Page 16 - 1957-03
P. 16
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. G95
*
Unitatea lagărului socialist, condiţia
construirii socialismului
(urmare clin pag. 2-a) Asemenea „greşeli" nu puteau fi înlă mai mare atenţie dezvoltării continue te, de caracteristicile reorganizării so Ajutor sovietic Sesiunea Consiliului adm inistrativ al
turate căci rezultau însăşi din natura a democraţiei socialiste, stimulării ini cialiste a economiei, de structura de O rganizaţiei Internaţionale a Muncii
Experienţa ţării noastre, ca şi a al imperialismului, şi ele n-au fost înlă ţiativei şi activităţii creatoare a oame clasă a societăţii. Acceptarea acestor pentru şcolile
tor ţări socialiste, arată caracterul turate flecît prin lichidarea relaţiilor nilor muncii, combaterii birocratismu trăsături esenţiale şi comune nu este profesionale din GENEVA 6 (Agerpres), inlernaţional al muncii cu pri
rodnic al acestor relaţii. Poporul ro- de subjugare imperialistă a ţării. lui şi înlăturării a tot ceea cc fanea impusă de nimeni altcineva, decît de TASS anunţă vire la programul activităţii
mîn vede eficacitatea acestor relaţii ză participarea largă a maselor la o- legile dezvoltării societăţii. Ungaria O.I.M. în domeniul relaţiilor
în ajutorul pe care l-a primit din par Nu este posibil ca „Borba" să nu cu pera de construcţie socialistă şi de con La 5 martie s-a deschis la dintre oamenii muncii şi pa
tea Uniunii Sovietice, în avantajele pe noască asemenea fapte. ducere a statului. Iugoslavia are o ex Marea însemnătate internaţională BUDAPESTA 6 (Agerpres). TASS Geneva cea de-a 134-a sesiune troni. In cadrul discuţiilor pe
care i le-a asigurat colaborarea frăţeas perienţă proprie în această privinţă şi a experienţei P.C.U.S. constă tocmai anunţă a Consiliului administrativ al marginea raportului o serie de
că cu toate ţările socialiste. In aceste Cui poate folosi atunci faptul că foloseşte forme care trebuie studiate în faptul că Uniunea Sovietică cons Organizaţiei Internaţionale a reprezentanţi ai sindicatelor din
condiţii oamenii muncii din ţara noas autorii iugoslavi revin mereu şi mereu în lumina rezultatelor practice pe care truind cea dintîi societatea socialistă, La 5 martie au sosit la Budapes Muncii (O.I.M.) ţările capitaliste au subliniat
tră au putut realiza transformarea într-un mod unilateral asupra greşeli le dau. Dar în afară de formele folo înlesneşte întregii mişcări muncitoreşti ta cîteva vagoane cu cherestea, hîrtie, necesitatea de a se întări rolul
într-un timp extrem de scurt a Ro- lor din trecut, le prezintă într-o lu site în Iugoslavia, există şi sînt să discearnă ceea ce este esenţial, haine de protecţie şi alte lucruri In şedinţa din dimineaţa zi
mîniei dintr-o ţară cu o economie îna mină care denaturează esenţa acestor aplicate cu succes şi alte forme comun şi fundamental pentru construi trimise ca ajutor nerambursabil de lei de 5 martie, Consiliul admi sindicatelor în rezolvarea prob
poiată, cu o industrie slab dezvoltată, relaţii, trec sub tăcere critica apro şi metode de antrenare a maselor. rea socialismului în oricare ţară. nistrativ a examinat raportul
într-o ţară aflată în plin progres, cu o fundată şi măsurile dc îndreptare ce Mişcarea muncitorească mondială cu Direcţia principală a rezervelor de directorului general al Biroului lemelor muncii cu patronii.
