Petrila au extras
în contul lunii martie 1.078 tone de
cărbune.
Rezultate bune Ia Lonea
Cînd sirena a anunţat terminarea
ultimului schimb în ziua de 27 febru­
arie, la mina Lonea s-a scos prima
tonă de cărbune în contul lunii vii­
toare. Aşadar şi minerii de la Lonea
s-au achitat cu cinste de sarcinile a-
vute, cu toate că au întîmpinat unele
greutăţi inerente exploatărilor carbo­
nifere.
O contribuţie însemnată la aceste
succese şi-au adus brigăzile conduse
de minerii Ştefan Urlich, Petru Pet-
ric, Ioan Langa, Minai Petric şi alţii.
Sectoare fruntaşe la Lupeni
In aceeaşi zi, insă la ore diferite,
şi minerii de la sectoarele I şi II de
la mina Lupeni şi-au îndeplinit sar­
cinile de plan ce le reveneau pe în­
treaga lună. Sfredelind stîncile sub­
terane de cărbune, minerii din brigă­
zile conduse de Ioan Jurj de la sec­
torul I şi Ioan Donic de la sectorul
II au trimis, în această perioadă, cu
690, respectiv 540 tone cărbune coc­
sificabil mai mult peste plan uzine­
lor de semicocs iLn Lupeni şi Călan.
Pe întreaga mină planul lunar a
fost realizat Ia 28 februarie, ia termi­
narea schimbului I. E de remarcat fap­
tul că Ia aceeaşi oră s-a îndeplinit
şi pianul lunar pe întregul bazin car­
bonifer al Văii Jiului.
\H
11
dezvoltarea secţiilor de coman­
dă şi pentru perfecţionarea mun­
citorilor mai puţin calificaţi. In
planul de măsuri întocmit de
conducerea cooperativei, se pre­
vede înfiinţarea de noi secţii
pentru deservirea populaţiei la
Viaţa, Luncoi, Ormindea, Musa-
riu şi Brad. De asemenea, la
secţia olărie, s-a introdus pro­
ducerea unui nou sortiment de
oale ce se vor desface prin tîr-
gurile de ţară. Tot la -această
secţie se studiază posibilitatea
fabricării oahlelor pentru sobe de
teracotă.
In afară de sortimentele pre­
văzute în planul de stat, se con­
fecţionează încălţăminte din de­
şeuri (sandale de diferite mo­
dele) ce se vor desface prin ma­
gazinul propriu din Brad.
Paralel cu activitatea depusă
pentru dezvoltarea secţiilor, se
duce o susţinută muncă şi în
vederea calificării tinerilor ve­
niţi de la sale. De la începutul
anului au fost primiţi 19 aseme­
nea tineri care au fost daţi să
înveţe o fază a producţiei, iar
12 tineri au fost trecuţi s'ă lu­
creze la o altă fază, în scopul
ridicării calificării lor.
)i ţărani muncitori se
înscriu In întovărăşiri şi
In ultimele zile, s-au înscris
în întovărăşirea agricolă „Ho­
rea“ din Sîntuhalm, un număr
de 4 familii de ţărani muncitori.
Ţăranul muncitor Adam Igna
s-a înscris cu o suprafaţă de 4
hectare de teren
In întovărăşirea agricolă din
Viile noi s-au mai înscris de a-
semenea 4 familii de ţărani mun­
citori.
In cadrul gospodăriei colec­
tive „Petofi Şandor“ s-au în­
scris două familii de ţărani mij­
locaşi. Ferenţ Lovasz s-a înscris
cu o suprafaţă dc 3,50 hectare
de teren, iar Martin Gyorfi s a
înscris cu 4 hectare de teren.
43.621 lei depuşi
ia ghişeele C .E .C ,
Ghişeele C.E.C din raionul
Orăştie au reuşit să atragă în
cursul lunii ianuarie în circui­
tul monetar, suma de 43.621
lei. Această realizare se dato-
reşte în maie măsură activită­
la locul de muncă.
4 pagini 20 bani
Noutăţi din
!sectorul P.T.T.R .
.Condiţii mai bune de muncă1
Pentru îmbunătăţirea con­
diţiilor de munca ale telejo-
' nistelor de la centrala telefo- (
nică a oraşului Deva, s-a
¦zugrăvit sala, la ferestre au
fost puse perdele de mătase,
*, pe jos s-au pus covoare şi s-n
despărţit cu un paravan o ca-
,meră de repaus şi vestiarele
^pentru telefoniste.
