Page 14 - 1957-03
P. 14
*Pag. 2 DRUMUL s o c i a l i s m u l u i Nr. 695
' ........... 12-rgini. ¦¦¦
Unitatea lagărului socialist, condiţia construirii socialismului
îrî mişcarea comunistă internaţio formelor şi metodelor construcţiei so In ce ne priveşte, nu am dorit şl fim şi împotriva existenţei lagărului rea mllitaro-strategică a problemelor rizarea Germaniei occidentale, care socialiste i se substituie noţiunea de
nală s-a desfăşurat în ultimul timp o cialiste, care trebuie studiate cu a- nu dorim să contribuim în vreo formă
intensă activitate creatoare, teoretică tenţie în lumina rezultatelor lor prac sau alta la transformarea schimbului socialist şi a solidarităţii ce uneşte politice, afirmarea forţei economice sînt acum traduse în fapt. Intre blo „bloc", — concluzia la care şe ajun
tice. Dar nu putem considera îndrep de păreri într-o polemică ascuţită, deşi
şi practică. tăţită tendinţa unora dintre autorii avînd în vedere conţinutul probleme ţările acestui lagăr. şi militare, precum şi politica bazată curile agresive, de felul N.A.T.O., şi ge este negarea ideii însăşi de unita
A avut loc Congresul al XX-lea al iugoslavi de a se prezenta drept unicii lor disputate, am avut şi avem se
purtători ai marxismului creator şi a rioase rezerve şi obiecţii faţă de multe In al treilea rînd, potrivit punctu pe ele, pentru împărţirea lumii în sfere între Tratatul de la Varşovia există te şi solidaritate a ţărilor socialiste
P.G.U.S. — eveniment de răsunet nega astfel contribuţia şi experienţa din punctele de vedere susţinute în
mondial, a cărui însemnătate istorică altor partide, capacitatea .lor de gîn- articole sau cuvîntări de unii din to lui de vedere susţinut atît de „Bor de interese şi de influenţă". o adîncă deosebire. Tratatul de la In această privinţă, poziţia preconi
este recunoscută de întrega lume. dire creatoare. varăşii iugoslavi. ba“ cît şi de tov. K. Popovici se re Varşovia se caracterizează prin na zată de tov. K. Popovici nu poate
Analizînd în profunzime cele mai noi duc temeiurile unităţii ţărilor socia Dar el omite să precizeze pe cine tura sa defensivă, prin faptul că e siîrni într-adevăr decît „dezamăgi
şi mai importante probleme actuale In legătură cu aceasta trebuie ară Considerăm însă necesar să ne spu liste la factori de conjunctură, cu ca caracterizează un asemenea mod dea un pact deschis la care pot adera şi' re".
ale realităţii contemporane, Congresul tat că nu aprobăm acele note ascuţite, nem părerea în cîteva chestiuni, cu racter temporar, legaţi de politica de acţiona, cine urmăreşte rezolvarea alte ţări, indiferent de natura orîn
al XX-lea al P.C.U.S. a elaborat noi care s-au făcut auzite, în cursul dis atît mai mult cu cît unele materiale stat în actualul moment de încordare problemelor politice litigioase pe ca duirii social- politice, prin obligaţia In legătură cu aceste probleme tre
teze ştiinţifice de imensă valoare teo cuţiei, atît din partea unor autori publicate recent ca, de pildă, cu- din relaţiile internaţionale, ignorin- lea armelor şi a politicii „de pe po asumată de ţările participante de a buie arătat că în ultimul timp au
retică şi practică, determinînd în în iugoslavi cît şi din partea unor autori vîntarea rostită de tov. K. Popo- du-se factorii permanenţi, fundamen ziţii de forţă", cine promovează poli se abţine de la folosirea forţei ca putut fi întîlnite în unele ziare iugo
trega mişcare muncitorească un pu din alte partide comuniste şi muncito vici, ministrul afacerilor externe al tali ai acestei unităţi. tica de război rece — şi cine luptă mijloc de rezolvare a litigiilor inter slave teorii potrivit cărora unitatea
ternic avînt al dezvoltării gîndirii crea reşti. Un asemenea ton prejudiciază R.P.F.I. înaintea Scupşcinei, articolul împotriva unei asemenea politici con naţionale etc. dintre ţările socialiste ar trebui li
toare bazată pe ideile marxism-leninis- desfăşurarea rodnică a schimbului de din „Borba" şi altele pun în discuţie Considerăm că aici nu mai este trarii intereselor popoarelor, cine ur mitată Ia „coexistenţa între ţările so
păreri în vederea eliminării punctelor lucruri fundamentale, esenţiale pentru vorba de dezvoltarea creatoare a măreşte cu perseverenţă micşorarea Semnînd Tratatul de la Varşovia, cialiste", iar relaţiile dintre ţările so
mului. de vedere nejuste şi afirmării princi toate popoarele care construiesc so marxismului sau de vreun schimb de încordării internaţionale, apărarea şi ţările socialiste participante au văzut cialiste să fie aceleaşi ca şi între o
A avut loc Congresul Partidului piilor marxism-leninismului, prejudi cialismul, pentru cauza păcii şi pro experienţă constructiv, ci de o con întărirea păcii. în aceasta un mijloc cu caracter ţară socialistă şi una capitalistă.