industrie puternică şi în plină dezvol au fost luate ? noaşte formele şi metodele folosite de Experienţa P.C.U.S. a dovedit că a- muncă de pe lingă Consiliul de
tare, cu o agricultură aflată la un nivel P.C.U.S. în atragerea unor mase uria semenea factori fundamentali sînt con Comunicatul comun cu privire la întrevederile
tehnic incomparabil faţă de trecut. Am Sîntem întrutotul de acord cu auto şe de milioane la conducerea statului ducerea maselor muncitoare de către Miniştri al U.R.S.S. şcolilor profesi dintre Dulles şi Von Brentano
putut organiza astfel valorificarea ra rii articolului din „Borba" că într-o şi a economiei. O vastă şi instructivă partidul marxist-leninist al clasei mun onale ungare.
ţională a unor importante bogăţii na discuţie tovărăşească n-au ce căuta experienţă arc în acest domeniu şi citoare, rolul conducător al clasei mun WASHINGTON 6 (Agerpres). altfel nimic despre necesitatea
turale, crearea unor noi ramuri ale in insinuările. Dar, din păcate, acestei a- P. C. Chinez. Nu se poate impune şi citoare în lupta revoluţionari pentru La gara de vest a avut Ioc, în La Washington a fost dat pu organizării unui asemenea sis
dustriei, înfăptuirea unor importante firmaţii nu-i corespund încercările ce nu este just a încerca să se impună cucerirea puterii, organizarea dictatu prezenţa funcţionarilor Ambasadei blicităţii un comunicat comun tem de securitate colectivă, ci
construcţii. Am realizat mari progrese se fac în articol de a umbri şi de a vreunui partid o anumită metodă sau rii proletariatului ca instrument al sovietice şi a directorilor şcolilor pro cu privire la întrevederile care dimpotrivă subliniază că pactul
în domeniul cultural. Eficacitatea a- arunca îndoieli asupra relaţiilor dintre formă practică de rezolvare a probc- reorganizării socialiste a economiei şi !au avut loc la 4 şi 5 martie în Atlantic trebuie întărit. După
cestor relaţii s-a manifestat şi în aju ţările socialiste. melor. lichidării exploatării, conducerea plani fesionale ungare, transmiterea obiec tre secretarul departamentului cum reiese din comunicat, întă
torul primit de ţara noastră pentru ficată de către stat a dezvoltării eco de stat al S.U.A. Dulles, şi mi rirea la maximum a blocului a-
întărirea situaţiei sale internaţionale ; Potrivit articolului publicat de Busola sigură care călăuzeşte parti nomiei şi culturii, rolul statului ca telor sosite către reprezentanţii ofi nistrul de Externe vest-german, tlantic a constituit principala
Romînia s-a transformat într-o ţară „Borba", ar exista o contradicţie în dele comuniste şi muncitoreşti în re armă de apărare împotriva puterilor ciali ai R. P. Ungare. Von Brentano. problemă a întrevederilor dintre
independentă, suverană, cu o poziţie tre unitatea ţărilor socialiste şi inde zolvarea problemelor complexe ale imperialiste, pentru apărarea păcii şi
internaţională, cum n-a avut niciodată pendenţa lor, cu alte cuvinte între in construcţiei socialiste este învăţătura întărirea solidarităţii internaţionale cu Opinia publică din Liban In acest comunicat se reafir Dulles şi Von Brentano. In acest
în trecut. teresele lor naţionale şi sarcinile lor marxist-leninistă. Procesul unic al tre oamenii muncii din toate ţările. mă poziţia occidentală cu pri
internaţionaliste. cerii de la capitalism la socialism respinge vire la problema germană care scop Von Brentano a dat asigu
Pe drept cuvînt spunea tovarăşul se desfăşoară în diferitele ţări *
Tcgliatti: „Uniunea Sovietică a dat Viaţa dovedeşte însă că sarcinile na în forme diverse, potrivit parti „doctrina Eisenhowsr“ constă în a acorda prioritate rări lui Dulles că guvernul vest-
pînă acum un enorm sprijin dezvol ţionale cele mai înalte — apărarea su cularităţilor economice, istorice şi Partidul Muncitoresc Romîn se pro
tării ţărilor socialiste, ajutîndu-le să veranităţii, progresul economic şi cul naţionale ale fiecărei ţări. Învăţătura nunţă cu fermitate pentru întărirea BEIRUT 6 (Agerpres) unificării Germaniei şi nu orga german va proceda cît mai re
învingă dificultăţile pe care le întîm- tural, făurirea bunăstării poporului — marxist-leninistă trebuie aplicată în continuă a coeziunii lagărului socialist, Opinia publică din Liban res
pinau, să construiască fabrici, să in pot fi cel mai bine rezolvate pe baza mod creator, potrivit acestor condiţii. a unităţii frăţeşti cu marea noastră pinge „doctrina Eisenhower“ şi nizării unui sistem de securitate pede la reînarmare.
