Page 13 - 1957-03

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VAt
Anuí IX . Nr. 695
41 procente peste plan
întreprinderea de exploatare
şi prelucrare a marmorei şi a
pietrii „Bampotoc“, este una
din întreprinderile fruntaşe din
regiunea noastră.
Colectivul de muncitori al a-
cestei întreprinderi, printr-o
muncă bine organizată reuşeşte
să-şi depăşească lună de lună,
cu mult, prevederile planului de
producţie.
Aşa, de pildă, planul produc­
ţiei globale şi marfă pe luna
februarie, a fost depăşit cu
41,63 la sută, iar pe sortimente
Realizări ale lucrătorilor din conierj;
Lucrătorii din comerţul de
stat uu reuşit ca în luna febru­
arie să realizeze planul de des­
facere, pe regiune, în proporţie
de 100,7 la sută.
Un loc de frunte în realizarea
sarcinilor de plan îl ocupă lu­
crătorii de la O.C.L. Aprozar
din Petroşani, care şi-au reali­
zat planul de casă în proporţie
de 124,5 la sută, situîndu-se
astfel în fruntea O.C.L.-urilor
din regiunea noastră.
In sectorul alimentar, se evi­
denţiază lucrătorii de la O.C.L.
Alimentara din Petroşani, care
şi-au depăşit planul de casă cu
©d%
Ţinem să vă prevenim 'că nu e
vorba de vreun navigator îndrăzneţ,
care şi-a permis să ocolească pă-
mîntul de aproape 6 ori. Departe de
noi asemenea ginduri. In cazul de
faţă, spre surprinderea dumneavoas­
tră e vorba de un simplu, şofer al
cărui nume, abia a ieşit din anoni­
mat.
Se numeşte Victor Marian şi con­
duce autocamionul „Zis" nr. 26020
de ta I.R.T.A. Petroşani.
El a parcurs cu maşina sa 230.000
km. în decurs de aproape 2 ani, dis­
tanţă ce echivalează cu aproape 6
ori ocolul pămîntului.
Sintem încredinţaţi că unii vor
spune: „Asta poate să !acă oricare
şo[cr".
Nu sintem împotriva acestei afir­
maţii. Sint intr-adevăr şoferi care
parcurg sute de mii de km. dar fie
cu mai multe maşini, fie cu aceeaşi
maşină, trecută de mai multe ori
prin reparaţie generală. Or, deosebi­ executarea cărora a muncit cot la
rea esenţială între şoferul nostru şi cot cu lăcătuşii şi mecanicii.
ceilalţi, constă tocmai în faptul că
a parcurs această distanţă cu ace­
eaşi maşină şi fără nici o reparaţie
generală. De altfel, poţi număra
pe degete asemenea şoferi chiar şi
pe plan naţional. In regiunea noas­
tră de pildă, această performanţă
este unică.
Aşadar, e firesc ca şoferii să fie
interesaţi să cunoască felul de a
munci al şoferului Victor Marian.
De fiecare dală, tind pleacă la
drum, el îşi verifică maşina minu­
ţios de la cele mai importante pie­
se ce o compun pînă la cel mai
mic şurub. Numai tind s-a convins
că maşina e în perfectă stare de
funcţionare, porneşte la drum. Insă
şi pe drum tovarăşul Marian, mer­
ge cu maşina lui în funcţie de sta­
rea drumului.
Chiar şi pe drumuri mai bune. el
nu depăşeşte viteza de 45 km., iar
unde sint hopuri şi cotituri, o redu­ prezent, avem certitudinea că şi
ce la minim, lăslnd astfel la o par-
TINERI COLECTIVIŞTI PE SCENĂ
La gospodăria colectivă „11 Iunie" din Bretea Mureşană, activitatea cul­
turală este la loc de cinste. Fotorepo rterul nostru a surprins cîteva aspec­
te din această activitate şl ţine să vi le prezinte şi dumneavoastră. Priviţi:
In primul clişeu, echipa de dansuri executind jocul popular romînesc „Ha-
ţegana“.
