Page 17 - 1957-03
P. 17
'PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ'I FABRICA ^
8 fJ T ía r ma de acid sulfuric din
nternaţionată a femeii Copşct Mică — cea mai
Anul acesta, SANDA CIUCEANU Ileana Roman, mare şi mai moderna
poporul nostru membră a biroului comitetului Maria Ştef de
muncitor sărbă la secţia montaj din ţara — a intrat în
regional P.M.R.-Hunedoara
funcţiune
In ziua de 6 martie a în
ceput să producă fabrica de a-
toreşte ziua de 8 ~ a uzinei „Vic cid sulfuric din Copşa Mică.
Martie în condiţiile luptei pen toria“ Călan, Letiţia Ban, Această unitate importantă a
tru aplicarea în viaţă a sarcini Maria Postolache de la fabrica
lor ce se desprind din documen de tricotaje din Sebeş, Maria industriei noastre chimice, cea
tele celui de-al II-lea Congres Bîldea din secţia finisaj a fa
al P.M.R., cu privire la îmbu bricii „Ardeleana* din Alba Iu mai mare şi mai modernă de
Anul IX . Nr. 696 Vineri, 8 martie 1957 4 pagini 20 bani acest fel din tară, a fost con
¦BaMBWMBBBMWBMgBagacga»
SÜSS refflflUM&msa!BMM&aPisagagEzarraaem struită după proiecte realizate
de tricotaje
nătăţirea continuă a condiţiilor l*a Şi multe altele. de specialişti din ţara noastră,
de viaţă şi de trai, pentru pa însemnat este numărul ţăran m Secţia strich a fabricii
ce şi un viitor fericit. de tricotaje din Sebeş, Lucrările de construcţie, înce
celor muncitoare din satele re este una din secţiile
In lupta pentru asigurarea giunii noastre care se află în Centrala termoelectrică fruntaşe. Muncitoarele care lucrea pute în anul 1954, au fost e-
păcii o mare forţă o constituie ză aci obţin zi de zl realizări în
primele rînduri ale luptei pen- Intr-o secţie la fabricadin Paroşeni în preajma seninate în muncă. xecutate de Trustul 8 co n stru i
??k In clişeul din stingă: muncitoa ţii — Tîrgu Mureş, iar monta
rele Maria Roman, I.etiţia Petrea-
femeile. Ele alcătuiesc jumăta- ^ru recolte bogate îmbelşugate. unui eveniment de seamă nu, Ana Sturza, Ioana Irimie, Cor rea utilajelor, fabricate în ma
Peste 500 femei frecventează nelia Miga şi Silvia Cireziom, Ia
te din omenire, care, cu fermi cele 43 cercuri agro-zootehnioe locul lor de muncă. re parte în ţara noastră, de:
tate, alături de bărbaţi, luptă
pentru menţinerea şi consolida pentru însuşirea şi aplicarea #—>/—* r*' ^ In clişeul din dreapta: şefa sec muncitorii de la Uzinele „Inde
rea păcii. ţiei tov. Elisabeta Albu, conirolînd
regulilor înaintate. 11 calitatea unui pulover. pendenţa“ Sibiu.
Marea Revoluţie Socialistă Cele mai înaintate femei
din Octombrie a dovedit că nu- l Centrala termoelectrică de Ia Pa- J Constituirea filialei Noua fabrică este dotată cu
muncitoare care au ascultat în- regionale  .S.LT. —
mai acolo unde dispare exploa demnul partidului, au intrat în l roşenl, a intrat în funcţiune la 1 1 instalaţii moderne pentru tran
tarea, unde puterea aparţine po sectorul socialist al agriculturii. Hunedoara
porului, iniţiativa şi capacita t iunie 1956, cînd a fost dat în ex- ^ sportul şi alimentarea cu ma
tea femeilor are posibilitatea de Din rîndul acestora, un nu In după-amiaza zilei de 6 martie,
a se afirma în toate domeniile măr de 38 femei au fost alese L ploatare primul grup. a avut Ioc Ia „Casa tehnicianului” din terie primă a cuptoarelor de
de activitate. Regimul demo în consiliile de conducere ale Combinatul siderurgic Hunedoara, con
crat-popular a descătuşat ener ^ De la intrarea în funcţie şt pînă j ferinţa de constituire a filialei regi prăjire, cu instalaţii speciale
gia creatoare a femeilor din ţa gospodăriilor agricole colective onale A.S.I.T. La conferinţă au par
ra noastră, bucudndu-se de şi întovărăşirilor. Peste 95 la (_ în prezent, acest grup a produs 1 ticipat ingineri, tehnicieni, membri pentru filtrarea şi spălarea ga
sută din femeile colectiviste au ai cercurilor şi filialelor A.S.I.T. din
drepturi depline, contribuind a st participat la toate lucrările de l o însemnată cantitate de energie j regiune. Raportul asupra activităţii zelor, cu sobe de contact —
întreţinere a culturilor. In anul A.S.I.T. din regiunea Hunedoara şi
fel la construcţia economică şi 1956, au efectuat peste 3.000 zi- t electrică, aducind în acelaşi timp ) sarcinile ce revin membrilor A.S.I.T. primele de acest gen din ţara
culturală. Femeile din ţara le-muncă, adică cu peste 230 ca urmare a hotărîrilor plenarei C.C.