troducă cuceririle cele mai înain colaborării frăţeşti şi într-ajutorării Odată cu aceasta îndatorirea fiecărui prietenă Uniunea Sovietică, şi cu toate „ajutorul“ american prevăzut
tate ale tehnicii pînă la instalaţiile a- internaţionaliste cu celelalte ţări socia partid comunist este de a lupta ţările socialiste, cu forţele păcii şi so de această „doctrină“. colectivă europeană în cadrul că In comunicat se subliniază că
tomice cele mai moderne. Dacă ar fi liste. întărirea lagărului socialist, în pentru apărarea fundamentelor în cialismului de pretutindeni. Poporul După cum relatează ziarul
posibil să se facă un calcul al valorii datorire internaţionalistă supremă, văţăturii marxist-leniniste. In re romîn aprobă şi sprijină cu toată con „Al Ahbar“, redacţiile ziarelor ruia să fie efectuată reunifica- cei doi miniştri au examinat de
materiale a acestui ajutor s-ar ajunge are loc pe baza înfloririi economice şi' marcabilul articol „Din nou despre vingerea această politică ce cores libaneze primesc numeroase rea.
la cifre ameţitoare. Popoarele Uniunii culturale a fiecăreia din ţările compo experienţa istorică a dictaturii proleta punde intereselor sale vitale. Adeziu scrisori şi telegrame în care se asemenea probleme privind ţă
Sovietice şi-au cucerit prin înfăptuirea nente. Iar apartenenţa la lagărul riatului" publicat în ziarul „Jenminji- nea deplină şi unanimă a poporului cere guvernului libanez să re Comunicatul nu pomeneşte de
acestei sarcini şi prin sacrificiile fă socialist şi unitatea btrînsă cu ţările bao", organ al Comitetului Central al faţă de această politică este unul din nunţe la „ajutorul“ S.U.A. care rile din răsăritul Europei şi O-
cute, recunoştinţa nepieritoare a între socialiste nu numai că nu este în con Partidului Comunist Chinez, se previne izvoarele forţei şi solidităţii de ne ar putea fi propus Libanului în rientul mijlociu.
gii mişcări muncitoreşti“. tradicţie cu asigurarea independenţei împotriva marilor prejudicii pe care clintit a regimului democrat-popular în baza „doctrinei Eisenhower“.