Joi, 7 martie 1957
după cum urm ează: marmoră
de Moneasa cu 110 la su tă;
marmoră de Căprioara cu 84 fa
sută; marmoră de Alun cu 125
la sută ; piatră „Bampotoc“ cu
20 la sută ; plaraje şlefuite cu
10,74 la sută şi cioplitorie din
piatră cu 25 la sută.
Cele mai frumoase realizări
în ce priveşte realizarea şi de­
păşirea sarcinilor de plan, le-au
obţinut cioplitorii Nicolae Mun-
teanu, Gheorghe Călin, Adam
Todor, Piantelimon Dronoa, Ghe­
orghe Cibian şi Ioan Bogdan.
2,9 la sută şi cei de la T.A.P.L.
tot din Petroşani cu o depăşire
a planului de 7 la sută. Din
sectorul industrial se evidenţi­
ază cei de la O.C.L. produse
industriale din Deva cu o de­
păşire a planului de 8,7 la sută.
Codaş este colectivul O.C.L.
produse industriale din Petro­
şani, care deşi a dispus şi dis­
pune de cantităţi însemnate de
produse corespunzătoare, atît
cantitativ cît şi calitativ, nu
s-a străduit pentru a asigura
o bună prezentare şi desfacere
a acestora. T- l0AN
corespondent
te vitezele senzaţionale la care re­
curg din păcate unii şoferi.
Odată ajuns la capătul drumului,
revizuieşte din nou maşina şi o cu­
răţă de murdărie, iar dacă are un
mic defect îl repară pe loc cu scu­
lele pregătite din vreme.
Alte măsuri luate de şoferul Ma­
rian, sînt ungerea la timp cu ulei,
întreţinerea In perfectă stare de cu­
răţenie a motorului şi caroseriei, a-
doptarca unui inel pe cauciucuri
care le scuteşte de rodare pe dru­
murile desfundate, instalarea unui
bec sub capota motorului pentru
controlul lui pe timp de noapte şi
altele.
Una din cele mai de seamă mă­
suri, este fără doar şi poate parti­
ciparea şi contribuţia şoferului la
executarea reviziei periodice.
Iată de pildă cîteva din lucră­
rile propuse de şoferul Marian, pen­
tru ultima revizie de anul trecut, la
La radiator s-a demontat bazinul
superior şi s-a desfundat fiecare ce- V
lulă în parte. In vederea îmbunătă­
ţirii suspensiei, s-au înlocuit toate
bolţurile şi bucşele şi s-ati confecţio­ depoului.
nat şaibe de diferite dimensiuni,
pentru a se evita jocul ce-l avea
fiecare arc lateral în cercel şi şasiu.
Cit priveşte cutia de viteză, s-a
confecţionat o bucşe care să nu mai
permită pierderi de ulei din cutie.
La chiulasa motorului, s-a făcut o
gaură de 30 mm. pentru o mai bună
răcire, iar la pistoane s-a curăţat
zgura depusă pe ele.
Toate cele arătate mai sus au
dus ta performanţa excepţională a
şoferului Victor Marian. Acum el
s-a hotărît să treacă graniţa celor
300 de mii km. fără reparaţie ge­
nerală.
Dacă a realizat 230.000 pînă în
cei 70.000 km. ii va realiza în urmă­
toarele luni.
GH. TĂUTAN
4 pagini 20 bani
޻__T___I__R___I___
D IN S IM E R IA
Colectiv fruntaş pe depou
Cu 64 la sută a fost depăşit
planul lunar de producţie pe lu­
na februarie, la atelierul de
reparaţii al depoului C.F..R.
din Simeria,
Colectivul acestui atelier, or-
ganizîndu-şi mai bine munca
şi folosind cît mai deplin tim­
pul de muncă, a reuşit să exe­
cute reparaţii bune şi la timp
şi să-şi depăşească în mod sis­
tematic sarcinile de plan, deve­
nind astfel colectiv fruntaş pe
depou.
