Page 11 - 1957-03

Tir. 692
Oameni $ifapte dinpospodăriile agricole colective
Gospodăria agricola colectivă „O gorul nou" din Simeria Veche, s-a
inaugurat numai în luna mal a anului trecut Cu toate acestea, în decurs
de cîteva luni de activitate comună, colectiviştii au reuşit să-şi cumpere
un autocamion „Molotov".
In clişeu: autocamionul gospodă riei colective din Simeria Veche, cum­
părat în luna decembrie a anului 1956.
Trăim o viaţă îmbelşugată
In zilele de sărbătoare sau
în serile de iarnă, stau de multe
ori şi mă gîndesc la viaţa grea
pe care am trăit-o în trecut. E
ram 6 membri în familie şi po
sedam o suprafaţă de 1,74 ha
Cu cele două vaci pe care le a
veam, căutam să lucrez cît ma
bipe pămîntul pentru a-i smul
ge recolte cît mai mari. Ori
cum îl lucram însă. mai mult
de 700 kg. grîu nu scoteam
niciodată. De pe cei 29 ari cul­
tivaţi cu porumb recoltam în
medie cîte 600 kg. iar cartofi
cîte un car de pe suprafaţa de
0,14 ha. Orz şi ovăz n-iam culti­
vat niciodată deoarece nu aveam
unde.
Ceea ce agoniseam într-un
an, ne ajungea pînă prin luna
decembrie sau ianuarie. In res­
tul timpului eram nevoiţi să
cumpărăm de pe piaţă. Pentru
a putea face faţă greutăţilor,
într-un timp lucram pămîntul
în dijmă la diferiţi chiaburi, că­ tităţi de cartofi, sfeclă furaje­
rora trebuia să le duc în plus
şi cîte 3-4 care--de lemne în
fiecare an. Hrana celor două
vaci o puteam asigura numai
lucrînd în parte sau luînd te­
renuri în arendă. Ca să-mi pot
construi un grajd pentru ani­
male am fost nevoit să îm­
prumut de la banca „Ardelea­
na“ suma de 30.000 lei. In cei
8 ani, în oare am plătit dato­
ria, numai dobîndă am dat pes­
te 8.000 lei. Din cauză că n-am
putut să-mi plătesc ratele în­
tr-un an, au vrut să-mi liciteze
grajdul.
Odată cu înscrierea în gos­
podăria colectivă viaţa mea a
devenit alta. Deşi am 63 de ani,
In colectivă viafa este mai îm belşugată
şi mai veselă
Aşternînd pe hîrtie cele ce
urmează, n-aş vrea ca cineva să
creadă că mă laud. Nu, aşa ce­
va nu-mi stă în fire. Vreau doar
să împărtăşesc cititorilor aces­
tui ziar, bucuria pe care am gă­
sit-o în gospodăria colectivă.
Soţul meu a pierit în război;
am rămas văduvă cu doi copii.
Nu-mi era deloc uşor să îngri­
jesc copiii şi să-mi lucrez pă­
mîntul. Munca cîmpului îmi pă­
rea foarte grea fiindcă ziua în­
treagă nu aveam cu cine schim­
ba o vorbă, nu aveam cui să-i
cer un sfat tovărăşesc.
In urmă cu vreo 4 ani, m-am
înscris în gospodăria colectivă.
Din prima zi mi s-a părut că
viaţa aici este mai îmbelşugată şi Firuţa — studiază la Institutul
mai plăcută. Ne-am împrietenii
toate colectivistele în aşa fel
încît parcă ne-am fi născut şi
am fi crescut în aceeaşi fami­
lie. Dimineaţa abia apucăm să
ne întîlnim şi să începem glu­
mele. Ziua trece cu veselie şi
ne pare rău cînd vine seara şi
trebuie să ne despărţim.