naţionale, ci este dimpotrivă cea mai Ie aduc cauzei revoluţiei proletare din ţara noastră. In aceste scrisori se subliniază Program de reforme sociale
In al doilea rînd, „Borba" nu poate bună chezăşie a apărării acesteia. aceia care, pornind de la greşelile lui că aşa zisul „ajutor“ american şi economice în Ceylon
să nu ştie bine că în cadrul acţiunii Stalin din ultima perioadă a vieţii Popoarele ţărilor socialiste preţuiesc nu corespunde intereselor na
susţinute pe care o înfăptuieşte Pe bună dreptate, tov. Ciomuika a- sale şi greşelile conducătorilor unguri ca lumina ochilor unitatea lor frăţea ţionale ale Libanului. Poporul COLOMBO 6 (Agerpres). — Cei 1500 de delegaţi au ascul
P.C.U.S. mai ales după Congresul al răta că „soarta Poloniei, securitatea din ultima perioadă, neagă principiile scă, căci înţeleg bine însemnătatea ei libanez cere guvernului să ducă tat un raport privitor la planul
XX-lea pentru lichidarea oricăror gre ci, dezvoltarea şi locul ci în lume sînl fundamentale ale marxism-leninismu- vitală ca temelie a apărării cuceririlor o politică dc neutralitate şi de CHINA NOUA anunţă: guvernului pentru înfăptuirea re
şeli care au avut loc anterior, Uniunea legate de lagărul socialismului. Nu lui referitoare la dictatura proletariatu lor revoluţionare şi dezvoltării cons colaborare strînsă cu Egiptul formei agrare.
Sovietică a luat măsuri practice din mai o Polonie socialistă, întreţiniiid lui şi denumesc în mod calomnios trucţiei socialiste, ca temelie a apără şi Siria Cel de-al V-lea Congres a-
cele mai importante. Se cunoaşte De relaţii bune, prieteneşti şi de la egal aceste principii fundamentale „stali- rii independenţei lor naţionale şi a nuai al Partidului Libertăţii din Congresul a adoptat o rezolu
claraţia guvernului U.R.S.S. din 30 oc la egal cu Uniunea Sovietică, aliată nism" şi „dogmatism". păcii în lumea întreagă, ca temelie a Lui Guy Mollet Ceylon a luat sfîrşit după ce ţie oare prevede ca Ceylonul să
tombrie 1956 în aceste probleme—-pre şi cu ţările de democraţie populară, o făuririi unei vieţi fericite. In acest fel i se cere sa protes au fost adoptate o serie de re fie cît mai grabnic proclamat
cum şi ansamblul de măsuri care au Polonie care să promoveze o politică Partidele comuniste şi muncitoreşti privesc problema unităţii ţărilor so teze împotriva „ca zoluţii privitoare la reforme so republică (Ceylonul este încă
urmat. Pe această linie se înscriu bine de colaborare şi coexistenţă pe baza au acumulat în decursul anilor o bo cialiste toate partidele comuniste şi racterului neamical ciale şi economice. dominion britanic). Totodaiă
cunoscutele tratative polono-sovietice principiilor de reciprocitate cu ţările gată experienţă în aplicarea creatoare muncitoreşti din ţările lagărului so al vizitei lui Nixon congresul a reafirmat promisiu
precum şi tratativele cu reprezentanţii capitaliste, numai o astfel de Polonic a niarxism-leninismiilui. la condi cialist. Ne exprimăm convingerea că în Maroc“ Printre reformele sociale se nile din timpul alegeritor că va
altor ţări de democraţie populară — va trăi şi va prospera". Toate parti ţiile ţării lor. In lumina fapte şi tovarăşii iugoslavi vor înţelege jus prevăd : achiziţionarea de către lua măsuri în legătură cu folo
toate desfăşurate într-un spirit de de dele comuniste împărtăşesc asemenea lor şi a experienţei istorice apar teţea acestei poziţii pe care se situea PARIS 6 (Agerpres) stat a unor plantaţii aparţinînd sirea limbii minorităţii Tamil a-
plină egalitate şi încredere reciprocă puncte de vedere. neîntemeiate încercările unor autori ză în mod unanim partidele comuniste. Michel Debré, membru în străinilor, naţionalizarea servi lături de limba sinhaleză.