noastră îşi amintesc de viaţa zile-muncă mai mult decît au L economii de 8.090 tone combustibil ] al P.M.R. din decembrie 1956, a fost noastră. Procesul tehnologic de
lor din trecut. Ele nu vor. uita efectuat bărbaţii. Printre colec expus de tov. ing. Dumitru Stănes-
niciodată dispreţul, umilirea la tivistele fruntaşe sînt tovarăşele cu, director tehnic al combinatului si fabricaţie este condus dintr-un
care au fost supuse în timpul derurgic şi preşedintele filialei A.S.I.T.
regimului burghezo-moşieresc. Maria Orşa din G.A.C. Ilia, Ma ^ convenţional. 1 punct central de comandă şi
Datorită condiţiilor nou create, ria Raita din G.A.C. Hărău, în ajutorai
multe femei s-au afirmat ca ex Maria Faeri din G.A.C. Apoldu t La 3 martie 1957, grupul de in- -j jaranilor muncitori control, dotat cu aparataj mo
celente conducătoare ale trebu ^ gineri şl tehnicieni din cadrul în- j
rilor obşteşti. Zi de zi, ele sînt de Sus, Marta Hada din G.A.C. La data de 1 august 1956, dern. Muncitorilor li s-au asi
Ţelna, Rozalia Mărgineanu, E- treprinderii de exploatare, în frunte ) în oraşul Orăştie s-a inaugurat
ajutate să-şi îmbogăţească cu lisabeta Ciontea din G.A.C. ( cu tovarăşii Furtuneseu, Vasile 1 cooperativa de credit şi econo gurat condiţii optime de lucru,
noştinţele, pentru ca astfel con Obreja şi alte. t Căpăţină, utemistu! Gheorghe Dra- ^ mie „Aurel Viaicu“ cu 314 mem
tribuţia lor la treburile gospo bri. Pînă la sfîrşitul anului tre -k
dăreşti să fie din ce în ce mai Mare şi nobilă este îndatori cut, iaceastă cooperativă a acor
calificată. rea femeilor profesoare, învăţă dat credite în valoare de 134.400 Intrarea în funcţie a noii fa'j
lei unui număr de 101 membri,
Pentru continua creştere a ni toare, artiste, medici, în munca f gomir (maistru şef de tură), maşi- ) care au solicitat împrumut pen brici măreşte producţia de acid
velului politic şi cultural al fe de educare şi de îngrijire a tru a-şi cumpăra animale sau
meilor, în regiunea noastră, sub oamenilor muncii. Ele au me jr nis/ut Petru Breben şi alţii, au e- j pentru diferite construcţii. sulfuric a ţării cu circa 30 la
conducerea Comitetului regional nirea să cultive cu grijă şi dra
goste în rîndul tineretului înal Printre acei care au primit sută şi lărgeşte considerabil
tele însuşiri morale ale omului împrumut se numără şi Nicolae
^ fectuat primele probe de mers în ^ Zgîrdea şi Nicolae Munteanu baza de materie primă pentru
din Orăştie cărora le-a murit
gol la cel de-al doilea grup turbo- j In ziua schimbului ¦cîte un animal. Primul a primit industria de îngrăşăminte fos-
suma de 2.000 lei cu care şi-a
(. generator, care în curind va mări ^ cumpărat un cal, iar al doilea fatice, (Agerpres)';
1.500 lei pentru a-şi cumpăra o
^ puterea instalată a termocentraleiţ "] O zi [riguroasă de martie. Pe stră Gherman care şi-au realizat planul pe vacă. Îmbunătăţirea condiţiilor
zile oraşului Alba-Iulia, oamenii tre această zi în proporţie de 104 şi res de spitalizare
[ Datorită sprijinului şl asistenţei 1 ceau grăbiţi spre piaţă sau spre lo pectiv 133 la sută. In acest an, numai pînă la da
curile lor de muncă. Frigul' le iuţea ta de 25 februarie, s-au acordat
l t.e.h..n.i.c.e...d..a..tă....d.e....u.z.ina „S..t.a.l.i.n." din 1j pasul şl le îmbujora feţele. Femeile de la secţia de pregătit credite unui număr de 37 de
