Page 15 - 1957-03

Nr. 695
DIN EXPERIENŢA CABINETELOR DE PARTID
Pregătirea temeinică a propagandiştilor — condiţie de
seamă In buna desfăşurare a învăţămfntului de partid
In activitatea organizaţiilor de par­
tid din raionul Alba, munca de pro­
pagandă ocupă un loc de seamă. Ma­
joritatea propagandiştilor au fost re­
crutaţi dintre cei mai ridicaţi mem­
bri de partid, muncitori, tehnicieni,
ingineri, învăţători, colectivişti şi ţă­
rani muncitori fruntaşi, cu vechime
de la 1 — 3 ani şi mai mult în a-
ceastă muncă. Experienţa metodică şi
pregătirea politică şi ideologică a a-
cestora are o influenţă mobilizatoa­
re asupra propagandiştilor începători.
Comitetul raional de partid Alba,
preocupîndu-se de lărgirea corpului de
propagandişti de Ia un an la altul,
acordă o importanţă deosebită pregă­
tirii lor în decursul anului de învă-
ţămînt. Acest lucru se face în cadrul
seminariilor permanente şi prin aju­
torul ce li se dă cu prilejul muncii de
îndrumare şi control la locul de mun­
că.
Din experienţa cîştigată în anii tre­
cuţi, s-a văzut că pregătirea laolaltă
a propagandiştilor, atît a celor din
întreprinderi şi instituţii, cît şi a
celor de la sate, nu dă rezulta­
tele cele mai bune. Nu dădea rezulta­
tele dorite nici pregătirea tuturor pro­
pagandiştilor la centrul de raion. A-
ceasta a determinat biroul raional de
partid să reorganizeze munca de pre­
gătire a propagandiştilor, pe o bază
nouă, diferenţiată, împărţind propa­
gandiştii în 4 grupe m ari: cei din
întreprinderile şi instituţiile din oraş ; pagandiştilor o conferinţă despre răs­
din coplexul C.F.R. Teiuş şi Coşlariu;
din centrul muncitoresc Zlatna şi cei
de la sate. Propagandiştii sînt pregă­
tiţi separat Ia cele 3 centre mari de
comună din raion, la Alba, Teiuş şi
Zlatna. Ca prim rezultat obţinut a
fost acela că participarea propagan­
diştilor la pregătire s-a îmbunătăţit,
ridicîndu-se la peste 85 la sută. Aşa
de exemplu, la pregătirea propagan­
diştilor de la cercurile de studiere a
Istoriei P.M.R. din oraşul Alba Iulia,
în ziua de 8 februarie a.c. din 14 pro­
pagandişti, a lipsit un singur tovarăş.
In aceeaşi zi din 6 propagandişti de
la cercul de studiere a problemelor
de bază ale teoriei marxist-leniniste,
n-a lipsit nici unul. Intr-o situaţie a-
semănătoare se găsesc şi propagan­
diştii de Ia alte forme de învăţămînt
şi din celelalte două centre din ra­
ion.
Scminariile permanente cu propa­
gandiştii se desfăşoară în cadrul ca­
binetului de partid pe baza unui pro­
gram întocmit pe o perioadă de 3
luni.
In şedinţele de pregătire, conduce­
rea seminariilor permanente urmă­
reşte atingerea unor obiective de ba­
ză. Intre altele, locul principal îl o-
cupa orientarea propagandiştilor în
spre cunoaşterea tezelor de bază din
lecţiile prevăzute în programul de
studiu, cunoaşterea hotărîrilor parti­
dului şi guvernului şi principalele e-
venimenfe politice interne şi interna­
ţionale actuale; ridicarea nivelului de
cunoştinţe de cultură generală şi ex­
tinderea celor mai bune metode de
predare care se face în cadrul con­
sfătuirilor cu caracter metodologic
etc.
Pentru a uşura munca de pregă­
tire a propagandiştilor asupra teme­
^ 5 2 0 DE A N I
De ia începutul răscoalei de la Bobîlna
In tradiţia luptei pentru li­
bertate a poporului romîn şi
maghiar din Transilvania, un
loc de frunte îl ocupă răscoala
de la Bobîlna de la începutul
căreia comemorăm azi, 520 de
ani.
Bobîlna are o importantă deo­
sebită în istoria răscoalelor din
Ardeal deoarece este prima ma­
re ridicare a ţărănimii în ma­
să. De aceea, ea ocupă locul
prim în şirul marilor răscoale
din Transilvania. Ea a dove­
dit, în acelaşi timp, că jugul
feudal poate fi răsturnat.