Jn ce priveşte - cîştigul, nu
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
Filozofia marxistă ne învaţă că viitorul este întotdeauna al noului, că în lupta cu vechiul va cîştiga NOUL ÎNVINGE
inevitabil noul, că noul învinge orice greutăţi ce-i stau în cale, croindu-şl drum înainte,
Jn aniil.l95(>J2zirr)ăwl gospodăriilor
Noul, în agricultură, este reprezentat în satele regiunii noastre prin gospodăriile colective — viitorul a-,
griculturli noastre socialiste. Gospodăriile colective sînt tinere. In regiu nea noastră, primele au fost înfiin- agricole colective din reg. H unedoara
ţaţe în anul 1950. Ele nu au experienţa necesară şi nici nu au ajuns la un grad înalt de maturitate. Dar cu
toate acestea dovedesc prin fapte o superioritate categorică faţă de sec torul individual. s-o ridicol h 53, cu peste 3.000 familii st
' ' este 10.000ha.ieren-
Rezultatele obţinute de G.A.C.. veniturile mari pe care colectiviştii Ie realizează an de an, atrag u n ,
număr din ce în ce mai mare de ţărani muncitori pe calea agriculturii socialiste. Aceasta face ca, pe de o
parte să crească continuu numărul gospodăriilor colective, iar pe de altă parte să se lărgească cele existente,
atît ca suprafaţă cit şi ca număr de membrii.
Important este şi faptul că puterea economică a G.A.C. înregistrea ză o creştere continuă şi simţitoare.
Se dezvoltă de asemenea proprietatea obştească a gospodăriilor colective.
© Socotitoarea colectivei ©
Lămpile s-au stins una cîte u- lungi de cifre. Este Victoria, ab­ riei colective din Ostrov lumina J 72 anul W O au fost 20 gospodara
na şi satul a îmbrăcat mohorîta solventă a cursului de socotitoa­ ferestrelor vesteşte că are loc
mantie a nopţii friguroase de re de la Craiova. Ea conduce cu un eveniment deosebit. In jurul auricofe colective m reg Hunedoara cu
iarnă. Doar prin geamurile unei pricepere întreaga gestiune a unei mese, un grup de bărbaţi
case se vede pîlpîitul palid al u- gospodăriei colective. De aceea discută. Sînt comuniştii — su­ familii si d suoraf&fâ de
nei lămpi de petrol. este şi socotită printre fruntaşii fletul gospodăriei colective.
gospodăriei. 5J9h ha.'teren. miW
In casă. întins în pat, Iovan — ...Cine-i pentru ca tovară­ xagaă.p,wxKn -xvvuj!.
Căruia dintre noi nu Tudoni îşi trăieşte ultimile cli­ De statură potrivită, cu un şa Victoria Tudoni să fie primi­
i-a plăcut să se joace pe ale grelei şi zbuciumatei sale mers sigur şi o privire pe cît de tă în rîndurile candidaţilor de cm îtm roNDULUi m u n m6osPomiiLt
cu mieii ? Gîndiţi-vă vieţi. Cu ultimele puteri mai des­ limpede pe atît de hotărîtă, Vic­ partid ? a întrebat secretarul or­ micoii coizcmz m m/mA huhzdqam.
numai la anii din co­ chide odată ochii prlvindu-i pe toria Tudoni poate fi găsită în­ ganizaţiei de bază. S-au ridicat
pilărie şl o să vă a- cei din ţur. totdeauna acolo unde se mun­ impunătoare 6 mîini. Şase. Şi
mintifi precis de acest ceşte. Vara, cînd muncile-s în numărul comuniştilor din gospo­
lucru. — Nu plîngeţit, le zice, ală­ toi, degeaba o cauţi la birou. In dărie e tot şase.
turi de voi sînt cei mai buni oa­ cursul zilei o găseşti în cîmp le-
In clişeu: tinerii co­ meni din sat. Tu Zamfiră, să gînd snopi de grîu sau in gră­ ...Satul e pustiu. Doar pe uliţa
lectivişti Eleonora La- ai grijă de fete şi de copil, iar dina de legume cu sapa în mînă. ce duce de la sediul gospodăriei
zăr şl ioan Nistor din tu Victorie, vezi că vei râmîne De multe ori o găseşti în cabina la casa colectivistei Zamfira, se
gospodăria agricolă co­ de acum bărbat în casă. Ai grijă camionului ce transportă cartofi zăreşte o umbră strecurîndu-se
lectivă din Sîntandrel de cerere şi s-o susţii, voi tre­ sau alte produse pe care gos­ Dacă nu ar fiinoapte, s-ar vedea
într-un moment de re­ buie să trăiţi altă viaţă, nu cum podăria le vinde diferitelor între­ zîmbetul înflorit pe buzele tine­
paus. a fost a mea!... prinderi. rei candidate de partid. Socoti­
toarea gospodăriei, colectivista
mmm Atît mai apucase Iovan să E deajuns să aduci doar vor­ din Ostrov, s-a dovedit demnă
mai spună nevestei sale, Zam­ ba despre viaţa nouă a colecti­ de sfatul şi îndrumarea tatălui
fira, şi fiicei sale Victoria. Apoi său care şi el fusese comunist. ^ P
viştilor, ca faţa tinerei socoti­
în colectivă am cîştigat în fie­ a sucombat. ,.! R, PAVEL ’'4Hov J 9 5 0 ->*'**' ,iUmaetem
care an atîtea produse încît au toare să se lumineze de bucurie.