Acest succes se datoreşte fap­
tului că membrii de partid şi
utemiştii s-au situat în fruntea
acţiunilor, mbbilizînd prin exem­
plul lor întreg colectivul atelie­
rului. Printre aceştia se numă­
ră comunistul Gheorghe Sîrbu,
şeful -unei echipe complexe de
reparaţii, candidatul de partid
Gheorghe Mircea, utemiştii An-
dronic Grişan şi loan Nicula.
Vagoane reparate, peste
mecanic de locomotivă la depoul
planul lunar
Atelierele C.F.R. din Simeria,
sînt profilate pentru a executa re­
paraţii de locomtive şi vagoane.
In ce priveşte calitatea repara­
ţiilor la vagoane, s-au făcut pro­
grese deosebit de însemnate. De
mai mulţi ani, nici un vagon
reparat în aceste ateliere nu a
căzut în termenul de garanţie.
Şi în ceea ce priveşte calitatea
reparaţiilor la locomotive s-au
obţinut succese, însă în aceas­
tă direcţie mai sînt încă posi­
bilităţi nefolosite.
Mergînd pe linia succeselor
obţinute în luna ianuarie, co­
lectivul atelierelor C F. R. din
Simeria, şi-a realizat planul de
producţie pe luna februarie în
proporţie de 102 la sută. In sec­
torul de vagoane, au fost repa­
rate 2 vagoane peste planul
lunar.
Din sectorul de locomotive,
se evidenţiază echipa montato-
rului Zafiu Cărpinişan, decorat
recent cu „Medalia Muncii“ ce
lucrează la tendere iar de la
sectorul de vagoane brigada
U.T.M. de lăcătuşi condusă de
tovarăşul loan Vlad, care şi-a
adus o mare contribuţie la re­
pararea celor două vagoane pes­
te plan.
Mecanizarea vinciurilor
TEODOR CONSTANTINESCU
de ridicat locomotive
Ridicarea de pe osii a loco­
motivelor pentru efectuarea re­
paraţiilor, la depoul Simeria, se
făcea pînă nu de mult cu ajuto­
rul a patru vinciuri manuale şi
dura cîte 3-4 ore. Pentru mane­
vrarea fiecărui vinci, erau nece­
sari 4 muncitori.
Astfel, 16 muncitori din ate­
lier îşi întrerupeau lucru pentru
a învîrti de manivelă la vin­
ciuri.
Pentru uşurarea efortului
fizic şi chiar eliminarea lui
complectă, s-au mecanizat vin-
ciurile şi astăzi operaţia de ri­
dicare a locomotivelor de pe osii
şi lăsarea lor pe osii se face au­
tomat, printr-o simplă apăsare
de buton, iar întreaga operaţie
nu durează mai mult de 30-35
minute.
In mecanizarea acestor vin­
ciuri o contribuţie deosebită şi-a
adus-o maistrul Simion Ghiţ,
electricianul Tiberiu Marcu
şi alţi muncitori din atelierul
şef de sector la secţia Tc. 4
so o o o o o o o o o o o o o o o o o o o c > o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o < x > o o c o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o
f Bani ştiu că am luat 1.000 şi ceva
> ţii trebăluiau prin grajd, cîţiva rîn-
> duiau maşinile şi uneltele intr-un şo-
> pron, iar fierarul bălea de zor cu cio-
> canid.
> Intr-o cameră a sediului am gă-
ţ sit-o pe colectivista Elize Lauschman.
In clişeul al doilea formaţiunea de cor în timpul unei repetiţii.