Răscoala de la Bobîlna este,
pe drept cuvînt, socotită ca cea
mai mare răscoală din secolul
al XV-lea căci la ea au luat
parte mase largi de romîni şi
unguri, înfrăţiţi în lupta pentru
descătuşare de jugul iobăgiei
Mai mult, în această răscoală
luptele ţărăneşti au un carac­
ter organizat.
Cauzele adînci ale acesteia
trebuie căutate în însăşi struc­
tura statului feudal, ca stat în
care exploatarea ia formele cele
mai sîngeroase. De o parte a-
vem de-a face cu nobilimea feu­
dală care-şi rezervase conduce­
rea treburilor interne şi exter­
ne şi ducea o viaţă de lux şi
desfrîu iar, de altă parte, este
clasa, numeroasă, a ţărănimii
care era iobagă adică legată de
glie şi trebuia să muncească
pentru domnii de pămînt, adică
pentru stăpînii de moşii, căci
lor curente, s-a urmărit ca lecţiile
ţinute în faţa lor să fie de calitate
şi expuse de tovarăşi competenţi.
Pentru cunoaşterea hotărîrilor par­
tidului, în cadrul seminariilor cu pro­
pagandiştii s-a prelucrat rezoluţia Ple­ cercuri şi cursuri după nivelul de pre­
narei C.C. al P.M.R. din 27 — 29 de­
cembrie 1956 şi alte documente ale
partidului pe marginea cărora s-au
tăcut discuţii şl s-au dat consultaţii.
S-au făcut expuneri şi s-au dat răs­
punsuri la problemele ridicate de
cursanţi în legătură cu principalele
evenimente internaţionale, iar mem­
bri ai biroului comitetului raional de
partid au vorbit propagandiştilor des­
pre sarcinile politice curente ce stau
în faţa organizaţiilor de partid. Aşa
de pildă, în ziua de 9 februarie a.c.
tov I. Cacoveanu a vorbit în faţa
propagandiştilor de la sate despre
sarcinile propagandiştilor şi cursan­
ţilor In problema cooperativizării a-
griculturii.
Pentru îmbogăţirea cunoştinţelor de
cultură generală se fac periodic in­
formări în faţa propagandiştilor des­
pre evenimentele mai importante în
viaţa cultural-artistică din ţară şi de
peste hotare, se vizionează filme şi
se fac lectuj» adecvate programului,
din lucrări w e poeţilor şi scriitorilor propagandiştilor de la formele de Sn-
noştri. Astîel, la ultima şedinţă de
pregătire, profesorul de istorie Ele­
na Tînjală, de la şcoala medie nr. 2
din Alba Iulia, a ţinut în faţa pro­
coala ţăranilor din 1907, după care
s-a citit poezii şi fragmente din volu­
mul „1907" de Tudor Arghezi.
Pregătirea metodologică a propa­
gandiştilor nu scapă nici un moment
din atenţia conducerii seminariilor
permanente. Este firesc să fie aşa,
deoarece multe din lipsurile muncii
propagandiştilor îşi au izvorul în fo
losirea unor metode nepotrivite. Pen
tru lichidarea acestui neajuns, propa
gandiştii sînt solicitaţi în mod perio
dic să vorbească despre metodele şi
procedeele lor de muncă. Acei propa
gandişti care sînt preocupaţi de a-şi
perfecţiona continuu munca lor şi ţin
seama de îndrumările date, obţin şi
rezultaie care pe această cale sînt cu
noscute şi de ceilalţi propagandişti
In întocmirea de planuri bune s-au
evidenţiat propagandiştii Loghin Du
mitru de la G.A.C. Cistei, Petru Dă
răban de la C.F.R. Coşlariu, Alexan­
dru Stemţ de la Depoul C.F.R. Teiuş,
Vasile Crişan de la şcoala de 7 ani
din Benic şi alţii.
Conduc cu pricepere şi antrenea­
ză pe toţi cursanţii la discuţii tov
Gheorghe Bocsi de la cooperativa
„Munca nouă" din Alba Iulia, Zoia
Poşianu de la şcoala nr. 3. din Alba
Iulia etc.
Sînt însă şi propagandişti care au
> apariţia primelor semne de boală va
lipsuri în toate compartimentele mun­
cii metodice cum este Neamţu Firică
de la T.R.C.L.H., care predă după
bioşură, I Dumitraş de la cooperativa
„Munca nouă“, care se găseşte tot la
primele lecţii, deşi sîntem în a doua
parte a anului şcolar. Unii propagan
dişti lipsesc în mod sistematic de la
şedinţele de pregătire cum sînt tov.