ciază cauzei întăririi relaţiilor priete gresului social în lumea întreagă. cepţie pe care noi o considerăm ne- vremelnic, dar absolut necesar în ac
Comunist Chinez, care a adus o con justă şi dăunătoare, deoarece ea nea Cum poate fi oare pus semnul ega tualele împrejurări internaţionale, Ţările socialiste reprezintă cuceriri
tribuţie considerabilă la dezvoltarea neşti şi rezolvării tovărăşeşti a pro Este vorba, în primul rînd, de în gă ceea ce constituie baza însăşi a lităţii între ţările lagărului socialist, pentru apărarea securităţii şi inde ale mişcării muncitoreşti internaţio
marxism-leninismulul printr-o mare politicii ţărilor socialiste: unitatea a- care se pronunţă clar şi hotărît pentru pendenţei lor. Ministrul de Afaceri nale, sînt sprijinul sigur şi devotat
bogăţie de teze, de valabilitate inter blemelor controversate. săşi ideea unităţii ţărilor socialiste. ceslor ţări, pentru a cărei întărire am linia de apărare a păcii, — şi cercu Externe al Iugoslaviei şi ziarul „Bor
naţională. S-au ţinut congresele celor militat şi înţelegem să milităm cu rile imperialiste agresive care duc o ba" nu pot să nu ştie că ţările par al acesteia, sînt înconjurate cu dra
mai mari partide comuniste din I. toatIă fermitatea. politică ostilă intereselor păcii şi so ticipante la Tratatul de la Varşovia
ţările capitaliste — P. C. Francez şi cialismului ? Se creează astfel impre s-au pronunţat pentru desfiinţarea goste de oamenii muncii. Pentru ni
P. C. Italian — în care au fost dez Trăsătura principală a epocii con prin politica sa neşovăitoare de apă In tratarea problemelor contempo sia unei ceţi artificiale, unde nu se tuturor blocurilor militare, inclusiv a meni din aceştia, şi cu atît mai pu
bătute problemele principale ale lupte rane, unit tovarăşi iugoslavi nu ţin mai pot distinge nici forţele care lup Tratatului de la Varşovia, în condi ţin pentru un comunist, o ţară so
pentru pace, democraţie şi so temporane este ieşirea socialismului rare a păcii şi libertăţii popoarelor, de seama că in lume există azi două tă pentru pace şi socialism, nici for ţiile creării unui sistem de securi cialistă nu poate fi acelaşi lucru cu o
cialism în condiţiile acestor ţări sisteme: sistemul mondial socialist ţele duşmane păcii şi socialismului. tate colectivă.
O vie activitate creatoare se des din cadrul unei singure ţări şi trans luptă împotriva oprimării coloniale un şi sistemul mondial capitalist. Ne ţară capitalistă. Au dreptate tovară
făşoară şi în alte partide frăţeşti. Rea cesitatea întăririi continue a unităţii Sîntem de acord cu punctul de ve Nu dorim blocuri militare dar în şii iugoslavi cînd susţin că forţele
minţim documentele Partidului ComU' formarea lui într-un sistem mondial, imens prestigiu în rîndurile popoarelor. ţărilor socialiste decurge nu numai dere exprimat de tov. K. Popovici, actualele condiţii cînd există blocurile socialiste şi aspiraţiile către socialism
nist din Cehoslovacia, ale Partidului din comunitatea ţelurilor lor, ci şi cînd. vorbind despre creşterea forţelor organizate de puterile imperialiste, cresc în lumea întreagă, dar aceasta
Comunist Bulgar, hotărîrile plenarei a opus sistemului capitalist. Statornici Popoarele ţărilor care alcătuiesc la din această realitate obieciivă. păcii, leagă acest proces de rolul tot despre care ştim bine că sînt îndrep nu înseamnă că o ţară în care pu
VllI-a a C.C. al Partidului Muncito mai mare al clasei muncitoare, de în tate împotriva ţărilor socialiste, nu terea se află în mîinile trusturilor
resc Unit Polonez. Partidele comuniste rea sistemului mondial al socialismu gărul socialist ştiu bine că fără întă Credincioşi principiului leninist al tărirea şi preponderenţa forţelor so putem accepta să rămînem descope monopoliste, ce exploatează şi asu
şi muncitoreşti au dat o apreciere cla coexistenţei paşnice a ţărilor cu o- cialismului. Dar aceste forţe nu pot riţi înaintea duşmanului. presc pe oamenii muncii, poate fi
ră a factorilor interni şi externi care lui este o realitate obiectivă a zilelor rirea unităţii lor frăţeşti, a solidarităţii, tînduiri sociale diferite, dorim să tră în nici un caz să fie desprinse sau identificată cu o ţară socialistă, >n
au dus la evenimentele din Ungaria. im în pace ou ţările capitaliste. Cer privite izolat de existenţa statelor so Ţările lagărului socialist, pornind care puterea se află în mîinile mun
noastre, constituie o expresie a legilor prieteniei şi alianţei lor n-ar fi fost curile conducătoare ale acestor state cialiste în care puterea aparţine cla de la interesele vitale ale popoarelor citorilor şi ţăranilor.