Clişeul al treilea reprezintă pe tine rii Lucreţia Bulz, Liviu Zbegan,
Gheorghe Hui şi Maria Oană intcrpretînd piesa „Bărbatul fără opinci".
d L ü u iii
cu m edalii
şi iu lapte
NICOLAE POPA
Simeria, decorat cu
„Medalia Muncii“
impegat de mişcare la staţia
Petroşani, distins cu insigna
„Pentru merit ceferist“
j acestor obiecte l-a adus colecti-
1 vul de la sanatoriul T.B.C. sub
EMANOIL POPESCU
Simeria distins cu insigna
„Pentru merit ceferist“
In aceste zile este greu de găsit
în gospodăria colectivă din Sebeş
un colectivist cu care să poţi discuta
pe îndelete. Curtea sediului se asea­
mănă cu o familie de albine: fiecare
îşi are treburile lui şi se grăbeşte să lete. Mi-a povestit multe despre via­
le termine cit mai repede pentru a
începe altele.
Cîţiva colectivişti printre care am
recunoscut pe bătrînul luliu Stare şi
pe Ioan Dănuleţ — cel care a intrat
de curînd în colectivă — încărcau ul­
timele căruţe de gunoi de grajd. Al-
-ÎOO O O O O O O O -SOOOOOOOOOOOOO
Prima gospodărie
C I T I Ţ I IN P A G I N I L E II şi IV A R T I C O L U L colectivă legumicolă
„Unitatea lagărului socialist, condiţia
construirii socialismului“
Schimb de onoare
In ziua de 4 martie, la uzi­
na „Victoria“ din Călan, s-a
desfăşurat un însufleţit schimb
de onoare dedicat zilei de „8
Martie“. Şi de data aceasta, co­
lectivul uzinei a înscris la acti­
vul său frumoase realizări. De
pildă, planul global al zilei a
fost realizat în proporţie de 135
la sută.
Furnaliştii, care în prealabil
se angajaseră să dea 10 tone
fontă peste plan, şi-au depăşit
acest angajament cu 27,3 tone.
Cu acest prilej, schimbul condus
de maistrul Iosif Bîrlea, de la
furnalul I, a elaborat cu 10,3
tone mai multă fontă decît pre­
vedeau sarcinile de plan, iar cel
condus de maistrul Ion Morarii
de la furnalul 2 cu 8,2 tone mai
multă fontă. De remarcat, că in­
Gospodinele în întrecere
Fiecare gospodină în zilele de
primăvară, printre alte preocu­
pări o are şi pe aceea de a
creşte pui. Comisia de femei de
pe lingă Sfatul popular al co­
munei Ceru Băcăinţi a hotărît
să stimuleze această preocupa­
re. Pentru aceasta, a organizat
o întrecere între femeile gospo­
dine din comuna, pentru creşte­
rea a cît mai mulţi pui. Astfel,
Darul femeilor din Baia de Criş
Acum 6 luni pe lîngă comi­
sia de femei din comuna Baia
de Criş, >a început un curs de
croitorie. In cinstea zilei de 8
Martie, acest curs a fost absol­
vit de 18 gospodine. Primul exa­
men al acestor gospodine asu­
pra modului cum şi-au însuşit
cunoştinţele teoretice şi practice litate.
Bazar cu vînzare
Zilele trecute, comisia de fe­
mei din oraşul Brad, a deschis
un bazar cu vînzare. Aici au
fost expuse peste 170 de obiec­
te printre care rochiţe, şorţule-
ţe, garnituri de linjerie pentru
noii născuţi, dantelărie, covoa­
re. tablouri etc.
Un aport preţios în realizarea
Arături pentru însămînţări
Zilele de primăvară din ulti­
mul timp, iau permis oamenilor
muncii de pe ogoare, să iasă l>a
cîmp mai devreme ca în alţi
ani.
Ţăranii muncitori din raionul
Orăştie, profitînd de timpul fa­
vorabil din săptămîna trecută,
iau exeoutat arături pentru însă-
mînţările de primăvară pînă la
data de 2 martie pe o suprafaţă
de 86 ha. şi au transportat bă­
Prirţtre colectiviştii
dirţ S e b e ş
Cosea petece pe nişte saci. Cu ea
am putut sta de vorbă mai pe înde­
ţa ei.