I. Floca de la întreprinderea „Gh. Do-
ja" din Zlatna, Vasile Irimie de la
l.F.E.T. Zlatna şi alţii, iar organiza-
Prof. TRAIAN BALAN
marea masă a ţărănimii nu pu­
tea avea, nici de drept nici de
fapt, pămînt.
Din cauza acestor rînduieli
sociale precum şi a multelor
corvezi, robote, dijme către bi­
serica catolică, impozite dato­
rate regelui, etc. răbdarea ţă­
ranului ajunge la cuţit căci ju­
gul greu care-1 apasă, provoa­
că o creştere a nemulţumirii ge­
nerale.
Istoricul Gheorghe Bariţiu,
figură progresistă a timpului
său şi care compară războiul ci­
vil transilvănean din 1437-1438
(cum numeşte el răscoala de la
Bobîlna) cu revoluţia din 1848-
1849 în care el a jucat un rol
important, enumeră în gazeta
„Transilvania“ pe care o condu­
cea la Braşov (nr. 1-2 din I
ianuarie 1873) printre alte cau­
ze ale răscoalei: — tirania şi
rapacitatea oligarhiei, care căl­
case toate drepturile populaţiu-
nei rurale recunoscute şi con­
firmate în favoarea ei. ca şi
dreptul de migraţiune liberă pe
care aristocraţia se silea, din
toate puterile, să-l desfiinţeze.
De asemenea, spune el, tot o cau­
ză este calamitatea dijmelor că­
tre biserică (decimae) care con­
stituiau profituri frumoase pen­
tru clerul căzut în imoralitate.
Ceea ce a determinat — por­
íW M Ü n S’ OCIALISMULUI
ţiile de partid din care fac parte nu
se sezisează de lipsurile acestora,
lucru ce dăunează calităţii învăţămîn-
tului de partid.
Deşi în raion avem 9 categorii de
gătire şi preferinţele cursanţilor, to­
tuşi nu lipseşte nici grija pentru o mi­
nimă pregătire a acelor tovarăşi care
conduc discuţiile în cercurile de po­
litică curentă, cu atît mai mult cu
cît la sate aceste cercuri sînt cele mai
numeroase. Pregătirea acestora se fa­
ce odată pe lună, asupra temei ce se
va discuta în luna respectivă. Cele
peste 70 cercuri de politică curentă au
adus o frumoasă contribuţie la po­
pularizarea hotărîrilor plenarei C.C.
al P.M.R. din 27 — 29 decembrie 1956
a realizărilor regimului democrat-
popular, a evenimentelor internaţiona­
le actuale. In această lună s-a dis­
cutat despre răscoala ţăranilor din
1907, legînd acest eveniment de si­
tuaţia de azi a ţărănimii muncitoa­
re şi de perspectivele ce-i stau în fa­
tă.
O formă a schimbului de experien­
ţă între propagandişti folosită de ca­
binetul de partid este participarea re­
ciprocă la şedinţele de cerc şi curs a
văţămînt de acelaşi fel şi din unită­
ţile cu caracter de producţie apropiat.
Rezultate bune a dat schimbul de ex­
perienţă organizat între propagan­
distul de la cursul seral al O.C.L. şi
de la cooperativa „30 Decembrie".
Se poate spune că în pregătirea
propagandiştilor din raionul Alba, ca­
binetul de partid a obţinut rezulta­
te frumoase. Cu toate acestea, secţia
de propagandă şi agitaţie a Comite­
tului raional de partid şi colectivul
cabinetului de partid, are încă mult
de muncit pentru a înlătura din în-
văţămîntul de partid unele lipsuri
care pornesc de la slaba pregătire a
unor propagandişti şi de la munca lor
nesatisfăcătoare. In această privinţa
va trebui să se pună capăt atitudi­
nii de tolerare neprincipială privind
lipsa de interes a unor propagandişti
faţă de slaba calitate a muncii lor.
Vor trebui să fie ajutate organizaţii­
le de partid în care persistă astfel
de situaţii, în vederea luării de mă­
suri care să ducă la lichidarea lip­
surilor mai ales la organizaţiile de
bază din comunele Bărăbanţ, Oarda,
Ciugud, Peţelca, Stremţ şi d in 1alte
sate, precum şi în organizaţiile de
bază din unele întreprinderi ca „Gh.
Doja" din Zlatna, C.F.R. Coşlariu,
C.F.R. Teiuş, Atelierul de zonă Al­
ba Iulia, O.R.A.C.A. etc.
Controlul şi îndrumarea pe teren
din partea colectivului cabinetului de
partid este încă insuficientă şi uneori
lipsita de eficacitate.