In viaţa partidului nostru au avut nu văd insă de loc cu ochi buni ţă sei muncitoare, de solidaritatea şi uni lor şi de la interesele cauzei socia
loc de asemenea, în ultimul an, eve de dezvoltare a societăţii contempo cu putinţă să reziste presiunii organi rile noastre socialiste; în ce ne pri tatea acestor state, de imensa forţă lismului, sprijină în mod unanim şi Principiile coexistenţei paşnice
nimente importante. S-a ţinut Congre veşte nici nouă nu ne place orîndui- politică şi materială pe care lagărul cu toată fermitatea Tratatul de la
sul al II-lea al P.M.R. care a trasat rane. In aceasta constă izvorul invin zate împotriva lor de marile puteri im rea lor bazată pe exploatarea oame socialist o pune în slujba păcii, ală Varşovia şi văd în consolidarea aces cunoscute sub numele „pancea şilf“
un vast program de construire a so nilor muncii. Totuşi, întirucît nici turi de mişcarea muncitorească inter tuia un scut sigur al independenţei — egalitatea în drepturi, respectarea
cialismului în ţara noastră, au avut loc cibilităţii acestui sistem — în opoziţie perialiste, n-ar fi fost cu putinţă să statele noastre şi nici statele capita naţională şi de celelalte forţe iubitoa şi securităţii lor naţionale. reciprocă a integrităţii teritoriale, in
plenara C.C. din martie 1956, consa liste nu se pot muta pe altă planetă, re de pace. Se pune întrebarea: pen dependenţei şi suveranităţii, neame
crată dezbaterii învăţămintelor Con cu sistemul capitalist pe care legile apere cu succes cuceririle lor revolu trebuie acceptate reciproc, în loc de tru ce reacţiunea internaţională atacă Apartenenţa la lagărul socialist nu stecul reciproc în treburile interne,
gresului al XX-lea al P.C.U.S. precum un război nimicitor, regulile unei cu atîta vehemenţă şi stăruinţă unita înseamnă închidere în sine, izolare neagresiunea — reprezintă de aceea
şi plenarele G.G. al P.M.R. din iulie şi istoriei îl condamnă la o inevitabilă ţionare şi să dezvolte construcţia so convieţuiri paşnice, regulile coexis tea şi solidaritatea frăţească a ţări pe plan internaţional. După cum se un important factor pozitiv în rela
decembrie 1956 — în care au fost dez tenţei. Ţările socialiste doresc — şl lor socialiste ? Este limpede că aceas ştie, acum mai bine de un deceniu, ţiile internaţionale. Forţele păcii şi
bătute probleme fundamentale ale pieire. cialistă. interesele omenirii cer — ca lupta propaganda imperialistă, în calomniile în primul rînd ţările socialiste se pro
construcţiei socialiste şi ridicării ni dintre cele două sisteme să se des ta se întîmplă tocmai pentru că duş pe care le debita împotriva ţărilor so nunţă cu hotărîre în sprijinul aces
velului de trai al poporului, dezvol In mod firesc, ţările socialiste au Tocmai de aceea cercurile imperia făşoare în cadru! unei întreceri paş manii păcii văd în lagărul socialist cialiste, ă scornit teoria „cortinei de
tării democraţiei socialiste, atragerii nice. principala stavilă în calea planurilor fier*. .Viaţa a arătat însă limpede tor principii.