şi încheiate cu un deplin succes. In Consiliul Republicii, a cerut ciilor de transport şi a societă
urma tratativelor dintre delegaţiile In problema relaţiilor dintre ţările iugoslavi de a-şi atribui numai lor ro Partidul Muncitoresc Romîn se pro marţi primului ministru fran ţilor de asigurare, sporirea pro De asemenea, rezoluţia se re
guvernului Republicii Populare Ronri- socialiste este necesar să sc ţină sea nunţă pentru dezvoltarea legăturilor cez, Moliei, să protesteze îm ducţiei agricole şi industriale, feră ia crearea de cooperative
ne şi guvernului Uniunii Sovietice a ma de faptul că partidele comuniste lul de stegari ai mişcării pentru o cu Uniunea Comuniştilor din Iugosla potriva atitudinii vicepreşedin apărarea industriei naţionale de agricole.
fost încheiat un acord de o conside şi muncitoreşti au devenit forţa con via, ca parte integrantă a colaborării telui Nixon în Maroc. concurenţa străină.
rabilă importanţă pentru progresul ducătoare în aceste ţări. Strîngerea aplicare creatoare a marxismului, în internaţionaliste dintre partidele şi După cum anunţă France
continuu al economiei noastre naţiona legăturilor dintre ele are o înrîurire organizaţiile clasei muncitoare, în Presse, Michel Debré a arătat Prelungirea stării excepţionale în Cuba
le, pentru dezvoltarea unor ramuri de puternică, binefăcătoare asupra rela raport cu condiţiile concrete .şi speci scopul întăririi poziţiilor socialismu că vicepreşedintele S. U. A.
bază ale industriei noastre, pentru ţiilor interstatale. lui şi unirii forţelor socialiste sub stea Nixon, a adoptat în cursul că HAVANA 6 (Agerpres)' constituţionale au fost suspen
combaterea urmărilor secetei şi ridica ficul fiecărei ţări. Potrivit articolului gul marxism-leninismului. Partidul lătoriei sale în Maroc o atitu date la 15 ianuarie de guvernul
rea agriculturii, în interesul creşterii Este tocmai rolul partidelor comu Muncitoresc Romîn este hotărît să dine care constituie o jignire Congresul Cuban, care se Batista sub pretextul combaterii
niste şi muncitoreşti, al comuniştilor, publicat dc „Borba", această necesi depună şi în viitor eforturile ne pentru Franţa. „Luînd cuvîntul află în întregime sub controlul mişcării revoluţionare condusă
nivelului de trai al poporului. Nu de a întări necontenit legăturile inter cesare pentru lărgirea continuă a recent la Rabat, subliniază De guvernului Batista, a votat pre de Fidel Castro. Libertatea pre
naţionaliste, de a combate ferm tot cc tate ar fi fost descoperită abia a- relaţiilor de colaborare dintre ţara bré, Nixon nu a rostit nici un lungirea suspendării garanţiilor sei şi a radioului este supu*ă
există probleme care să nu poată fi s-ar opune, sub orice formă, înfăptuirii noastră şi Iugoslavia, pe baza respec singur cuvînt amiabil la adresa constituţionale pe încă 45 de restricţiilor „legii ordinei pub
acestui principiu. cum de alte partide comuniste şi tării reciproce depline a prevederilor Franţei şi a francezilor, în de zile. Singurul membru opo- lice“ care prevede pedepse cu
rezolvate în relaţiile dintre ţările so cuprinse în Declaraţiile romîno-iugo- schimb el a declarat că a dus ziţionist al congresului prezent închisoare şi amendă pentru
Fiecare partid comunist are datoria muncitoreşti. slave de la Bucureşti şi Brioni. Ne tratative cu sultanul Marocu la şedinţă a părăsit incinta în emisiunile radiofonice sau arti
cialiste, în spiritul înţelegerii recipro de a-şi aduce propria sa contribuţie Acesta este un punct de vede exprimăm convingerea că rezultatele lui asupra viitorului Algeriei, semn de protest înainte de a se colele care nu sînt pe placul
ia întărirea şi dezvoltarea legăturilor fructuoase obţinute pînă acum pot fi fără a consulta Franţa, ceia ce trece la vot.
ce tovărăşeşti, urmărindu-se deplina de solidaritate internaţională între for re eronat. Cu zeci de ani în urmă dezvoltate, prin eforturile ambelor constituie un ultragiu adus su guvernului.