l feţe au muncit hotărîte s-o ia înaintea membri. Văzînd ajutorul pe ca-
( Leningrad şi datorită experienţei ţ In această zl în fabrica „Ardelea celorlalte tovarăşe de muncă din sec re-1 acordă cooperativa de cre In vederea îmbunătăţirii condiţiilor,
na" se desfăşura schimbul de onoare ţiile fabricii. Şi aşa au făcut. In a- dit şi economie ţăranilor mun
fL cîştigate la montarea primului grup )J în cinstea zilei de 8 Martie. ceeaşi zi, de 5 martie, ele au depă citori, pînă la această dată s-au de spitalizare şi pentru a se asigura
şit planul secţiei cu 7 la sută. mai înscris încă 113 membri.
[_ turbogenerator, precum şi străduia- 1 In secţia de croit feţe lucrează în o hrană substanţială şi adecvată bol
majoritate femei. Printre acestea se Muncitoarele care s-au evidenţiat cu
numără şi tovarăşa Ana Moldovan, ini- această ocazie, Teodora Bădilă, Maria navilor internaţi în unităţile sanitare,
ţiatoarea aplicării metodei Lidiei Save Mânu I„ Ludovica Haţegan şi Elisa-
L ţei colectivului de pe şantierul e- ] lieva, de efectuare a controlului pe beta Andraşovici, şi-au adăugat la şi Consiliul de Miniştri a stabilit prin-
fiecare operaţie, metodă care a făcut rul succeselor de pînă acum depăşiri
L lectromontaj Paroşeni, condus de ţ ca planul să fie depăşit mereu, să so de plan cuprinse între 35-65 la suia. tr-o hotărîre ca de la l martie 1957
rJ îmbunătăţească simţitor calitatea şi să
j: tînărul inginer Andrian ¦Ştefănescu, ) se realizeze importante economii de Toate femeile din fabrică au vrut să mărească alocaţiile zilnice de hra
piele. Dovadă că metoda iniţiată de să obţină rezultate mai bune în cin
L lucrările de montaj la cel de-al 1 tovarăşa Moldovan a prins rădăcini stea zilei de 8 Martie. Tovarăşele nă. Prin această hotărîre s-au mărit
adinei în secţia unde lucrează, e şi Maria Kasz şi Rozalia Cutcan de la
do partid, s-a organizat în acest lui. CSel“e p*es*te“ ;1.f8'92 “îÂnvăţăto“a' t doilea grup au fost terminate îna- ,-y aceea că în ziua schimbului de onoare secţia de tras, tălpuit, finisat şi ştan- de asemenea alocaţiile de hrană la
an un curs special cu aproape re din regiunea noastră au dat planul pe întreaga secţie a fost în ţat au dat cu 35 şi respectiv 55 la
200 .de femei şi 27 cursuri serale dovadă de multă pricepere, dra kf inte de termen. Calitatea lucrărilor 11 deplinit în proporţie de 104,5 la sută, sută mai mutle produse. Contribuţia unităţile de prevederi sociale şi cele
goste şi devotament pentru e- t este cu mult îmbunătăţită' faţă de -j în frunte situîndu-se, bineînţeles, ini- acestor tovarăşe, ca şi a întregului
în comune, la care participă ducarea într-un spirit nou a ţiatoarea cu o depăşire de 55 al sută, colectiv al secţiei, la îndeplinirea pla de asigurări sociale. -4
peste 600 de femei. In aceste copiilor. Exemplu grăitor în aJ urmată de tovarăşele A,na Bîrs şi Eva nului, a făcut ca sarcinile să fie de
cursuri s-au expus probleme ale cest sens sînt tovarăşele Aure păşite cu 4,5 la sută. Astfel, la spitalele unificate şl neu
muncii de partid privind acti lia Munteanu, directoarea şco [ nivelul obţinut la Instalareu primii- ) nificate orăşeneşti şi din mediul rural,
vitatea de stat şi obştească. lii de 7 ani din Vulcan, Octavia