tot mai largi a maselor muncitoare dezvoltat şi întărit neîncetat unitatea liste agresive în frunte cu( S.U.A. şi-au lor agresive. cine sînt de fapt promotorii politicii
la munca de conducere a statului şi Ştim însă bine cu cîtă ură a în de izolare. Sînt bine cunoscute efor Dar între ţările socialiste exis
economiei etc. lor şi legăturile de solidaritate dintre concentrat atacurile împotriva uni cercat imperialismul mondial să su Mai ales în asemenea împrejurări turile neobosite ale ţărilor socialiste tă şi relaţii calitativ superioare. Toc
grume în faşă primul stat al munci cînd se manifestă două linii opuse în pentru dezvoltarea colaborării interna mai acei factori fundamentali care
Pe drept cuvînt actuala perioadă ele, într-ajutorîndu-se în opera de tăţii ţărilor socialiste şi în primul torilor şi ţăranilor — statul sovietic. viaţa internaţională, cînd cercurile a- stau la baza unităţii ţărilor socialis
va rămîne în istoria dezvoltării mar- construcţie socialistă şi de apărare rînd, împotriva legăturilor de priete Ştim bine din propria noastră expe gresive încearcă să îndrepte evoluţia ţionale, strîngerea legăturilor comer te, — caracterul comun al orînduirii,
xism-leninismului ca una din perioa rienţă cum a privit burghezia impe lucrurilor către un nou război, consi ciale şi de afaceri, schimburile cultu
dele cele mai bogate. Viaţa însăşi a împotriva acţiunilor agresive ale im nie dintre ele şi Uniunea Sovietică. rialistă naşterea celorlalte ţări so derăm greşit să se confunde între ele rale şi sportive etc., după cum este comunitatea ţelurilor, k ideologiei —
dovedit cît de deşarte erau acele cialiste ; în ce priveşte Romînia, n-a forţele progresului şi păcii cu forţele la fel de bine cunoscută politica dis fac cu putinţă legături mult mai ample
proorociri ale ideologilor imperia perialismului internaţional. Recurgînd la ameninţări, calomnii, fost mijloc de luptă — acţiuni com reacţiunii şi războiului, să se conteste criminatorie dusă de puterile imperia şi mai adînci decît pot contracta ţă
lismului potrivit cărora marxism- plotiste organizate cu ajutorul parti necesitatea întăririi unităţii forţelor liste.
leninisnrul s-ar fi „învechit" şi Potrivit însă articolului din „Borba", şantaj, sprijinindu-se pe rămăşiţele delor „istorice", finanţarea activită rile socialiste cu cele capitaliste, deter
ar fi devenit o „dogmă moartă". In cuvîntarea sa, tov. K. Popovici
Pentru oricine este azi mai limpede ca între ţările lagărului socialist ar exista claselor exploatatoare, pe activitatea mină între cele dintîi relaţii de soli
oricînd tinereţea veşnic vie a învăţă daritate frăţească şi într-ajutorare to
turii marxist-leniniste, capacitatea sa doar o „unitate fictivă", „nereala", agenturilor şi serviciilor de spionaj, vărăşească pe baza internaţionalismu
de a analiza şi explica ştiinţific cele
mai noi fenomene ale vieţii sociale şi q „unitate mecanică". „Borba" scrie pe elementele şovine, naţionaliste, pe lui proletar.
de a arăta în mod just drumul dez
voltării societăţii. că transformarea acestei „unităţi ne stările de spirit înapoiate, ei au în Se pot oare reduce legăturile dintre
O expresie a acestei activităţi crea reale" într-o unitate reală ar fi o ches cercat şi încearcă şi azi în fel şi chip
toare sînt şi acele schimburi de pă
reri între partidele comuniste şi mun tiune de durată, pentru care „va mai să destrame solidaritatea ţărilor socia
citoreşti care sînt îndreptate spre îm
bogăţirea experienţei comune pe baza fi necesar încă mult timp" etc. liste spre a le putea apoi sub
de nezdruncinat a ideilor marxism-le-
ninismului, spre strîngerea legăturilor Trebuie să spunem deschis tovară juga una cîte una. Nu există în în ţilor subversive, de spionaj şi diver noastre. vorbeşte despre „poziţia iugoslaviei ţările socialiste doar la norme de con
între aceste partide, între toate orga şilor iugoslavi: o asemenea prezen treaga lor propagandă un obiectiv pe
nizaţiile clasei muncitoare, spre întă tare a faptelor denaturează realitatea. care să-l atace cu mai multă furie siune, blocada economică, propagan „Borba“ scrie că partidele comu în afara blocurilor", declarînd că vieţuire ca între state cu orînduiri so
rirea poziţiilor socialismului. Nu este vorba cîtuşi de puţin de „a decît pe acesta, în nici un domeniu da calomnioasă — la care puterile niste şi muncitoreşti se situează pe unele cercuri conducătoare din ţările ciale diferite şi cu ţeluri opuse ?