— Am făcut singură 147 zile-mun-
că în anul trecut. L-a împărţirea ve­ via. Doar n-o să le cumpărăm şi pe
niturilor am primit peste 1.000 kg.
grîu şi porumb. Cartofi, orz, ovăz,
brinză de oaie, fin, sfeclă furajeră, sortat de tutun, apoi am început sor­
nici nu mai ţin minte cît am primit.
de lei.
— Apăi n-ai primit prea mult —
îi zisei eu.
Femeia îmi aruncă o privire, apoi
zise •
—¦Te, înşeli dacă crezi aşa. Dum­ Bătrînica ar mai fi spus multe, dar tive şi întovărăşiri care nu au. Pen­
neata ştii că înainte de a intra în un colectivist mic de statură şi cu tru anul viitor, am hotărît ca pe o
colectivă nu eram în stare să adun părul cărunt, prinse momentul cînd suprafaţă de 5 ha. să producem, cu
în 2—3 ani, şi încă în anii cei mai ea tăcu pentru a-şi mai aduna amin­ ajutorul agronomilor, sămînţă de po­
buni, 'atîted jucate cîte am primit tirile şi începu să-mi povestească.
numai anul frecat din colectiva noas­
tră? N-arif ţe zice. Sînt mulţumită
cu ceea ce am primit. Pentru o fe­
meie singură şi bătrînă ca mine este
o răsplată mare.
Apoi, după o scurtă pauză, conti­ se obţin rezultate frumoase. Ai vă­ familii în colectivă. Acesta e un lu­
nuă :
— Altceva mă nemulţumeşte pe
mine. Am cam lipsit anul trecut de
la lucru şi aceasta nu-i bine. Anul 40 de vagoane. Vitele sint curate şi ziua aceea. La toţi se vedea acelaşi
acesta vreau să repar greşeala. Am grase. Toţi care le văd ni le laudă. entuziasm, aceeaşi hoiărirc. Cu toţii
început să vin regulat la lucru chiar Şi să vezi altceva — continuă colec­
din iarnă.
— Din iarnă ? o întrebai eu mirat.
— Da, da, din iarnă.
>oooo<xx>oooooooooooooooooooo<x>o oo<xx><x><ooooooooooooooooooooooooooooooooooooooc
? ? [ regiune — 17 familii de ţărani ]
dicii de utilizare a furnalelor
nr. 1 şi 2 au fost depăşiţi con­
siderabil.
La turnătorie şi în alte sec­
ţii, planul zilei a fost depăşit
cu 52,9 la sută. In frunte, s-a
situat echipa condusă de Adolf
Stempel de la piese mecanice,
care şi-a depăşit planul cu 29
la sută, echipa de turnătoare de
la fazoane, condusă de Lucre-
ţia Mişcu ce şi-a depăşit sar­
cinile de plan cu 12 la sută,
brigada de femei de la montaj
condusă de Iuliana Roman ca­
re şi-a depăşit planul cu 50 la
sută şi strungăriţa Victoria Ke-
lemen de la mecanică cu o de­
păşire a planului de 39 la sută.
ALFRED HATZINGER
corespondent
un număr de 10 femei gospo­
dine au pornit întrecerea între
ele.
Alte 8 femei au pornit o în­
trecere pentru cultivarea a cît
mai multe legume şi zarzava­
turi. Printre gospodinele care
sînt în întrecere se numără
Ioana Cibian. Sabina Iosif, A-
nisia Koner, Veta .Borza şi al­
tele.
în cadrul cursului* de croitorie,
l-au dat cu ocazia unei clăci or­
ganizate de către comisia de fe­
mei. Aici, ele au reparat şi con­
fecţionat din nou peste 300 de
obiecte ca cearceafuri, feţe de
pernă, feţe de masă şi altele,
pentru casa copilului din loca­
îndrumarea tovarăşei Lucia
Purdu. De asemenea, s-au mai
evidenţiat şi tovarăşele de la
Trustul minier, de la cooperati­
va „Brădeana“ precum şi gos­
podinele Aurelia Betea, Elena
Pan şi Ana Bem, care au con­
fecţionat cu întregul colectiv de
pe strada Horia, o parte din o-
biectele expuse la bazar.
legar de grajd pe 2.550 ha.