ţele socialiste. părţi, îu interesul popoarelor romîn şi veranităţii franceze“ După cum se ştie, garanţiile
înfăptuire practică a principiului ega- Lenin sublinia că trecerea de la capi iugoslav unite printr-o trainică priete Michel Debré cere primului
Nu pot exercita o influenţă pozitivă nie şi prin ţelul comun al construirii ministru Mollet să protesteze MA G A Z IN
iităfii. în direcţia întăririi relaţiilor priete talism la socialism va cunoaşte o socialismului, în interesul forţelor pă pe lingă guvernul american
neşti cu ţările socialiste atacurile în cii şi progresului social din întreaga împotriva „caracterului neami VINERI 8 MARTIE 1957
Prin propria noastră experienţă ştim dreptate împotriva unităţii şi solida mare abundenţă şi diversitate de for cal al vizitei vicepreşedintelui
rităţii lor frăţeşti şi a prieteniei cu lume. Nixon în Maroc“. SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
bine că puterile capitaliste au făcut Uniunea Sovietică — principii funda me ,’ el cerea cu insistenţă comu Întărirea unităţii lagărului socialist,
Rezultatele preliminare DEVA: Moartea unui ciclist (film vietic), 'matineu: LONEA: Dreptul
în trecut ND GREŞELI (aţă de ţara mentale pe care se bazează politica niştilor să studieze atent particula dezvoltarea solidarităţii proletare in spaniolo-italian); Drumuri şi destine de a te naşte (film cubanez); CĂLAN:
ternaţionale, este pentru rioi o porun ale alegerilor din India (film sovietic) matineu; HUNEDOA Dreptul de a te naşte (film cubanez);
noastră, ci au subjugat-o şi aservit-o, externă de stat a acestor ţări. rităţile concrete ale construcţiei şi să că supremă dictată de interesele fun RA : Cinematograul „3 Decembrie“ ORAŞT1E: Roşu şi negru (film fran
damentale ale poporului romîn. Acea DELHI 6 (Agerpres) TASS Urme pe zăpadă (film sovietic co cez) ; Dragostea unei femei (film
jefuind-o sistematic decenii de-a rîndul. ţină seama de ele. Deşi au existat sta este pentru noi, totodată o înda anunţă lorat) : Cinematograful „Maxim Gorki" francez), matineu; SEBEŞ: Prietene
torire internaţionalistă de căpetenie; Primul eşalon (film sovietic); BRAD : de noapte (film francez) : Fata cu pă
m. şi greşeli dc ordin dogmatic, fenome oamenii muncii din lumea întreagă De 10 zile se desfăşoară în Don Juan (film francez); BARU rul cărunt (film chinez), matineu ; St-
văd în lagărul socialismului nădejdea India alegeri parlamentare. Re MARE : Pe răspunderea mea (film ro- MERIA: Prietene de noapte (film
Nu avem posibilitatea în condiţiile de sine", iar statul niuncitoresc-ţără- ne de copiere necreatoare a experien şi sprijinul lor, bastionul luptei lor zultatele preliminare ale alegeri mînesc); APOLDU DE SU S: Chita francez) ; Vasa Jelesnova (fiim so
spaţiu ale unui articol, să ne oprim pe nesc n-ar trebui să intervină în pentru pace şi progres social. lor pentru adunările legislative rele dragostei (film german); TE- vietic), matineu : ALBA 1ULIA : Unde
larg şi asupra altor teze sau luări domeniul relaţiilor social-economice. ţei altor ţări practica arată că parti ale statelor arată că partidul IU Ş: Asasinatul din str. Danie (film
de atitudine ale unor tovarăşi iugo Nu putem fi de acord nici cu teza Nu ne putem legăna în iluzia că guvernamental, Congresul Na sovietic); ZLATNA: Trenul merge nu zboară vulturii (film englez) 5