Măsmile luate în ultimul timp de
Comitetul raional de partid şi antre­
narea întregului activ la îmbunătă­
ţirea propagandei de partid din ra­
ion, vor avea o influenţă mobiliza­
toare şi în îmbunătăţirea calităţii
pregătirii propagandiştilor de către
Cabinetul de partid.
V. PAŞTEANU
Directorul cabinetului de par­ document din 1438, doi nobili,
tid — Alba
-- ¦
nirea imediată a răscoalei au
fost măsurile hrăpăreţe luate de
către biserica catolică pentru
strîngerea zeciuielii de la ţărani,
adică a zecea parte din toate
produsele. Deoarece episcopul
catolic al Transilvaniei, Geor-
;ghe Lepeş, nu voise să siringă
timp de vreo trei ani zeciuiala
în moneda depreciată, ţărăni­
mea rămăsese în urmă cu plata
zeciuielilor. Atunci episcopul dă
poruncă sa se strîngă toate res­
tanţele de zeciuieli, de pe toţi
anii din urmă, precum şi a
noua parte din produse (none)
în monedă nouă, forte. In pre­
tenţiile lui, episcopul era spri­
jinit şi de regele Sigismund.
Ţărănimea refuză cu îndîrji-
re să satisfacă pretenţiile aris­
tocraţilor. Trebuie să amintim
de asemenea că mişcarea hu-
sită a influenţat creşterea rezis­
tenţei maselor ţărăneşti faţă de
acţiunea nobilimii şi a bisericii
catolice. Aceasta din urmă, vă-
zînd starea de spirit a populaţi­
ei, trimite în Transilvania pe
călugărul inchizitor Iacob de
Marchia ca să ia măsuri de re­
primare a rezistenţei ţărăneşti.
Vedem dar cum se împleteşte
aci lupta socială cu cea religi­
oasă.
Măsurile luate de către bise­
rică, de a interzice slujbele bi­
sericeşti pentru cei care nu-şi
plătesc datoriile şi de excomu­
nicare a satelor care refuzau
plata, au lovit şi în mica nobi­
m C e produse noi livrează industria
De ctte ori căutlnd pe scala a - '
paratului de radio oreun post c u 1
muzică, nu surprindem Intimplător
piuitul modulat al tit-ta-turilor trans­ turi de alte ramuri ale econo­
mise In spaţiu de vreun emiţător'
radiofonic. Unele sînt energice, im -'
perative, altele au tonul clntat, şo­
văitor parcă. Tainele alfabetului
morse înconjoară pămîntul şi stre­
coară în sufletele neştiutorilor, ro­
mantismul unor chemări spre ne­
cunoscut. Imaginaţia lucrează şi
parcă vezi chemările vaselor în pe­
ricol, sau avertismentul vreunui post
de alarmă, de pe o coastă stln-'
coasă bătută cu sălbătăcie de vîn- (
$ iurl şl de valurile înecate în ceaţă. 1
ţ Dezlegarea tainelor e deschisă m or-<
siştilor care cu casca pe urechi des-1
cifrează apelurile şi încrucişările pe
toate undele, a convorbirilor între1
oamenii ce se înţeleg peste mări
şi ţări.
O veche tradiţie internaţională a
radiofoniştilor amatori leagă oa-
meni necunoscuţi de la un capăt la '
altul al pămintului prin q.s.l-uri.
Pe baza unui cod stabilit pe o ban­
dă aprobată, aceştia fără a se fi
văzut vreodată, reuşesc după lungi
încercări să ia legătura unul cu
altul pe calea undelor.
Pentru a veni în ajutorul radio­
amatorilor din ţara noastră şi pentru {
a-i pregăti să fie de folos patriei,
A.V.S.A.P.-ul a organizat în multe {
regiuni staţii colective de recepţie (
şi emisie prin Comitetul organiza-,
ioric cenital.
Invingînd greutăţi mari pînă la i
f stabilirea legăturilor, radioamatorii
( noştri au reuşit să obţină legături1
cu alţi radioamatori de pe diferite 1
puncte ale globului şi prieteniile(
s-au legat între cei din ţara noas- '
tră cu cei din Argentina, Japonia,
Anglia sau alte locuri îndepărtate.
Pentru ei nu există distanţe şi ob­
stacole de drum.
Aceste legături pe benzi stabilite,
sînt autorizate de statele respective.
In regiunea noastră, avem şl în
Deva pe lingă Organizaţia
A.V.S.A.P., o astfel de staţie care,
are înscrişi 7 radioamatori auto-1
rizaţi. Deşi toţi au aceleaşi posi- ,
bilităţi, sînt mai activi numai o par-1
te din ci ca : Grigore Bogdănescu,,
loan Pelriceanu şi Tăiţa Lupea.