Numai în comuna Şibot, s-au a-
rat peste 40 de ha. Colectiviştii
de aici au executat arături
pe 3 ha. cu atelajele pro­
prii, iar ţăranii muncitori in­
dividuali Ion Codea lui Nico­
lae şi Romulus Codea, au arat
fiecare cîte 2 ha. Intre 6—8 ha.
s-au mai arat şi în comunele
Vinerea, Geoagiu, Cugir şi
Cioara.
— Dar ce-ai lucrat astă iarnă?
— Ei, asta-i bună. Ce-am lucrat ?
Parcă nu sint atitea de făcut? Uite,
am fost cîteva zile la tăiat nuiele:
Ştii, ne trebuie la vară pentru legat
acestea cînd sint destule pe margi­
nea rîului. Vreo 5 zile am lucrat la
tarea cartofilor de sămînţă şi punerea
lor la iarovizat. După ce am termi­
nal cu cartofii am început însămînţa-
tul răsadniţelor. Zilele trecute am
plantat o jumătate de hectar cu cea­
pă. Uite aşa, de lucru este iot tim­
pul, numai să vrei să tucri.
— Ascultă, tovarăşe, spuse colec­
tivistul. La noi în colectivă treburile
au început să meargă tare bine. Co­
lectiviştii au văzut că atunci cînd
fiecare lucru este făcut la timpul său tămînile trecute am mai primii 12
zut, în curte, fiecare lucru e la locul
său. Gunoiul a fost dus iot la cîmp.
Şi nu am avui puţin. S-au dus vreo
tivistul. Răsadurile noastre sînt ră­
sărite. Mai mare ţi-e dragul să le pri­
veşti. Am începui şi arăturile pentru
din regiune
-r 'n n n r 'r~' i—' .G>
• J
t Miceşti, este un sat aşezat la j
î- numai cîţiva kilometri de Alba Iu- 1
^ lia, Locuitorii lui sînt cultivatori de 1
legume. ^
l Ca să sporească şi mai mult ve- 1
^ niturile realizate, prin vînzarea zar- ;j
j- zavaturilor — vestite în întreaga }
t muncitori şi-au unit mai de mult I
pămînturile într-o întovărăşire - j
L gricolă. De atunci au trecut doi ani. ')
[ In acest timp, întovărăşirea şi-a ]
t mărit atît suprafaţa arabilă, cit şi J
numărul membrilor. Toate acestea j
[ au fost prilejuite de veniturile mari •]
(. pe care întovărăşiţii le-au realizat ~)
L după fiecare cultură. I
l iPririiun liaamnuiuanrive »1w95i7,, vcuînmd «s-«a ales ~]
^
f noul consiliu, comuniştii Iosif Ru-
I su, Georghe Cosma, Petre Dancea -j
r şi alţii, şi-au manifestat dorinţa de }
. a forma o gospodărie colectivă. In J
C răstimpul scurs de la alegerea con- 1
^ siliului, comuniştii şi deputaţii sa- ^
tului au continuat munca de lămu- j
rire în rîndul sătenilor. Mai erau 1
[ însă mulţi oameni care nu tindeau .j
I spre gospodăria colectivă. Unii zi- -j
ţ ceau că să vadă mai întîi roadele ]
^ şi apoi se vor înscrie şi ei. Alţii zi- 1
L ceau că nu-i lasă soţiile. Şi una şi ^
[ alta erau fără îndoială greutăţi. Ca -]
l să fie înlăturate mai repede, co- "j
j- lectivistele Virginia Dancea, Mariţa 1
ţ Olteanu şi altele, au stat deseori
f de vorbă cu soţia lui loan Contor ^
I. Denciu, cu a lui Petru Munteanu, j
[¦cu a lui Gheorghe Crişan şi cu al- 1