slavi, cu care nu putem fi de acord. după care „conflictul între proletariat dele comuniste şi muncitoreşti au ştiut nu vor mai fi şi în viitor încercări din ţional Indian, a depăşit consi spre răsărit (film sovietic) ; ILIA:
Ne referim înainte de toate la tendin şi burghezie", adică lupta de clasă, partea puterilor imperialiste de a derabil celelalte partide. Soarta toboşarului (film sovietic) ; Fata cu părul cărunt (film chinez),
ţa de a împărţi pe conducăto ar reprezenta doar „punctul iniţial al în general să ţină seama de aceste zdruncina unitatea lagărului socialis HAŢEG: Prietene de noapte (film
rii partidelor comuniste şi mun revoluţiei socialiste", — deoarece în învăţături leniniste şi au dobîndit ast mului. Dar aceste încercări sînt şi vor Potrivit datelor oficiale, din francez); Insula misterioasă (film so- matineu; PETROŞANI: Cazul Pilotu
citoreşti în „stalinişti" şi „nesta- realitate lupta de clasă este o lege fi sortite eşecului. cele 445 de mandate anunţate
linişti", de a se pronunţa pentru crea obiectiva inerentă întregii perioade de fel succese importante. Formele şi me în adunările legislative, Parti lui Marezs (film polonez); Volniţa
rea, în conducerea acestor partide, a trecere de la capitalism la so Strîns unite între ele, ţările lagărului dul Congresul Naţional Indian
unor grupări opuse, — din care unele cialism. După părerea noastră ast todele folosite în construcţia socialis socialist au trecut victorioase prin a obţinut 338, Partidul Socia (film sovietic), matineu.
ar trebui sprijinite, iar altele înlătu fel de teorii duc în mod inevitabil la mari încercări, au învins nu puţine list Popular — 23, Partidul
rate. Partidele comuniste şi muncito negarea dictaturii proletariatului. Iar tă sînt diferite în ţările socialiste, se piedici şi greutăţi au dobîndit succese Comunist — 10, „Jan Sangh“ SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
reşti nu pot să nu considere aceasta a nega dictatura proletariatului—esen importante. Nu încape îndoială că pă — 7. Cefeialte partide au obţi
drept o formă de amestec în treburile ţialul în marxism-leninism — înseam deosebesc într-un şir de privinţe, în şind mai departe într-o strînsă uni nut 15 mandate, iar indepen Programul 1: 5,35 Muzică uşoară ; diofonică de Petru Comarnescu ! Pro
interne ale altor partide şi state. nă a lipsi clasa muncitoare do prin tate ele vor consolida succesele obţi denţii — 52. 6,00 Jocuri populare romîneşti: 6,45 gramul 11: 16,20 Muzică uşoară; 18,10
cipalul său instrument pentru con ţara noastră faţă de Uniunea Sovietică, nute şi vor obţine noi realizări în Emisiunea pentru copii: „Zi de sărbă Din cele mai cunoscute melodii popu
Considerăm totodată ca nejustă teza struirea societăţii socialiste, de arma construirea socialismului şi apărarea După cum anunţă postul de toare" ; 7,35 Melodii populare romî lare romîneşti; 18,55 Sfatul medicu
cu privire la „inutilitatea" eforturi sa cea mai puternică pentru înfrînge- în China faţă de Cehoslovacia, în radio Delhi, pînă în prezent au neşti ; 9,00 Muzică uşoară j 9,30 „Un lu i: Maladia lui Little; 21,05 Mu
lor eroice ale comuniştilor din Un rea împotrivirii claselor exploatatoare. păcii. fost repartizate 21 de mandate tăciune şi-un cărbune": scenariul ra zică uşoară; 21,45 Selecţium din ope
garia de a reorganiza puterea de stat Polonia faţă de Bulgaria etc. Congre în Camera populară a parla diofonic „Baba Dochia" prelucrare ra „Evgheni Oneghin".