Pe lingă cei activi, mal sini ş t 1
alţii care au cerut autorizaţii şl au 1 este o boală iniecţioasă şi contagioa­
cerut să fie primiţi ca voluntari,
dar nu se străduiesc să activeze.
Aşa sînt Gogu Valea de la '
/ P.T.T.R., Iovu Carabaş de la sfa-
l tul popular regional şi alţii.
\ Deşi sînt posibilităţi şi
A.V.S.A.P.-ul vrea să organizeze,
încă nu s-a putut totuşi înjgheba,
cercul de radioconstructori. De ce? 1
Pentru că angajamentele tovarăşilor
losif Ringler, Alexandru Tioldy, Bu-
.. haret şi alţii au rămas neîndeplinite.
7 Condiţii sînt şi dacă radioama-
)¦ torii staţiei îşi vor depune interesul' tul pătrunderii microbului in orga
cuvenit, vor putea ajunge să parti­
cipe la concursurile internaţionale,
perfecţionîndu-se continuu.
I. P.
radioamator al staţiei
colective — Deva
lime şi în păturile orăşeneşti,
care au luat parte la răscoală
alături de ţărani. Astfel, într-un
Mihail şi David de la Jucu
(comitatul Clujului) sînt de­
claraţi trădători deoarece s-au
întovărăşit în luptă cu ţăranii
răsculaţi împotriva nobililor.
Răscoala din 1437 spre deose­
bire de alte răscoale locale, cum
a fost lupta pentru eliberare a
ţăranilor din districtul Haţegu­
lui din 1427, ia un caracter ge­
neral şi este cea dintîi care cu­
prinde întreaga Transilvanie,
înfrăţind în lupta comună ro­
mîni şi unguri, saşi şi secui,
pe ţărani laolaltă cu păturile
orăşeneşti, precum şi mica no­
bilime.
Răscoala începe în primăva­
ra lui 1437. Conform ultimelor
cercetări istorice, primii care
au început răscoala au fost ţă­
ranii din regiunea sudică a
Transilvaniei, din părţile De­
vei. Pe urmă, răscoala s-a în­
tins în comitatul Albia şi în
restul Ardealului ca şi într-o
parte din Ungaria. Nici nu e
de mirare că a început prin păr­
ţile Devei dacă ne gîndim cît
de grea era împilarea şi asupri­
rea ţăranilor de pe moşiile apar­
ţinătoare Cetăţii Devei şi pe
cele din stăpînirea Castelului
de la Hunedoara.
Conducători ai ţăranilor gă­
sim la început pe loan Kardoş,
apoi Antoniu Lungu şi alţii.
Răsculaţii atacă mai întîi cas­
telele feudale apoi ocupă oraşele
Cluj şi Aiud cu ajutorul mese­
riaşilor şi a populaţiei sărace.
Ţăranii şi-au format o tabără
lîngă comuna Ol preţ în apro­
piere de dealul Bobîlna după
locală comerţului de stat şi cooperatist
Industria locală participă ală­
miei naţionale, la aproviziona­
rea oamenilor muncii cu bunuri
de consum. Prin specificul lor,
întreprinderile de industrie lo­
cală care îşi desfăşoară activi­
tatea într-o anumită regiune,
folosind ca materii prime re­
sursele locale, pot să aducă o
contribuţie însemnată la asigu­
rarea populaţiei cu produsele
care sînt cerute, profilîndu-şi ac­
tivitatea în raport cu aceste ce­
rinţe
In urma plenarei C. C. al
P.M.R. din decembrie 1956, sar­
cinile industriei locale au cres­
cut. Volumul mărfurilor şi nu­
mărul sortimentelor produse de
această ramură, ce se desfac
prin comerţul de stat şi coope­
ratist, trebuie să crească şi să
corespundă necesităţilor de con­
sum ale populaţiei.
Pentru a cunoaşte în ce mă­
sură industria locală din regiu­
nea noastră îşi aduce contribu­
ţia la mărirea numărului de
sortimente şi a cantităţilor de
produse necesare populaţiei, ne­
am adresat tov. inginer Cornel
Joca, şeful secţiei de industrie
locală a Sfatului popular regio­
nal.
întrebare: Ce sortimente noi
produce industria locală în a-
cest an ?
R ăspuns: Mergînd pe linia
creşterii producţiei bunurilor de
Larg consum, întreprinderile de
industrie locală din regiunea
noastră, au dezvoltat pentru a-
nul 1957 activitatea unor uni­
tăţi majorînd planurile de pro­
ducţie la unele sortimente şi in-
troducînd chiar unele sortimen­
te noi în plan.