Rişcuţa de la şcoala medie de t lut grup. Ia maternităţile şi dispensarele rurale
Numărul femeilor care lucrea 10 ani din Brad, Stana Stai-
ză efectiv în procesul de pro I S-au evidenţiat in mod deosebit j alocaţia de hrană a fost mărită cu
ducţie creşte pe zi ce trece tot covici, educatoare la grădiniţa
mai mult. Avem multe femei de copii din Apoldu de Sus şi lt tovarăşii Vasile Dumitrache, Vasile J 52 la sută, la secţiile şi subsecţiile de
muncitoare, textiliste, colectivis altele.
te, profesoare, medici, artiste ţ Patrubani, Teodor Colţea, şefi de boli profesionale şi de hepatită cu 791a
etc. Mii de femei se- califică la Demne de evidenţiat sînt şi
locul de muncă prin cursuri şi tovarăşele Elena Antonescu, A- sută, la clinicile şi secţiile clinice din
na Colda, Eugenia Botoşescu,
şcoli de calificare.In întreprin Anca Ledunca care pe scena t secţii, Ignaţiu Fişer şi alţii. spitale cu 36 ia sută, la unităţile şi
derile şi instituţiile regiunii teatrului de stat din Petroşani
noastre avem peste 14.000 mun au interpretat roluri de înaltă [ Concluzia constatărilor făcute a- -j secţiile T.B.C., oncologie, boii de nu
citoare. Ele contribuie din plin măiestrie artistică.
la creşterea producţiei şi redu t supra lucrărilor (cu ocazia probei), ~i triţie şi preventoril T.B.C. cu 25 la
cerea preţului de cost, la conti Cu multă hărnicie contribuie
nua ridicare a nivelului de trai a înflorirea regiunii noastre mii (_ este c ă . grupul 2 turbogenerator, suiă.
?g g0Sp0(jine, care, mobilizate
material şi cultural al celor ce t din cadrul termocentralei Paroşeni, 1 La spitalele dş copii din mediul ur
muncesc. de comisiile de femei, sprijină
prin acţiunile lor activitatea ban şi secţiile lie copii din spitalele
Peste 9.400 femei din între obştească a sfaturilor populare.
prinderile carbonifere din Valea Munca gospodinei, iniţiativa şi ^ va livra energie electrică>în sis- -j /. C . /. L. Orăştie a depăşit planul lunar de adulţi, la preventoriile T.B.C. de
Jiului, Hunedoara, Gura Barza, spiritul ei gospodăresc s-au do
F'latura Lupeni, Fabrica de tri l temui energetic, înainte de terme- j copii, spitalele de copii, staţionarele
cotaje şi „Simion Bărnuţiu“ din vedit a fi necesare în folosirea
Sebeş, I.A.R.T.-Deva, au îmbră resurselor locale, în gospodări ţ nul planificat, cu cel puţin 15 zile: ^ Desfăşurînd o intensă mun I.C.I.L. Orăştie, au reuşit să-şi rurale de copii şi aşezămintele medico-
ţişat diferite meserii. Din cele că .de lămurire în rîndul ţăra depăşească, planul de contrac
peste 7.000 femei -antrenate în rea străzilor şi cartierelor, în L Zilele acestea se fac probele J nilor muncitori pentru a vinde tări la lapte pe luna februarie pedagogice, la casele copilului, Ia ca
întrecerea socialistă, un mare cultivarea de legume şi zarzava statului cantităţi cît m ai' mari cu 51 la sută. Numai pentru te
număr, au devenit fruntaşe în ^ complexe. -j de lapte, lucrătorii din cadrul sele săptămînale şi Ia cele zilnice a-
producţie. Printre acestea sînt turi, creşterea păsărilor etc. lemea de oaie s-au încheiat con
tovarăşele: Tinoa Slratina, sudor, O mare amploare a luat do l /, ly t \ /Uwtî N I ,— I •— I >—'<— 'Is «—* tracte ce se ridică la cantitatea iocaţiile de hrană au fost mărite, în
de peste 25.000 kg.