întrecut cu mult necesarul fa­ Din ochii celor din jur, lacri­ ¦. P. FARCAŞ1U !1956 I
miliei. mile se rostogoleau de-a lungul Ea nu uită niciodată să poves­
obrajilor. Victoria — fata cea
Pentru a vă convinge de a- mai mare a Iul Iovan din Ostrov tească despre belşugul de produ­
cest lucru, arăt că în anul 1951 — trebuia să poarte de acum
(primul an de muncă în colec­ pe umerii săi fragezi grija casei, se ce-l realizează colectiviştii in
tivă), am primit de la gospo­ să călăuzească familia pe dru­
dărie pentru zilele—muncă e- fiecare an. Nu uită să povesteas­
fectuate: 5.544 kg. grîu,- 462
kg. secară, 272 kg. orz, 4.600 că nici despre maşina de cusut
kg. porumb, 1.848 kg. cartofi,
369 kg. cînepă pentru fuior şi mul unei vieţi noi către care pe care şl-a cumpărat-o de cînd
diferite alte produse. Ca indivi­
dual, nu cîştigam atîtea produse tatăl său o îndrumase în ulti­ este în gospodărie, nici despre DOI iŞ T ULEfS L A „TAIFASî l
nici în 6 ani. In anul 1953 am mele clipe ale vieţii sale. soba de gătit, despre casa nouă
primit 8.400 kg. cereale boabe, şi despre alte multe lucruri, pe
9.100 lei şi plus alte produse ?
ca floarea-soarelui, cartofi, sfe­
clă furajeră, fîn, lînă, brînză Au trecut cinci ani de atunci. care şi le-au făcut familia lor Intr-o zi se intllniră doi ştiuleţi — tine fiindcă m-am născut cu trei săp- na a existat nici o buruiană, în tot
etc. Tot cinci ani şi de la constitui­ de cînd sînt colectivişti. Pentru unul vlăjgan, Iar celălalt, mult mai tămîrd înaintea ta. Ţin bine minte că timpul verii, fiindcă am fost prăşit de
rea gospodăriei colective din anul acesta e planificat să se pe mine m-au prăşit colectiviştii chiar 4 ort cu prăşitoarea mecanică şi de 2
Am socotit că în cei 6 ani sat, pentru care tatăl Victoriei se' cumpere mobilă şi uh aparat de mic. în ziua cînd ai fost tu însămînţat. ori cu mina.
de cînd lucrez în gospodăria zbătuse aşa de mult, dar nu avu radio. — Bună ziua — U zise vlăjganul
colectivă am primit 33.345 kg. fericirea să-şi vadă cu ochii vi­ Mai sînt şl alte cauze care m-au a-
cereale, 27.924 lei şi mari can­ Simplă, modestă, harnică şi celui mic. , In al treilea rlnd eu am. fosi însă- futai să cresc mai mare decît tine, dar
sul împlinit. hotărîtă, Victoria se bucură de cred că pe cele mai principale ţi le-am
ră, diferite furaje, lînă, brînză, simpatia deplină a colectiviştilor, Mulţumesc jrumos — răspunsecelă­ arătat.
miere de albine, floarea-soare- ...In una din camerele impu­
lui, legume, etc. Veniturile •ir lalt. — Acum e rlndul meu, începu ştiu-
mari realizate, mi-au dat posi­ nătorului sediu, o tînără fată — Dar cine eşti tu? — întrebă ştiu-
bilitatea să-mi construiesc în a- E noapte. La sediul gospodă­ letele cel mic. Eu n-aş avea prea mul­
nul 1955 casă cu trei camere, stă aplecată peste un registru, tetele cel mare.
coridor şi pivniţă, fără credite — Cine să fiu, la un ştiulete de po­ te de spus fiindcă nu mi-a purtat ni­
urmărind cu creionul coloanele
de la stat. Am cumpărat mo­ rumb oarecare. meni atîta grijă cîtă ţi-au purtai ţie.