Dezvoltarea producţiei bunu­
rilor de larg consum rezultă
Tuşea convulsivă, prevenirea şi tratarea ei
Tuşea convulsivă sau cum i se mai
spune în popor „tuşea măgărească'
să.
Este o boală a copilăriei şi este cu stă tuse apare în accese precedate de
atît mai gravă cu cît copilul este
mai fraged, mai mic. Gravitatea mai
mare a bcalei' la copii' mici se dato­
reşte şi unei slabe rezistenţe a or­
ganismului lor de a se apăra împo­
triva microbului speciiic acestei boa-
le.
Tuşea convulsivă bîntuie deopo­
trivă în sezonul rece ca şi in cel
cald. Este adevărat că în sezonul
rece predispoziţia pentru îmbolnăvire
e mai mare, din cauza slăbirii orga­
nismului în urma diferitelor răceli,
guturaiuri, bronşite.
Microbul pătrunde în organism,
prin inhalarea aerului infectat de că­
tre bolnav prin particolele mici de
salivă pe care le împrăştie odată cu
tuşea, sau prin vorbire. Din momen­
nismul viitorului bolnav şi pînă la
trece cel puţin o săptămînă, de cele
maî multe ori însă 12-15 zile. Acea­
stă perioadă este surdă, fără sem­
ne de boală, copilul este indispus,
morocănos, unii îşi pierd vioiciunea şi
plăcerea de a se juca. Cei mai mulţi
îşi pierd şi pofta de mîncare. Dar
semnul care nu lipseşte este tuşea
Timp de 8-20 zile tuşea este neca-
sistemul husit din Boemia. Pe
acelaşi deal de la Bobîlna ho-
tăresc să se adune în fiecare
an pentru a discuta propria lor
soartă şi pentru a vedea dacă
se respectă convenţiile cu nobi­
lii, prin care li se adusese o
uşurare.
Intre armata ţărănească şi
oastea feudalilor se dă o luptă
sîngeroasă în care ţăranii, deşi
slab înamaţi, înfrîng oastea tru­
faşă a nobililor îmbrăcaţi în
zale şi exersaţi în arta războiu­
lui In urma acestei lupte no­
bilimea se vede obligată să în­
cheie o înţelegere cu ţărănimea
la mănăstirea din Cluj — Mă-
năştur — în iulie 1437. Ba în­
semna o victorie a ţăranilor
răsculaţi. Insă nobilimea nu se
gîndea decît să cîştige timp.
Pentru aceasta nu-şi respectă
nici convenţia încheiată. Prin
intrigile ei, nobilimea reuşeşte
să determine pe cavaleri şi mi­
ca nobilime să părăsească ta ­
băra răsculaţilor. Ţăranii răs­
culaţi sînt deci trădaţi.
Nobilii însă strîng trupe noi.
Ei încheie o alianţă secretă la
Căpîlna numită uniunea celor
trei naţiuni (unio trium naţio-
num) care, de fapt, este un
pact al nobililor privilegiaţi în­
dreptat împotriva maselor largi
maghiare şi romîne şi care a-
vea drept scop înăbuşirea răs­
coalei şi menţinerea mai depar­
te a ţărănimii în iobăgie.
In toamna anului 1437 are
loc a doua mare ciocnire sîn­
geroasă la Apati. Ţărănimea
iese din nou victorioasă. Nobi­
limea este nevoită să încheie o
nouă înţelegere cu ţăranii în
care aceştia îşi expun iarăşi re­
vendicările lor,
din compararea realizărilor a-
nului 1956 şi a prevederilor
planului pe anul în curs, la
mărfurile ce se livrează comer­
ţului de stat şi cooperatist. Ast­
fel în cursul acestui an, între­
prinderile de industrie locală
vor livra comerţului de stat cu
38 la sută mai multe mărfuri
decît în anul trecut.
Această creştere se datoreşte
faptului că se vor produce cu
380 mai multe bucătării garni­
turi. cu 160 mai multe dorme­
ze şi cu 209.000 mai mulţi litri
de apă minerală decît în anul
trecut. De asemenea, fată de
anul 1956 întreprinderile de in­
dustrie locală mai produc şi
următoarele sortimente în plus:
dormitoare populare, divanuri
studio, fotolii-pat şi canapele.