Sofia Hagianidis, lăcătuş, la rinţa femeilor de a cunoaşte cît tre 17—43 (a sută.
mai multe lucruri folositoare Ţăranii muncitori din satele
Combinatul siderurgic din Hu pentru gospodărie. De aceea, Vaidei, Geoagiu, Balomir, Cioa La unităţile de prevederi sociale
comisiile de femei .ale oraşelor
ra, Gelmar şi Jeledinţi au în pentru bătrîni şi invalizi cum sînt că
cheiat cele mai multe contrac
te din cadrul raionului. minele de bătrîni şi casele orbilor, că
minele de pensionari, căminele-spital
pentru adulţi şi pentru copii şi cămi
nele periiru invalizi, căminele spital
pentru invalizi, căininele-şcoală pentru
O nouă sală de copii invalizi mofori şi copii oligro-
cinematograf foni, alocaţiile de hrană s-au mărit în
în Hunedoara tre 21—52 la sută.
Zilele acestea, în tabăra nr 1 S-au mărit de asemenea alocaţiile
din Hunedoara, prin grija co
mitetului de întreprindere al de hrană la unităţile asigurărilor so
Combinatului siderurgic, îndru
mat de comitetul de partid, s-a ciale de stat. Astfel, la casele de o-
deschis o nouă sală de cinema
tograf, cu peste 300 de locuri. dihnă de 12 zile, la casele de odihnă
Primul film cu care îşi înce şi tratament pentru mamele cu co
pe activitatea această sală de
nedoara, Maria Ficler, zidar, Hunedoara, Alba, Sebeş, Deva cinematograf, este o producţie pii mici, la sanatoriile balneo-ciima-
cinematografică maghiară inti
Maria Ilinca, mozaicar la Trus- $» Petroşani au iniţiat organi- tulată „Papa Dolar“. terice, la casele de odihnă speciale
tul 4 construcţii din Hunedoara, (continuare în pag. 2-a) Acest nou cinematograf va şi taberele de copii şi pionieri aloca
aduce o contribuţie în plus la
munca ce se desfăşoară pentru ţiile de hrană s-au mărit între 10—
lărgirea continuă a 'posibilităţi
lor de culturalizare a muncito 30 Ia sută.
rilor hunedoreni.
yătălorul care vine la Deva, pe xistenţa cetăţii Devei pe dealul din Da! Şi în acest an vom avea răsaduri frumoase de legume şi zarza S-au mărit de asemenea substan
calea !erată sau pe şosea, fie partea de apus a oraşului. Pe a-
ceaslă realitate fantezia poporului, în vaturi. ţial alocaţiile zilnice de hrană la ţoa
dinspre Simeria, !ie dinspre Arad, lipsă de alte date istorice, a creat Aşa pare să spună tovarăşa Maria Fărcaşiu, şefa echipei legumicole
este impresionat de priveliştea ma- poveşti in legătură cu întemeierea le celelalte categorii de unităţi sani
iestoasă şi pitorească ce i se înfăţi cetăţii. de la G.A.C. din Sebeş.
şează înaintea ochilor — a cetăţii Fotoreporterul nostru a surprins-o pe tovarăşa Maria Fărcaşiu contro- tare de prevederi sociale şi asigurări
Devei, frumoasă şi monumentală Aceste legende au luat naştere încă sociale.
chiar şi in ruină. Aşezată pe dea din trecutul întunecat, de exploatare, lînri răsadurile. Tot atunci ea ne-a spus că echipa de femei de la gră
lul care face parte din ultima rami al orinduirii feudale. Să ne închipuim dină va obţine şi în acest an o recoltă bogată de legume. In anul tresut, La Pekin s-a deschis
ficaţie a munţilor Poiana Rtiscă, ca numai că un ţăran iobag — din cele grădina a adus gospodăriei un venit de 70.000 iei.