făuri", şi încă „după mult timp", uni nu fac atîtea eforturi şi nu cheltuiesc imperialiste să nu fi recurs pentru poziţiile filozofiei idealiste, mai precis socialiste ar fi „dezamăgite" de a-
In cadrul discuţiei care se desfăşoa tatea ţărilor socialiste 1 Această uni atîtea mijloace ca în direcţia submi a împiedica instaurarea şl apoi con ale filozofiei pragmatice potrivit că-' ceastă. pgzjţi.e. Fără îndoială că nu. Aceasta ar în
ră acum, în ziarul „Borba" a fost pu tate există, s-a întărit şi s-a călit prin nării unităţii ţărilor socialiste. De a- solidarea regimului democrat-popular. reia este adevărat !ceea-ce folositor semna o dare înapoi de ia principiul
blicat de curînd un articol' intitulat eforturi comune în decursul anilor, a cesţ, lucru .socotim că,,trebuie, să ţină şi fals orice ar fi folositor imperia După părerea noastră, def se de marxist al internaţionalismului pro
„Discuţie socialistă loială sau polemi rezistat multor încercări, multor -seamă şi tovarăşii iugoslavi. - Ştim cum au organizat cercurile formează datele problemei. In rnod letar
că neprincipială ?“ care îşi propune imperialiste americane intervenţia ar liştilor. Fără a intra într-o dispută fi firesc aderarea iugoslaviei la vreo
să aducă o contribuţie în aceste di atacuri ale diferiţilor duşmani, dove- In presa iugoslavă se vorbeşte mult mată pentru lichidarea rînduielilor cu lozofică, trebuie să arătăm că princi grupare de state este o problemă în Teoria „coexistenţei ţărilor socia
recţii. In lumina celor de mai sus, caracter democratic, care nu le erau care numai ea poate hotărî. Totodată liste" porneşte, în esenţă de la igno
trebuie să arătăm însă că nu putem dindu-şi din plin forţa şi trăinicia. despre experienţa evenimentelor din
fi de acord cu aprecierea ziaru
lui „Borba" potrivit căreia pe acei care Perioada recentă, perioadă de ofen Ungaria, fără a se da însă atenţia cu pe plac, în Guatemala. Am văzut palul adevăr obiectiv în această pro trebuie subliniat că ţările lagărului rarea scindării lumii fn două sisteme
nu se deolară de acord cu unele din sivă a forţelor celor mai reacţionare, venită faptului că unul din primele
părerile susţinute de tovarăşii iugo a supus unei adevărate probe de foc obiective pe care l-au urmărit forţele cum au reacţionat cercurile imperia blemă constă în faptul că orice încer socialist privesc cu simpatie orice economico-sociale opuse. Ea înseamnă
slavi i-ar caracteriza „lipsa oricărui
efort mai serios de analizare a proble unitatea ţărilor socialismului. Această contrarevoluţionare horthysto fasciste, liste dominante din Anglia şi Fran care de a contesta unitatea ţărilor so ţară care nu doreşte să facă parte atît negarea deosebirilor esenţiale din
melor" actualităţii, folosirea unor „ar unitate şi-a dovedit încăodată forţa şi ' profitînd de greşelile grave săvîrşite ţa faţă de naţionalizarea Canalului cialiste şi necesitatea întăririi ei con sau să fie legată în vreun fel de blo tre ţările socialiste şi cele capitaliste,
gumente moarte, de obicei scolastice", vitalitatea, în timp ce speranţele reac- de fosta conducere de partid şi de stat de Suez de către Egipt. Vorbind des tinue nu poate decît să dăuneze for curile agresive (NATO, SEATO, cît şi a trăsăturilor comune şi a ţelu
„fuga de realitate“, „teama de nou" ţiunii de a vedea destrămîndu-se lagă din Ungaria, a fost ruperea Ungariei chis, trebuie să arătăm că profilurile ţelor păcii şi socialismului. pactul de la Bagdad etc.) rilor istorice comune ale ţărilor socia
sau „incapacitatea de a vedea noul", rul socialist s-au dovedit încăodată de familia ţărilor socialiste. Duşmanul obţinute de ţările agresoare din ex liste.
„simplismul" etc. etc. Aşa caracterizea deşarte. Cine neagă unitatea reală şi ştia bine că dacă nu reuşeşte să rupă ploatarea canalului nici nu sufereau In al doile rînd, cum se poate oare Deoarece însă, în discursul rostit
ză ziarul materialele de răspuns la te comparaţie cu profiturile obţinute pune semnul egalităţii între două no de tov. K. Popovici. unităţii ţărilor
zele autorilor iugoslavi—deşi printre a- ţiuni distincte cum sînt noţiunea de
cestea sînt multe materiale care cu profundă a ţărilor socialiste, neagă în Ungaria de ţările surori, el nu va pu timp de decenii de monopolurile en
prind analize marxist-leniniste pro tea lichida independenţa ţării şi cuce gleze, americane, franceze, germane, lagăr socialist — definită prin comu II.