Pentru asigurarea muncitori­
lor din Valea Jiului cu prepa­
rate de carne a căror lipsă s-a
resimţit uneori, pînă la finele
semestrului I al acestui an se
va da în funcţiune o fabrică de
mezeluri la întreprinderea „6
August“ din Petroşani cu o ca­
pacitate de producţie de 30 to­
ne lunar In afară de cifrele în­
scrise în planul de producţie,
întreprinderea ,,Hori:a“ din Alba-
lulia a luat măsuri să producă
in acest an semănători de po­
rumb şi prăşitoare — cultiva­
toare, unelte ce sînt mult ce­
rute atît de gospodăriile agri­
cole colective si întovărăşiri cît
şi de ţăranii individuali.
In ce priveşte mărfurile re­
partizate de Consiliul de Miniş­
tri şi care se livrează comerţu­
lui de stat ca : pîine, carne, să­
pun, etc., volumul realizărilor
în anul 1957 va fi cu 8 la sută
mai mare fată de realizările a-
nului trecut.
racieristică, seamănă cu orice tuse din
bronşite şi din răceală.
Dintr-o tuse liniştită, obişnuită,
cum era în primele 8-20 zile, acea­
o teamă a copilului, de întreruperea
jocului în cursul zilei, de trezirea din
somn în cursul nopţii. Accesul de
tuse convulsivă dintr-o serie de sa­
cade expiratorii, zgomotoase (ca un
lătrat) în număr de 10-30, urmate
de o inspiraţie lungă, şuierătoare, ca­
re poate pune capăt accesului de
3 grădiniţa, căminul sau şcoala pe care
tuse sau să fie punctul de plecare
al unor noi accese, pînă ce bolnavul
elimină spută vîscoasă, sticloasă, ce
se aseamănă cu albuşul de ou. In tim­
pul tusei copilul îşi aruncă limba
în sus, ochii sînt bulbucaţi, lăcrimea­
ză, are sudori reci, se învineţeşte,
este speriat. Copiii mai mici au văr­
sături după accesul de tuse. De aceea,
este bine ca ei să fie alimentaţi I-
mediat după ce accesul s-a sfîrşit
pentru ca în felul acesta alimentele
să poată fi întrebuinţate de organis­
mul lor, Tot Ia copiii mici, mai ales
la sugari, un acces de tuse violentă
poate fi însoţit d convulsii parţia­
le sau generale. Tuşea convulsivă nu
este însoţită de temperatură afară de
cazurile cu complicaţii pulmonare sau
otite.
Dar nobilimea nu respectă
nici de data aceasta înţelegerea.
Răscoala reizbucneşte în cen­
trul^ şi nordul Ardealului. Con­
ducători ai detaşamentului ţă­
rănesc sînt acum Budai Nagy
Antal, Valahul Mihai ş a. Clu­
jul este ocupat de răsculaţi.
Deşi ţăranii sînt în cele din ur­
mă bătuţi, răscoala ţine încă
vreme îndelungată în diferite
colţuri ale Transilvaniei.
Abia în 1439, noul rege al
Ungariei, Albert dă un decret
prin care prevede libertatea io­
bagilor de a se muta de pe o
moşie pe alta dacă şi-au achitat
datoriile faţă de proprietari.
Răscoala de la Bobîlna nu a
fost un eveniment întîmplător
ci a fost o urmare directă a
luptei comune dusă de ţăranii
romîni şi maghiari împotriva
duşmanului de clasa comun în
procesul dezvoltării feudalismu­
lui. Ba a constituit un stimulent
pentru noi lupte de eliberare ale
ţăranilor asupriţi. Referindu-se
la importanţa cunoaşterii răs­
coalelor ce au avut loc în via­
ţa poporului nostru tovarăşul
Gh. Gheorghiu-Dej spune: „Tra­
diţiile democratice ale poporului
maghiar şi rom în: răscoala de
la Bobîlna. răscoala lui Doja
şi cea a lui Horia, Cloşca şi
Crişan, revoluţia din 1848 şi
toate celelalte evenimente din
istorie care au legat în lupta
lor comună pentru libertate şi
pentru descătuşarea iobăgimii,
poporul romîn şi maghiar, ca
şi luptele date de romînii şi un­
gurii din Transilvania împotriva
fascismului, trebuie să fie cul­
tivate şi date ca exemplu“,
Pag; 3
Căminele culturale
trebuie să sprijine campania
agricolă de primăvară
Tot mai multe sînt căminele
culturale din regiune care îşi
impun ca sarcină de plan, spri­
jinirea campaniei agricole de
primăvară.