După ce mai vorbiră un timp, cel Despre părinţi nu pot spune nimic peru-
bilă nouă şi am introdus lumi­
doi ştiuleţi ajunseră la părerea că ar
na electrică. Pe lîngă casă am
PE SCURT fi bine să-şi împărtăşească unul al­
7 oi, o vacă de lapte şi un ma­
tuia necazurile şi bucuriile.
re număr de păsări. — Să facem cunoştinţă — propuse
Azi sînt un om fericit. în­ • Gospodăria agricolă colectivă porumb boabe, 8,300 kg. cartofi, ştiuleiele cel mare şi apoi se reco­
din Pricaz, raionul Orăştie, a rea­ 0,100 kg. fasole, 7 kg. sfeclă fu­ mandă :
treaga mea familie trăieşte o lizat în anul 1956 venituri bă­ rajeră, 0,080 kg. brînză, 0,018 kg.
— Sînt născut în anul 1956 şi cres­
viaţă îmbelşugată. Cîtă deose­
neşti ce se ridică fa suma de lînă, 4 kg. fîn, 3 kg paie, 0,200 cut în perimetrul gospodăriei colec­
bire este între viaţa noastră de 520.993 lei. Numai de la fermele kg. varză, 10 kg. coceni de po­ tive din Sebeş.
zootehnice s-au obţinut 215.430 rumb şi suma de 8 lei.
astăzi şi cea din trecu t! Iei, Iar de pe cele 7 ha., cultivate — Şi eu sînt tot din Sebeş şi tot din
cu legume şl zarzavaturi, s-au • Colectiviştii din Dobîrca, ra­ acelaşi an, numai că m-am născut şi
NICOLAE HANCIU scos 130.000 lei. ionul Sebeş, au hotărit să trans­ am crescut în sectorul individual.
membru al gospodăriei agricole co­ porte în acest an 380 tone băle­
• Familia colectivistului ioan gar de grajd pe terenul care va Acum este limpede. Ştiu de ce eşti
lective din Pricaz. aşa mic, spuse ştiuleiele cel mare.
Cleja din gospodăria agricolă co­ fi însămînţat cu porumb, 320 to­ — Fii bun şi povesteşte-mi cum de minţat într-un teren arai adine cu tru că nu-i cunosc. Sini răsărit din-
lectivă din Obreja, raionul Alba, ne la cartofi, 300 tone la sfecla ai reuşii să te dezvolţi şi să devii aşa
a primit în anul trecut pentru furajeră şi să împrăştie îngrăşă­ de puternic 9 — întrebă cel.mic. tractoarele S.M.T. din toamnă, iar ca tr-o sămînţă luată la întimplarc. De
cele 628 zlle-muncâ efectuate în minte chimice pe c suprafaţă de
gospodărie 2.223 kg. grîu, 2.826 100 ha. insămînţală cu grîu de — El, uite cum. Mai întîi află că hrană am primit 25 de tone de gunoi ; însămînţat, am fost însămînţat, aşa
kg. porumb, 169 kg. ovăz, 106 toamnă. părinţii mei au fosi două soiuri de po­
kg. floarea-soarelui, 565 kg. car­ rumb cu calităţi deosebite. Calităţile de grajd la ha. după cum bine ai spus, tirziu. Din a-
tofi, 942 kg. sfeclă furajeră, 75 • In anul trecut, Banca agri­ părinţilor mei au fost unite ta un loc In al patrulea rînd în jurul meu ceaslă cauză m-a prins seceta toc­
kg. ceapă, 376 kg. diferite legu­ colă a acordat gospodăriilor agri­ de către specialişti, dlnd naştere la mai cînd eram mic. Pămîntul în care
me, 18,840 kg. lină, 43,960 kg. cole colective din regiunea noastră sămînţa hibridă din care m-am născut
brînză şi diferite alte produse. credite pentru construcţii şi cum­ eu. Aşadar, dragul meu, nu se poate
părare de animale în valoare de să nu cresc aşa cum mă vezi, dacă
• In primul an de activitate peste 2.100.000 lei. Printre gos­ am avut părinţi din soiurile cele mai
gospodăria agricolă colectivă „6 podăriile colecllve care au ridicat renumite şi dacă toate calităţile lor au
Martie" din Turdaş a repartizat cele mai mari sume se numără fost transmise asupra mea.