In sală fiind cald, telefonis-
,tele lucrează acum în papuci
\de casă care sînt mult mai co­
m o zi ca pantofii. O parte din
,ele au primit, iar altele vor
oprimi în curînd uniforme noi
j — halate de culoare verde.
v In sala cabinelor telefonice,
\ s-au amenajat ghişete speciale
\c u sticlă, s-a pus duşumea şi
,s-a făcut intrare directă in sa-
, lă. Publicul care aşteaptă
,pentru a vorbi, are la dispozi­
ţ i e bănci, meser' şi scaune.
,şi în sala cabinelor de la cen­
tralele telefonice de la Hune­
doara şi Alba Iulia
Se lărgeşte reţeaua
de radioficare
In planul pe anul 1957 al
' Direcţiei regionale P.T.T.R.
Hunedoara, este prevăzută ex­
tinderea reţelei de radioficare
,în satele Bretea Mureşană,
'F !limón Sîrbu, Vălişoara, To-
tia Mică, Totia Mare şi Cris-
tur. De asemenea, staţiile de
radioficare din Miercurea şi
Gîrbova se vor comasa la
'Miercurea unde se va instala
[o staţie corespunzătoare.
In planul pe anul în curs,
, mai sînt prevăzute lucrări de
, modernizare a telefoanelor la
Sebeş, amplificarea reţelei şi
-mărirea capacităţii centralei
telefonice de la Alba Iulia.
-auBSSGsaaGHHEBKBanBaHnBai'nanBaannoHBBBOBHBBiiBBnDijensHorannonBPEGnBOEaaHnnnn *¦¦¦«¦
Prima nuntă în gospodăria colectivă din Ilia
Fruntaşa din colectivă
— O fetişcană tăcută, mică
de statură şi slăbuţă. Aşa ară­
ta Viorica Fiorea în urmă cu
cîţiva ani cînd părinţii ei se
hotârîseră să rupă pentru tot­
deauna cu trecutul şi să încea­
pă o viaţă nouă.
Cînd părinţii s-au înscris în
colectivă, Viorica era la vîrs-
1a cînd copiii sînt de obicei
alintaţi. Dar, după cum fami­
lia lui Florea Tudor — tatăl
ei — era numeroasă, pe ea
nu a aliniat-o nimeni. A tre­
buit să muncească de mică a-
lături de părinţi pentru a
creşte fraţii mai mici.
„Am învăţat-o de cînd era
mică să fie harnică, bună gos­
podină, să nu se dea în lături
de la muncă" — povesteşte
laiăl lui Viorica.
Şi Viorica aşa a devenit.
Ea este acum fruntaşă în
gospodăria colectivă. Colecti­
viştii povestesc că seara, cînd
Viorica vine de la munca cîm-
pului, trece întotdeauna pe la
sediul gospodăriei şi, fără
să-i spună nimeni, mulge va­
cile, mătură prin curte, sau
scoate apă la vite. De fapt
cele 230 zile-muncă pe care
le-a făcut anul trecut în G.A.C.
vorbesc de la sine despre hăr­
nicia ei.
In calea dragostei
nu rezistă nici o piedică
Hărnicia şi priceperea Vio- Se tot frământă băiatul, nu fie împotrivă.
ricăi au făcut-o să fie îndră­ cui să-i spună înainte. Să-i — Uitaţi despre ce-i vorba.
gită de toţi colectiviştii. Ba spună lui taică său, sau mai- Ionel, cel pe care-l primirăm
a început să se vorbească des­ că-si. Nu ştia care-l vor înţe­ acum colectivist, se căsătoreş­
pre ea şi în afara gospodăriei. lege mai bine. Căuta să gă­
Şi, să-mi fie iertată Indiscre­ sească cele mai potrivite cu­
ţia, mulţi feciori se gîndeau
că nu le-ar strica s-o aibă de
nevastă. In vara trecută un
tinăr, din afara gospodăriei,
a urmărit-o o zi întreagă cum
muncea la batoză şi peste cî- Dar în ziua următoare a
teva zile a şi peţit-o. Dar în spus cu tot curajul părinţilor,
zadar. Viorica îl iubea pe al­ — Ce ie-a ăpucat acum ?
tul. Alte fete nu mai găseşti? —
Nici cel care îi era drag ei
nu era colectivist. Şi tocmai
aici era hiba.