funde şi idei valoroase, de un interes săşi evidenţa. italiene şi altele din exploatarea ţă nitate de structură economico-socială
!vital pentru mişcarea comunistă şi ririle socialiste ale poporului. rilor care astăzî construiesc socialis şi politică a ţărilor socialiste, prin ţe
muncitorească internaţională. La baza unităţii şi solidarităţii fră mul. Ar fi o naivitate să credem că lurile şi interesele lor fundamentale Este bine cunoscut faptul că între profundează fenomenele complexe ale
ţeşti a lagărului socialist stau aseme Şi tocmai datorită unităţii ţărilor la faţă de ţările socialiste puterile im comune, prin ideologia lor comună, ţările socialiste s-au statornicit relaţii vieţii sociale este cu desăvîrşire lim
;,Pe de altă parte — afirmă „Bor nea factori cum sînt caracterul comun gărului socialist, legăturilor de prie perialiste ar fi reacţionat altfel de prin colaborarea şi într-ajutorarea lor de un tip cu totul nou în istorie. E- pede că noile norme care reglemen
ba“, referindu-se la materialele aparţi- al orînduirii de stat în care clasa mun tenie cu Uniunea Sovietică, ai cărei cît în cazul Egiptului şi s-ar fi pur frăţească — şi noţiunea de bloc mili senţa acestor relaţii este colaborarea tează relaţiile dintre membrii unei
nîrid tovarăşilor iugoslavi — se gă citoare exercită rolul de forţă condu fii şi-au vărsat din nou sîngele pentru tat mai „cu mănuşi" decît la Port tar, mai ales cînd se ştie cu cîtă fer-. şi într-ajutorarea tovărăşească înte mari familii de ţări, cuprinzînd sute
sesc încercările conştiincioase de ana cătoare, interesele comune ale apără apărarea libertăţii poporului maghiar, Said. mitate şi consecvenţă acţionează meiată pe principiile respectării inde de milioane de oameni, nu puteau a-
lizare principială a problemelor care rii independenţei naţionale şi cuceri s-a putut împiedica formarea unui stat U.R.S.S. şi celelalte ţări socialiste pendenţei, egalităţii în drepturi şi pare dintr-odată în formă pură per
rilor‘ revoluţionare socialiste ale po ungar reacţionar fascist, cu tendinţe Atît în cazul Rominieî, cît şi în pentru a înlătura împărţirea lumii în respectării reciproce a intereselor şi fectă. Ele au apărut ca un lucru cu
stau în faţa socialismului". porului, comunitatea căilor de dezvol şovine şi revizioniste îndreptate împo cazul celorlalte ţări socialiste, dacă blocuri militare ? suveranităţii naţionale. Pentru pri totul nou în istorie, experienţa rela
Dacă ar fi însă să ne însuşim aceste tare social-economică, unitatea ţeluri triva tuturor vecinilor ei, inclusiv a puterile imperialiste n-au îndrăznit şi ma oară relaţii între ţări inegale ţiilor internaţionale din lumea capi
lor de construire a socialismului şi Iugoslaviei. Apare de neînţeles de ce nu îndrăznesc să ne atace, aceasta In mod evident, o asemenea punere ca mărime, forţă, grad de dezvoltare talistă neputînd fi folosită drept mo
puncte de vedere, ar însemna că în apărare a păcii, ideologia comună a autorii articolului din „Borba" şi alţi se datoreşte unităţii ţărilor socialiste, a problemei nu poate crea decît con economică au fost puse pe bazele del. Noile relaţii s-au făurit pe calea
prezent în mişcarea muncitorească nu marxism-leninismului. Pe măsura dez teoreticieni sau cadre conducătoare din solidarităţii ce le uneşte în cadrul pu fuzie. egalităţii şi ajutorului reciproc între unui proces complex în cursul căruia
mai autorii şi teoreticienii iugoslavi voltării ţărilor socialiste, a consolidă Iugoslavia .vorbind despre evenimen ternicului lagăr socialist. state suverane. au existat lipsuri, dificultăţi şi gre
sau acei care îşi însuşesc integral rii sistemului mondial al socialismului, tele din Ungaria, nu văd această la Faptul că pe plan internaţional şeli.
punctele lor de vedere sînt singurii unitatea ţărilor socialiste a cuprins tură a lucrurilor. Cu atît mai mult sînt valabile a- există lagărul socialismului şi lagărul In centrul noului sistem de relaţii
care gîndesc creator — dezvoltarea cesie învăţăminte ale istoriei în pe capitalist nu este rezultatul unei po stabilit între ţările socialiste a stat Cu o mare îndrăzneală şi hotărîre,
marxismului fiind un fel de monopol Dimpotrivă, „Borba" combate făţiş rioada actuală, cînd are loc o inten litici de „blocuri", ci urmarea inevi
al acestora. ceea ce articolul numeşte „teza foarte
sfere tot mai largi; s-a format siste unilaterală că socialismul este ame sificare a activităţii cercurilor reac- tabilă a faptului că socialismul a în de la început contribuţia uriaşă şi cu o principialitate exemplară Congre
Partidele comuniste şi muncitoreşti mul economic mondial al socialismu ninţat de ofensiva forţelor reacţio