Aşa de exemplu la Beriu în
raionul Orăştie, colectivul de
conducere al căminului cultural
în frunte cu tovarăşa Angheluţă
Ecaterina, îndrumat de comite­
lui de partid pregăteşte confe­
rinţe, cîntece, piese de teatru,
recitări, dansuri naţionale O
lipsă a acestui cămin, este ca
încă nu a reuşit să-şi înjghebe­
ze o brigadă artistică de agita­
ţie, care desigur ar fi putut a-
juta mult mai mult această
campanie, prin criticile aduse
codaşilor şi prin popularizarea
fruntaşilor.
O activitate şi mai bogată
depun căminele culturale din
Ţebea raionul Brad, Miercurea
raionul Sebeş etc. Şi ca aceste
cămine culturale, sînt multe.
Dar, pe lîngă căminele cul­
turale fruntaşe în această ac­
ţiune, mai sînt totuşi multe ca­
re nu manifestă preocuparea cu­
venită în acest sens. Acestea
consideră că activitatea cămi­
nului este suficientă, dacă pre­
găteşte cîte un program artistic
din cînd în cînd şi dacă se pre­
zintă odată în an, sau la doi ani
Ia concursul formaţiilor a r­
tistice de amatori. Asemenea
cămine culturale, nu tin legătu­
ra cu comitetul executiv al sfa­
tului popular respectiv, pentru
a se interesa de sarcinile şi
greutăţile acestuia şi de a-1 a-
juta. In planurile lor de mun­
că (dacă le au), problemele sînt
puse în general, fără a intra în
detalii, lăsînd ca totul să se
desfăşoare de la sine. Aşa este
cazul căminului cultural din
Ciugud raionul Alba şi a altora.
C. SOARE
Cum pot ii feriţi copiii
de tuse convulsivă
Cea mai bună armă împotriva tusei
convulsive este izolarea la domiciliu
a copiilor bolnavi. Prin izolarea a-
cestora se împiedică răspîndirea bolii
la alţi copii. Datoria fiecărui părinte
care are un copil bolnav de tuse
convulsivă sau ştie un bolnav intr-o
familie vecină în cartier sau în sat,
este de a anunţa imediat medicul
De asemenea trebuie înştiinţată imediat
a frecventat-o copilul îmbolnăvit, pen­
tru a se lua de îndată măsuri de
prevenire a răspîndirii bolii la cei­
lalţi copii din colectivitatea respec­
tivă.
Un alt mijloc de a preîntîmpina tu­
şea convulsivă este vaccinarea, care
se face cu un vaccin specia! şi dă
rezultate foarte bune. Orice părinte
dornic de a-şi creşte copiii sănătoşi
este dator să-i prezinte la vaccinare.
Cum poaîe fi grăbii!
vindecarea
Prin ţinerea copilului în aer carat
şi rece. Mentalitatea unora de a-şi
duce copiii în alte localităţi sau de
a-i ridica la altitudine cu avionul
este greşită. Nimeni nu a văzut mi­
nuni in urma plimbării copiilor cu
avionul. Ţinerea copiilor în aer cu­
rat contează totul, indiferent unde
sînt ei. La aceasta se va avea gri­
jă ca locuinţa să fie bine aerisită
noaptea, hrana cît mai bogată în
vitamine distribuită în prînzuri mici
şl repetate des, după accesele de
tuse pentru a evita eliminarea ei
prin vărsături.
Dr. CONSTANTIN GRAMADA
Contractarea sfeclei
de zahăr nu trebuie
neglijată
Ne mai despart puţine zile
pînă cînd va începe însăminţa-
rea sfeclei de zahăr. Cu toate
acestea, planul de contractări
pe regiune este realizat numai
în proporţie de 72 La sută. Ra­
ioanele Alba, Haţeg şi Hune­
doara, au încheiat puţine con­
tracte faţă de posibilităţile pe
care le au. In raioanele Haţeg
şi Alba, de exemplu, s-au con­
tractat numai 28 la sută şi res­
pectiv 50 la sută din suprafa­
ţa planificată. Acest lucru se
datoreşte faptului că sfaturile
populare comunale se ocupă
slab de această Droblemă. In
raionul Sebeş, unde a existat
preocupare alit din partea sfa­
turilor populare cît şi din par­
tea organelor agricole, planul
de contractări este realizat în
proporţie de 95 la sută. In a-
fară de oraşul Sebeş, comune­
le Lancrăm şi Petreşti, în toa­
te comunele din raion s-a rea­
lizat planul de contractări. Slab
se desfăşoară contractările în
comunele Sîntimbru, Teiuş, Gal-
da de Jos şi Peţelca din raio­
nul Alba.
Faţă de această situaţie, se
impune ca în zilele ce urmează,
atît organele de partid cît şi
sfaturile populare, să sprijine' în
mai mare măsură încheierea
contractelor pentru cultivarea
sfeclei de zahăr.