— Flăcăul îi propusese fe­
tei să se căsătorească. Fata face ori ce, ar fi.
de mărfuri dintre Republica Populară
Romînă şi Republica Populară Bulgaria
pe anul 1957
schimburile de mărfuri şi plăţile din tre Republica Populară Romînă şi
Republica Populară Bulgaria pe an ui 1957.
Republica Populară Romînă va li vra Republicii Populare Bulgaria pro­
duse petrolifere, utilaje, produse chimice, medicamente, energie electrică,
diverse produse industriale de larg con suin şi altele, iar Republica Populară
Bulgaria, va livra Republicii Populajb- Romîire minereuri de f«r, cabluri,
produse chimice, medicami^ţe, Jj|produ’,-se/ alimentare, bunuri de larg consum
şi altele.
gliei, locţiitor al ministrului Comerţului Exterior al R.P.R., iar din partea
guvernului bulgar de lordana Kaprie iova, locţiitor al ministrului Comerţu­
lui al R. P. Bulgaria.
La semnare a asistat Stoian Paviov, ambasadorul extraordinar şi ple­
nipotenţiar al R. P. Bulgaria la Bucureşti.
Tratativele s-au desăşurat într-o atmosferă prietenească şi de înţele­
gere reciprocă.
' N/V^V'V'V'V'
însămînţează ovăzul
La îndemnul deputatei Eli­ Adam Tătulea secretarul or­
sabeta Dotiu din Vîlcelele Bu­ ganizaţiei de bază din Vîlcele­
le Bune. Intr-o singură zi, au
ne, şi a resporfsabilei comisiei fost însămînţate peste 4 ha. cu
de femei, un număr de 6 ţă­ ovăz.
rani muncitori iau ieşit la însă-
PETRE FĂRCAŞIU
mînţările de primăvară. Prin­
tre fruntaşi se află şi tov. corespondent
C ontracte pentru trifoi şi m ăzariciie
In satul Tău din raionul Se­ fost tovarăşii Simion Ciorgo-
beş, într-o singură zi — 21 fe­ veanu, Zafiu Munteanu, Nico­
bruarie — au încheiat con­ lae Mărgineanu şi Ioan Sîrbu.
tracte cu statul, 35 de ţărani
muncitori, pentru cultivarea Ţăranul muncitor Vasile Dră-
guiţă şi-a manifestat dorinţa
trifoiului şi măzărichei, pe o
suprafaţă de 30.75 ha. teren. de a contracta cu statul o su­
Primii dintre' cei care au în­ prafaţă de 1 ha. pe care să o
cheiat astfel de contracte, au cultive cu grîu.
Planul de contractare la sfecla de zahăr
a fost depăşit
In urma muncii depuse de vaturi şi Aprozar. Asociaţia le­
organele sfatului popular, pla­ gumicultorilor a contractat pes­
nul de contractare la sfecla de te 5 ha. teren. Ţăranul mijlocaş
Ioan Burs a contractat aproape
zahăr al oraşului Deva, a fost •3 ha. teren. Suprafeţe însemna­
depăşit cu 12 ha. Numai aso­
ciaţia cultivatorilor de sfeclă de te au contractat şi alţi ţărani
zahăr din acest oraş a contrac­
tat o suprafaţă ’de 18 ha. muncitori. Planul de contractări
In prezent se duce munca pen­ la legume şi zarzavaturi a fost
tru încheierea de contracte între realizat pînă în prezent în pro­
cultivatorii de legume şi zarza­
porţie de 90 la sută.
Legume şi zarzavaturi pentru populaţie
Cu 45 la sută şi-au depăşit zarzavaturilor, pe o suprafaţă de
sarcinile de plan pe luna fe­ 7,55 ha. Cea mai mare suprafa­
bruarie achizitorii Constantin ţă pentru cultivat legume a fost
Radu şi Silviu Salcău de la co­ contractată de către G.A.C. Te­
operativa „9 Mai“ din Teiuş în iuş, care a şi primit un avans
ce priveşte încheierea contracte­ de 2.110 lei. De asemenea, în-
lor pentru achiziţii şi _valorifi­
tovărăşitul Cornel Fostoc, pen­
cări prin cooperativă.