colectiviştilor la zl-muncă: 2,500 cele din Ungurei, Pricaz, Clinic,
kg, grîu, 2,500 kg. ovăz, 10 kg. Turdaş şi Ţelna. In al doilea rînd, sînt mai mare ca
am crescut a !ost arat numai In ziua
SE DEZVOLTA RAMURA ZOOTEHNICA cînd m-au însămînţat şi numai eu ştiu
cît am suferit din această cauză. Toc­
/W W W W V V s mai cînd începuseră să-mi crească ră­
dăcinile, brazdele se aşezau şl te ru­
mă pot plînge. Sînt pe deplin
mulţumită.- In anul trecut am peau. Apoi de prăşit, nu am fost prăşit
făcut singură 202 zile-muncă
şi cu toate că recoltele au fost decît de două ori. A doua oară mi-au
mai slabe, în anul 1956 totuşi am
făcut un muşuroi mare în jurul tulpi-
primit pentru munoa depusă 000
kg grîu,, peste 700 kgj porumb, nei care a ajutat ca apa din pămlni
însemnate cantităţi de cartofi, să se evaporeze cît mai repede.
orz, ovăz, brînză de oaie, sfe­
clă furajeră, furaje şi peste Ştiuleiele cel mic se opri brusc din
1,300 lei.
vorbă şi aţinti privirea în ochii celui
«acr• ?/}>\v.C;vWvtfo fas mare.
— Ascultă frate, îl spuse el. Te rog
învală-mă ce să fac. Mi-e ruşine şi mie
Cu aceste venituri pot trăi o să mă văd aşa pipernicit.
viaţă îmbelşugată, pot să-mi
cresc copiii, să-i îmbrac şi să-i Foarte sfătos, şliuleiele cel măre
întreţin în şcoli. Fata mea —
începu să-l dăscălească:
pedagogic din Cluj. Are bursă
de merit. Băiatul —- Ionel —- — Uite cum stau lucrurile. Aiiia
este în clasa a IX-a la şcoala vreme cit trăieşti în gospodăria indivi­
medie din Sebeş.
duală, unde nu vei putea primi îngri­
jirea pe care o primesc eu In colec­
tivă, n-ai să poţi ajunge la mărimea
Sînt convinsă că dacă aş fi S Creşterea animalelor este o ocupaţie mult îndrăgită de colectiviştii din In clişeul din stingă: cîteva din vacile de producţie ale G.A.C. din mea. Eu am speranţa ca In acest an
< Miercurea. Ei au în prezent o fermă de oi, o fermă de vaci şi una de porci. Miercurea ia adăpat. să cresc mult mai mare decît sîrit.
rămas ţărancă cu gospodărie
In a.nul tr,ecut au vîndut .statu.lui,’ pe bază de contracte.’ 12 boi,’ 3 vaci.’ 11. Alături de clădirile mi.ci., . în sat,ul, „Peşt,emţa, rai.onul, „Haţ.eg, a apă, rut, d.e — Şi mai mare! — şopti ştiuleiele
individuală, aş fi muncit mult $ porci graşi, 15.000 litri lapte şi alte produse de origină animală, primind cel mic.
curind o clădire mare: grajdul gospodăriei colective cu o capacitate de
mai mult şi nu m-aş fi bucurat peste 100 000 lei — Da, voi fi şt mai mare, dar să
nu te sperie acest lucru fiindcă creşte­
de atîta belşug oa în gospodăria in planul de producţie pe anul 19 57 ei şi-au prevăzut să mărească sim- 50 capete bovine, rea mea îi va convinge şi pe ţăranii
colectivă. ţitor numărul animalelor. Ferma de va ci va creşte de exemplu la 20 capete.. In clişeul din dreapta: aspectul exterior al grajdului. muncitori individuali să intre în gos­
RAFILA ARSD
membră a G.A.C. — Sebeş _ iN/rw w w v-/ v w w V y v v v y v v v v v v podăria colectivă.