democrat-populară şi partidul marxist- In articolul amintit din „Borba" sul al XX-lea al P.C.U.S. combătînd mentului Indiei. Partidul Con după o legendă populară romînească:
leninist al clasei muncitoare ca şi precum şi în alte materiale publicate gresul Naţional Indian a obţi 10,30 Pe teme conjugale; 10,35 In Buletine de ştiri: 5,30: 7,00: 8,15:
recomandările de a se preda puterea în presa iugoslavă se ignorează preo cu putere dogmatismul sub toate nut 19 mandate, iar indepen terprete de muzică din opere: 11,03 11,00- 13,00: 15,00: 17,00: 19,00:
în mîna aşa ziselor „consilii teritoriale" cupările şi experienţa altor partide co denţii — 2 mandate. Muzică uşoară; 12,35 Muzică popu
în care predominau elementele reac muniste şi muncitoreşti în ce priveşte formele lui de manifestare, a subliniat lară mexicană; 14,45 Concert dc es 22,00: 23,52 (program I): 14,00:
ţionare. Aceste luări de atitudine ero atragerea maselor la conducerea sta tradă; 16,15 Emisiunea pentru copii 16,00: 18,00 : 20,00 : 21,00 : 23.00
nate nu pot fi privite ca un ajutor dat tului şi a economiei. Dar o asemenea încă odată necesitatea şi marea impor şi tineret „Iubiţi cartea"; 16,45 Mu
comuniştilor ş i' clasei muncitoare din atitudine neagă de fapt evidenţa, ex zică populară maghiară; 17,20 Salu (programul 11).
perienţele de însemnătate istorică pe tanţă a luării în consideraţie cu cea tul adresat de tov. Stela Enescu pre
această ţară. care le cunoaşte mişcarea muncito şedinta Comitetului Femeilor Democra In atenţia posesorilor de
I Dc asemenea, nu puterh împărtăşi rească internaţională. Realitatea este mai mare grijă a tuturor elementelor te din R.P.R. cu prilejul zilei de 8
teoriile potrivit cărora dezvoltarea că toate partidele comuniste şi munci Martie; 19,45 Emisiunea „Răspundem legitimaţii tip
socialistă poate avea loc pe baza toreşti din ţările socialiste, acordă cea specifice factorilor naţionali în cons ascu'tătorilor“: 19,55 Emisiunea „Noap
„spontaneităţii" şi „mersului de lâ te bună, copii": „Cum au rămas ursul C.C.F.S. regional aduce la
trucţia socialistă şi în activitatea în cunoştinţa posesorilor de carne
şi iepurele fără coadă" — după o po te — legitimaţii lip, pentru ac
tregii mişcări muncitoreşti internaţio ces la competiţiile sportive, e-
veste populară germană; 20,15 Tea liberate în 1956, că acestea nu
nale. Documentele şi măsurile practi mai sînt valabile începînd cu
tru ia microfon: „Pygmalion" de Ber- data de 1 martie a.c., dacă nu
ce adoptate în ultimul timp de toate nard Shaw, traducere şi adaptare ra- poartă viza C.C.F.S. regional pe
anul în curs.
partidele comuniste şi muncitoreşti
reflectă atenţia pe care ele o acordă a-
cestei probleme.
Diversitatea formelor şi metodelor
specifice folosite în construirea socia
lismului, potrivit particularităţilor fie
cărei ţări, nu exclude însă existenţa
unor trăsături esenţiale, comune şi
valabile pentru toate ţările. Aceste tră
sături nu depind în mod arbitrar su
biectiv, de dorinţa sau nedorinţa unora
sau altora de a le aplica; ele sînt de
terminate în mod obiectiv de însăşi
legile desfăşurării revoluţiei socialis
6* mjftjfltofrnfffl tfttfuţuL o Martie nr, 9, Telefont 188^189. Taxa plfltiţ3 in numerar, conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 5 noiembrie 1949. — Tiparul Întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — DEVA.