domină şi astăzi, din înălţimea sa, vreo 56 de sate care prin secolul al eiipozifia j e p u i c s Populară Rominâ
întreaga vale a Mureşului. XV-lea aparţineau de domeniul cetă 08 orumui consiruirii socialismului“
ţii — merge la plug (era doar obli
Cu privire la trecutul său, ca şl gat să robotească 4—5 zile pe săp- după ce au clădit-o, au trebuit să la anul 1250, în urma invaziei tăta impuse de feudalitate, ţăranii de pe să urce dealul cetăţii, pe aleele lui PEKIN 6 (Corespondentul A-
în legătură cu multe alte monumente tămînă pentru „domnul de pămîni" ceară ajutorul eroului popular Ior rilor de la 1241. Scopul construirii moşiile cetăţii aveau obligaţia de a frumoase, pentru ca acolo sus să poa gerpres transmite) :
istorice, s-au creat numeroase le adică pentru stăpinul moşiilor), îm govan, căci în cetate se adăpostise cetăţii a fost la început ca prin a- lucra la repararea zidurilor cetăţii, lă admira ruinele vechii cetăţi şi, de
gende şi poveşti. E deajuns să a- preună cu fiul său, puiul de iobag, un balaur... ceastă fortăreaţă militară să se pre- de a tăia şi căra lemne şi piatră, la 371 m. altitudine deasupra nivelu Miercuri dimineaţă, în Pala
mintim părerea îndeobşte cunoscută pe una din cîmpiile din fru întîmpine noi atacuri de-ale tătari de a săpa şanţuri et'c. Legendelor lui mării, să poată privi panorama ce tul de Cultură al oamenilor
care circulă prin regiune şi anume moasa vale a Mureşului. Feciorul Tot o legendă mai spune că pe cînd lor şi să menţină stăpînirea regelui, Ie putem opune aşadar o amară rea- ti se deschide in faţa ochilor: la muncii din Pekin s-.a deschis ex
aceea a aşa-zisului tunel care ar îl întreabă pe tatăl său privind că se construia cetatea Devei, un zidar, precum şi jugul asupririi impus de ' lilaie: cefalea a fost clădită şi în stingă — stînd cu faţa spre oraş — poziţia „Republica Populară Ro-
lega, pe sub pămint, din timpuri tre dealul cetăţii: „Taică, cine a fă pe nume Kdmuves Kelemen, la fel treţinută cu sîngele iobagilor. mUnţii metalici ai Zărandului, în fa mînă pe drumul construirii so
străvechi, cetatea Devei de Hunedoa cut cetatea asta mîndră a Devei?". ţă, munţii Sebeşului, în dreapta, Mun cialismului“. Ea înfăţişează în
ra. Dacă intr-adevăr ar exista un Ţăranul iobag, care nu cunoştea is CETATEA DEVEI! In timpul răscoalei lui lloria, ora ţii Parîngului şi, în depărtare, munţii fotografii şi machete importan
tunel între Deva şi Hunedoa toricul cetăţii păstrat în cărţi şi do şul şi cetatea Devei sînt atacaie de Haţegului şi masivul Retezatului. tele cuceriri ale industriei socia
ra, făcut de către stăpîniiorii feu cumente, deoarece nu ştia carte, nici ţăranii răsculaţi. In acest timp ea liste, agriculturii, ştiinţei, cul
dali — ceea ce, de altfel, ar fi fost vreo limbă din cele oficiale mai a- devine un loc de refugiu şi rezis Azi, teritoriul dealului cetăţii este turii, a realizărilor sociale şi de
un lucru foarte greu, sau aproape Ies limba latină, ce putea să-i răs tenţă a nobililor care se adăposti monument al naturii din pricina nenu asemenea minunatele plaiuri ale
imposibil pentru timpul acela şi cu pundă fiului său? Cum putea el să măratelor specii floristice (peste Republicii Populare Romîne.