din toate ţările, păstrînd modestia pro lui, piaţa comună a lagărului socialist, nare şi că, din acastă cauză, ar fi ţiunii imperialiste. vins într-un şir de ţări, iar capitalis marele ajutor multilateral acordat sul al XX-lea al P.C.U.S. a criticat
prie comuniştilor, s-au străduit întot se dezvoltă diviziunea socialistă inter necesară unirea şi mai strînsă a ţă
deauna şi se străduiesc cu atit mai naţională a muncii, cooperarea avan rilor socialiste şi a partidelor comu Pot fi oare considerate drept „teze mul se menţine încă în altele. Aceas celorlalte ţări socialiste de către Uniu cu toată hotărîrea acele încălcări şi
mult în această perioadă de intensă tajoasă pentru fiecare ţară socialistă niste între ele şi în jurul Uniunii unilaterale ‘ sau iluzorii agresiunea ta confirmă justeţea tezelor lui Lemn nea Sovietică, într-o perioadă cînd ea greşeli care au dăunat principiului
activitate creatoare să-şi aducă con în parte şi pentru întregul lagăr socia Sovietice“. „Borba" susţine că unita
tribuţia proprie la îmbogăţirea tezau list în ansamblu. din Egipt, remilitarizarea accelerată care, pe baza analizei trăsăturilor ca însăşi făcea eforturi eroice pentru a egalităţii în drepturi în relaţiile din
rului comun al marxism-leninismului. a Germaniei occidentale, existenţa ba pitalismului contemporan, a descope lichida rănile imense pricinuite de tre ţările socialiste. Este un fapt bine
Aceşti factori există, constituie o tea ţărilor socialiste ar fi numai o zelor militare americane şi crearea rit legea dezvoltării inegale economi război. cunoscut că toate partidele comu
Desigur, şi în Iugoslavia se fac efor unităţilor atomice în jurul statelor ce şi politice a capitalismului, în vir niste şi muncitoreşti au luat şi iau
turi, au loc căutări în domeniul realitate de necontestat a zilelor noa unitate „de bloc" şi că numai cu socialiste, organizarea putsch-uluî tutea căreia socialismul poate învinge Succesele mari obţinute de ţările so măsuri perseverente pentru lichidarea
stre şi determină acea unitate reală, timpul noţiunea unităţii se va putea contrarevoluţionar din Ungaria, „doc mai întîi în cîteva state. Dacă ar fi cialiste în dezvoltarea lor economică acestor greşeli şi îndreptarea preju
organică, cimentată de interese fun trina Eisenhower", campania furibun existat condiţiile victoriei simultane a şi culturală, în progresul tehnico-ştiin- diciilor provocate de ele. Cum se poa
damentale comune, care înmănun debarasa de conţinutul „blochist \ dă, însoţită de atacuri fasciste îm socialismului în toate ţările capitalis ţifie ar fi fost de neconceput fără te afirma deci că aceste probleme sînt
chează strîns marea familie frăţească In cuvîntarea rostită în faţa Skupş- potriva partidelor comuniste şi orga te, evident că n-ar mai fi existat as existenţa relaţiilor socialiste de cola
a ţărilor socialiste în frunte cu Uni
unea Sovietică. cinei, tov. K. Popovici, susţinînd a- nizaţiilor muncitoreşti din ţările ca tăzi două lagăre pe arena internaţio borare. Totodată, trebuie subliniat că trecute sub tăcere ?
celeaşi idei, încearcă să reducă co
Grupîndu-se în jurul Uniunii Sovie munitatea istoriceşte constituită a ţă pitaliste ? nală. promovarea de către ţările socialiste In primul rînd, ceea ce trebuie spus
rilor socialiste la un bloc militar.
Trebuie totodată menţionat că nicăieri, Prezentînd lucrurile în aşa fel, ca şi Lagărul socialist şi solidaritatea a unor astfel de relaţii internaţionale, de la bun început, ceea ce este cu a-
cum pe arena internaţională ar exis ţărilor ce-1 alcătuiesc reprezintă un care contrastează adînc cu relaţiile de devărat Important şl ceea ce într-ade
ta două „blocuri“ cu obiective simi fenomen obiectiv în actuala etapă a subjugare şi aservire practicate de ţă văr „Borba" trece sub tăcere e faptul
tice, ţările socialiste au pornit de la în ampla sa cuvintare, tov. K. Po lare, identice, tov K. Popovici igno dezvoltării societăţii contemporane. rile capitaliste, a exercitat o mare in că acele lipsuri sau scăderi care s-au
recunoaşterea faptului că U.R.S.S. — povici nu face deosebire între ţelu rează o realitate fundamentală şi in Această realitate nu poate fi pusă în fluenţă nu numai în cadrul lagărului manifestat în relaţiile dintre ţările so
primul stat al muncitorilor şi ţărani rile paşnice, constructive, pe care le contestabilă a epocii actuale — şi a- tre ghilimele. Ea nu este şi nu poate socialist ci şi în afara lui, în rîndu cialiste cu toate urmările lor nega
rile popoarelor din ţările mici, depen tive serioase, nu au putut înlătura ceea