tru suprafaţa de 0,30 ha. ce o
Pe lîngă faptul că au contrac­
va cultiva cu legume, a primit
tat peste 230.kg. lină, aceşti to­
un lav-ans de 450 lei.
varăşi au încheiat contracte şi
ADRIAN OŢOIU
pentru cultivarea legumelor şi corespondent
era de acord dar i-a spus-o Vâzîndu-i hotărîrea, părinţii
pe şleau de la început: se gîndiră că ar fi. zadarnică
„Să ştii, Ionel că te iubesc, orice împotrivire. Căzură şi ei
de acord. De fapt cuvintele de
dar eu nu plec din colectivă, laudă despre fată ajunseseră
chiar dacă aşi rămîne nemă­ şi pe la urechile lor cu toate
ritată. Dacă vrei să ne căsă­ că locuiau în Brîznic — la
torim şl să fim fericiţi ţoală vreo 3-4 km. de llia. Pînă la
viaţa, vino tu în gospodărie". urmă, părinţii tui Ionel nu
numai că au fost de acord cci
Ionel, la fel ca toţi flăcăii, fiul lor să intre în colectivă
ţinea la orgoliul lui şi de a- şi să se însoare cu o colecti­
ceea îi spuse: vistă, dar s-au gîndit că ar fi
bine să se înscrie şi ei.
„Păi, dacă nu vrei, n-am
ce-ţi face. .. o să mai găsesc O hotărîre
eu alte fete...
a adunării generale
Tinerii s-au despărţit oare­
cum supăraţi. Dar supărarea In urmă cu vreo 4 supta
nu putea ţine mult. Ionel o mîni, colectiviştii din llia, s-au
iubea mult pe Viorica şi lot întrunit în adunare generală.
la fel îl iubea şi Viorica pe
Ionel. In calea dragostei lor — Tovarăşi, la primul punct
nu mai putea rezista nici o de pe ordinea de zi avem dis­
piedică cutarea cererii de primire în
G.A.C. depusă de Tovarăşul
„N-o las, ori ce ar fi. O Ionel Dănilă.
mai întreb odată şi dacă nici
alunei nu vrea, mă înscriu şi Cu aceste cuvinte fu deschi­
eu în colectivă". să adunarea generală de către
tovarăşul Gheorghe Orşa, pre­
Aceste gînduri îl frămînla- şedintele gospodăriei colecti­
ră pe Ionel toată noaptea. In ve. Discuţii în jurul cererii nu
seara următoare se întilniră s-au purtat prea multe.. Colec­
tiviştii au fost cu toţii de a-
din nou. Cîte au discutat alun- corcl ca Ionel Dănilă să fie
cea, numai ei ştiu. Un lucru primit în gospodăria colecti­
însă îl ştim şi n o i: Viorica vă.
t-a convins pe Ionel să se îns­
crie în gospodăria colectivă. — Ei, acum sînteţi de a-
cord să vă comunic o noutate?
Mergînd spre casă, de la în- — îi întreabă preşedintele pe
tîlnirea cu Viorica, Ionel era
(are voios. Deodată însă vo­
ioşia lui fu risipită de g în d u l:
„Ce vor spune părinţii ? Vor colectivişti.
fi ei oare de acord să intru Fiind vorba de o noutate,
în colectivă" ?
era şi firesc cu nici unul să
te cu Viorica — fruntaşa noas­
tră. Nu credeţi c-ar fi bine'să
ţinem nunta în gospodărie ?
vinte prin care să-şi convin­
gă părinţii să fie de acord cu In sală izbucniră aplauze
hotărîrea pe care o luase. In însoţite de voci:
seara aceea nu a spus nimă­
nui nimic. ' — Altcumva nici nu ne gîn-
d im ! Facem o nuntă ca-n po­
veşti : Viorica şi Ionel sini
copii noştri...
Colectiviştii făcură mai
multe propuneri şi pe urmă
luară hotărîrea să folosească
pentru nunta lui Viorica şi Io­
nel, din fondul gospodăriei,
îi zise taică-său. făină', zahăr, să taie un porc ,
— Nu tată. Eu pe aceasta
o iubesc şi cu ea mă însor.
Am să intru în colectivă. Aşa
m-am înţeles cu ea şi aşa voi
(Con’.inuare în pag. ",-aj i
¦L V—''