mijloacele tehnice care le stăteau a- mulţumească setea de curiozitate — ca Meşterul Manole de la Mănăsti nobilime iobăgimii, în această parte seră în această fortăreaţă întărită 1300), unele foarte rare, altele uni
tunci la indemînă — ne-ain fi putut de altfel legitimă — a tînărului? rea Argeşului, şi-a jertfit propria so a Ardealului. pentru a se apăra de încercările ţă ce. Din acest motiv noi, vizitatorii, Au fost de faţă ca delegaţi din
da şi noi seama în aiîta timp cît a Cu nimic altceva decît cu poveştile ţie pentru edificarea cetăţii... ranilor de a scutura jugul greu al trebuie să ne impunem ca o sarcină partea R. P. Chineze, Shia Yen.
trecut. Dar fiindcă el nu a existat auzite şi de el din moşi, strămoşi: Ea a fost în stăpînirea regilor Un 'exploatării.' Ea serveşte atunci şi de. de onoare să nu deteriorăm nimic şi ministru adjunct în Ministerul
şi nici nu există, povestea lui face ,„Fătul meu, cică ar fi fost trei fete şa s-au născut şi s-au depănat gariei şi a voievozilor Ardealului. In închisoare . pentru cei răsculaţi: să păstrăm acest monument în cea Culturii al R. P. Chineze, repre
parte din domeniul legendei. de uriaşi sau de împăraţi, trei zîne legendele în jurul bătrinei ce veacul al XV-lea, împreună cu mo mai mare curăţenie. zentanţi ai Biroului de relaţii
cu părul de aur, dintre care una şi-a şiile care formau domeniul celăţii, In anul 1849 în urma luptelor le- culturale, ziarişti, studenţi.
Legendele, nelipsite mai ales cînd pus în gînd să zidească cetatea de tăţi, transmiţindu-se de. la o gene ajunge in stăpînirea familiei Ilunia- gate de revoluţia din 1848, care nă Ruinele celăţii Devei sînt monu
este vorba despre cetăţi şi castele pe Măgura Uroiului, alta, baia veche raţie la alta... zilor. zuia să scuture jugul habsburgic, din ment istoric şi ca atare trebuie cru Din partea R. P. Romîne au
feudale, îşi au şi ele farmecul lor. în stînca de cc' r de la Călan din pricina unei explozii a depozitului ţate şi protejate. Ele sint o mărturie fost de faţă N. Cioroiu, amba
Ele sînt un produs al închipuirii şi valea Streiului, a treia, cetatea De Noi, însă, sintem scutiţi să mai In decursul timpului, cetatea a su de pulbere, cetatea sare în aer şi ră- a trecutului întunecat de luptă şi ex sadorul R.P.R. în China, I. Vi-
puterii de creaţie a poporului ca şi vei... credem în legende. Pentru . noi ele ferit o serie de transformări, ampli mine în starea de ruină în care o ploatare în contrast cu viitorul lumi draşcu, locţiitorul ministrului
poeziile populare, basmele, ghicilo- nu se mai substituie adevărului .isto ficări şi îniărituri în secolele XVI- vedem azi. nos care se deschide astăzi pentru Comerţului Exterior, funcţionari
rile, strigăturile şi toate genurile fol Altă legendă spune că cetatea ar ric ci rămîn pur şi simplu legende... lea, XVIl-lea, XVIII-lea şi al XlX-lea. poporul muncitor. ai^ ambasadei, studenţi romîni
clorului. Ele au un sîmbure de ade fi opera unor pitici harnici care Dintre locuitorii deveni sau dintre
văr, o realitate; în cazul nostru e- Noi cunoaştem adevărul ştiinţific La începutul secolului al XVII-lea străinii proaspăt veniţi in Deva, care Prof. TRAIAN EALAN >din China. La inaugurarea ex
al istoriei, studiat şi cercetat pe bază ajunge în posesia principelui Beihlen iui s-au grăbit, pe un timp frumos, poziţiei au participat de aseme-
de obiecte şi monumente, cărţi şi do care clădeşte casa în care esie astăzi nea^ numeroşi reprezentanţi ai
cumente şi ştim, astfel, că cetatea Muzeul regional din Deva, numilă misiunilor diplomatice străine
Devei a fost construită pe timpul lui Palatul Beihlen sau „Magna Curia". din Pekin.
Bela al IV-lea, regele Ungariei, pe
In afară de obligaţiile generale Expoziţia se bucură de un
deosebit succes.