lor, cu al cărui ajutor frăţesc, interna urmăresc ţările lagărului socialist şi nume faptul că în viaţa internaţională avea un caracter conjunctural, deoa- dente sau coloniale, supuse dominaţiei ce este esenţial în aceste relaţii. Dacă
marilor monopoluri capitaliste. Viaţa în relaţiile dintre ţările capitaliste tră
ţionalist, şi-au dobîndit libertatea — obiectivele agresive ale1blocurilor or se manifestă în mod distinct şi se în . rece existenţa a două lagăre este le arată că puterile imperialiste se văd săturile hotărlloare şi esenţiale sini ine
construieşte de 40 de ani socialismul. ganizate de puterile imperialiste. fruntă între ele două linii. Pe de o gată de împărţirea lumii în ţări socia nevoite să ţină seama de existenţa galitatea, subjugarea şi jefuirea celui
parte, linia îndreptată spre slăbirea în liste şi ţări capitaliste. acestor relaţii şi de puterea lor de in slab de către cel tare, în relaţiile
In aceşti ani, Uniunea Sovietică a Ce înseamnă aceastţr ? Aceasta în cordării internaţionale şi dezvoltarea Cît priveşte existenţa blocurilor mi fluenţă asupra popoarelor. dintre ţările socialiste trăsăturile
acumulat şi a îmbogăţit întreaga miş seamnă, în primul rînd. a trata ca un colaborării între state pe bazele ega litare, ea este rezultatul unor îm cu caracter esenţial sînt locnrai
care muncitorească internaţională cu factor imaginar, iluzoriu sau de im lităţii, respectării independenţei, nea prejurări internaţionale concrete ce Crearea relaţiilor internaţionale de egalitatea în drepturi, colaborarea
o experienţă uriaşă, de însemnătate portantă secundară, neglijabil, ame mestecului în treburile interne, linie s-au format după cel de al doilea tip nou este de aceea o mare cucerire tovărăşească, avantajul reciproc. Orice
istorică mondială. Uniunea Sovietică a ninţarea care'izvorăşte pentru popoa pe care o înfăptuiesc în mod con război mondial — şi anume rezultatul istorică a tuturor popoarelor.
devenit o gigantică putere cu o eco rele ţărilor socialiste din faptul că secvent în politica lor externă ţările pregătirilor agresive desfăşurate de
nomie socialistă înaintată, cu resurse reacţiunea imperialistă nu se împacă Fireşte că crearea unui asemenea încălcare a principiului egalităţii este
imense, un stat caracterizat printr-un socialiste. După cum se ştie, în spri puterile imperialiste în frunte cu
cu existenţa acestor ţări şi caută pe
toate căile să lovească în independenţa jinul acestei linii se pronunţă şi al S.U.A. împotriva ţărilor socialiste.
ritm de dezvoltare economică necunos lor, în cuceririle revoluţionare socia te ţări, nesocialiste. Crearea Tratatului de la Varşovia sistem de relaţii nu se putea desfăşu cu desăvîrşire contrarie naturii însăşi
cut şi inaccesibil capitalismului, ho- liste ale oamenilor muncii.
tărît să ajute dezvoltării socialiste ra Pe de altă parte şi opusă acesteia, a fost impusă ţărilor socialiste de ra fără a învinge nici un fel de a relaţiilor dintre ţările socialiste. Toc
pide a celorlalte ţări socialiste şi tot In al doilea rînd, se atribuie lagă se manifestă linia îndreptată spre a- organizarea unui şir de blocuri mi piedici. Nu corespunde realităţii afir mai de aceea este cu putinţă elimi
nihilarea destinderii în relaţiile inter litare agresive în zona Atlanticului, maţia ziarului „Borba" că diferitele narea oricăror lipsuri sau greşeli, des
odată să pună toate forţele sale în rului socialist un caracter de bloc naţionale, spre organizarea de aven Mediteranei, Orientului apropiat, de partide comuniste şi muncitoreşti ar făşurarea unei activităţi eficiente de
turi războinice, spre cotropirea şi crearea unei centuri de baze militare susţine că niciodată în relaţiile dintre către partidele comuniste şi muncito
slujba apărării acestora de primejdia militar. Iar devreme ce toate statele subjugarea popoarelor — linie pe ca americane în jurul ţărilor socialiste, ţările socialiste n-ar fi existat dificul reşti pentru realizarea îndreptărilor
re o urmează cercurile imperialiste. de intensificarea pregătirilor agresive tăţi sau cînd învinuieşte partidele că necesare.
unor eventuale atacuri din partea for iubitoare de pace şi în primul rînd ale puterilor imperialiste, în special „trec sub tăcere" aceste probleme.
In cuvîntarea sa, tov. K. Popovici,
ţelor imperialismului. Uniunea So ţările socialiste se pronunţă împotri de orientarea acestora spre refacerea
vietică exercită un rol imens în re va împărţirii lumii în blocuri mili
laţiile internaţionale j ea şi-a cucerit tare, ar urma de tej că trebuie să arată că în lurne „predomină trata imperialismului german şl remilita Pentru partidele comuniste care ă- (continuare in pag. 4-a)