ţ tele- j
J- Cu sofia lui Gheorghe Crişan, ţ)
L femeile au avut mult de furcă. La j
[ început nu vroia să-şi lase soţul 1
[, să se înscrie în gospodărie. Pusese I
t ea Ia inimă ceea ce auzise de la ţ
L vecina ei Maria Crăciun care îşi j
r¦ retrăsese cererea înainte de inau- 11
L gurarea gospodăriei. Insă pînă la j
^ urmă a văzut ea că zvonurile au- -|
^ zite prin vecini şi prin sat nu sînt ţ
[ adevărate. Punînd faţă în faţă fap- 1
L tele, s-a convins că muncind în !j
[¦colectivă poţi da felelor zestre mai -j
j-" mare decît oferă petecul de pă- j
[_ mînt fărâmiţat pe care-l munceşti 1
t după metode învechite. Apoi, fără 1
t să mai stea pe gînduri s-a înscris -j
^alături de alte femei în gospodă- j
ţ ria agricolă colectivă legumicolă, I
[ căreia i-au dat numele „8 Martie" 1
şi care a fost inaugurată duminică -|
după amiază. ¦)
C Cu prilejul inaugurării, colecf.- 1
t viştii au primit din partea Uniu- ^
ţ" nii raionale a cooperativelor de con- "j
L sum Alba lulia o serie de maşini 1
f şi unelte agricole. De acum încolo, 1
L cele 18 familii de ţărani muncitori }
rI uniţi în prima gospodărie colectivă Ii
j. legumicolă înfiinţată pînă acum în J
[_ regiunea Hunedoara, vor realiza ş
*¦ |
[ venituri însemnate din cele cca. 24 j
I ha. teren-grădină. 1
[ M....u..n.c..a .lo..r unită, ,p..u..t.e.r.e..a _ma.ş.i.n.i- 1I
[ lor agricole, noile investiţii care se -j
L vor face începînd cu acest an, vor I
[ aduce belşug în casele colectiviş- -j
Iilor — oameni care altădată slu- ^
f' găreau pe diferite moşii ca să-şi ^
J- ostoiască foamea cu o bucată ama- 1
ţ ră de pîine. -j
cI E. FLORIN 21
® /, /, / , f , /, 11 r « 1 1 t \ t <— t \ —i<—l u J u ®
însămînţările de primăvară. Trac­
toarele S.M.T. ară de două zile în
cîmp. Vrem să fim fruntaşi în acest
an.
După ce tuşi de două ori pentru
a-şi drege vocea, colectivistul începu
să vorbească mai apăsat:
— Aţi auzit că gospodăria noastră
a cules în anul trecut 6.100 kg. po­
rumb la ha. pe o suprafaţă de 5 ha.
însămînţată cu sămînţă hibridă. Atît
le-a trebuit colectiviştilor noştri, să
vadă ce înseamnă sămînţă hibridă
ca pe urmă să-i auzi spunind: „Să-
mînţa hibridă este aur nu altceva.
Tot terenul trebuie să-l însămînţăm
anul acesta numai cu sămînţă hibri­
dă". Am pregătit peste 1.500 kg. de
sămînţă hibridă, atîta cit ne trebuc.
Vreo 2 vagoane şi ceva am dat la
baza de recepţie pentru a o distri­
bui în schimb altor gospodării colec­
rumb hibridă prin încrucişarea celor
mai productive soiuri. Şi încă ceva.
Familia noastră, a colectiviştilor, se
lărgeşte mereu. Din lună în lună
sintem tot mai mulţi. Numai în săp-
cru foarte important.
*
Am discutat şi cu alţi colectivişti in
sînt dornici de a face din colectiva
lor o gospodărie bogată şi înflori­
toare.
T. MARIAN