Page 18 - 1957-03

Pag. 2
Grupa sindicală — locul
de unde porneşte întrecerea
Activitatea grupei sindicale
este indisolubil legată de reali­
zarea sarcinilor de plan. Aşa că
e logic ca întrecerea, să por­
nească din acest nucleu.
Cum organizează întrecerea
grupa sindicală nr. 2, condusă
de minerul Dumitru Preda, de
la orizontul I al minei Ghelar ?.
La fiecare început de lună, e-
chipele din grupa sindicală a
minerului Dumitru Preda se iau
la întrecere cu echipele din gru­
pa sindicală nr. 3 de la acelaşi
orizont. De pildă, La începutul
lunii februarie, echipa lui Aron
Rădoane a chemat la întrecere pe
bază de contract echipa condu­
să de Arsenie Preda din grupa
sindicală nr. 3, iar cea condu­
să de Dumitru Preda (şi el şef
de echipă) a chemat pe cea a
lui Nicolae Bucureşteanu.
Au fost fixate în acelaşi timp
obiective precise menite să con­
tribuie la extragerea unor can­
tităţi mai mari de minereu, pen­
tru furnalele din Hunedoara.
Printre obiectivele principale, se
numără realizarea planului în
proporţie de 100 la suta, redu­
cerea preţului de cost, îmbună­
tăţirea calităţii minereului şi re­
ducerea rebuturilor.'
Desigur, pentru realizarea a-
cestor obiective s-a dat o aten­
ţie deosebită consfătuirilor de
producţie pe grupă şi pe orizont.
Cu acest prilej, s-a analizat
felul de muncă din luna anteri­
oară, rezultatele întrecerii cît şi
greutăţile întîmpinate la locul
de producţie, de grupa respec-
tivă. „ '
Aşa de pildă, echipele con’du-
Aplicînd metoda de tăiere intensivă a metalelor
Lucrez ca s tru n a r din anul
1925. Aş fi nedrept cu mine, da­
că aş spune că nu-mi cunosc
încă meseria. Cred că am reuşit
să mi-o însuşesc, cu toată diver­
sitatea ei. Dar asta nu m-a îm­
piedicat totuşi să învăţ şi de la
alţii lucruri mari în arta strun-
gărîei, chiar dacă sînt mai ti­
neri decît mine.
Aşa, de pildă, metoda strun­
garului Kolesov de tăiere in­
tensivă a metalelor, m-a preocu­
pat în mod deosebit de cîţiva
ani încoace. Trebuie să mărtu­
risesc că această metodă se po­
trivea. de minune ia piesele maţi,
ca pistoane pentru compresoare
şi roţi dinţate masive ce le exe­
cut la cel mai mare strung din
secţia mecanică, a Uzinei de re­
parat utilaj miner din Petroşani.
A,şa că am trecut fără şovăire
Cîrad si mai muHe
Dacă vreodată curiozitatea vă va
împinge să aflaţi felul cum se des­
făşoară Invăţămîntul de partid în co­
muna Bretea Strei şi în satele apar­
ţinătoare acestei comune, adresaţi-vă
tovarăşului Cornel Barbu, secretarul
comitetului comunal de partid. încer­
caţi şi puneţi-i întrebarea: „S-a, des­
chis învăţămîntul de partid, tovarăşe
Barbu?“ De îndată veţi auzi răs­
punsul :
— Nu s-a deschis pentru că sînt
motive. Pe lîngă funcţia de secretar
al comitetului comunal de partid eu
mai am şi .funcţia de preşedinte al
cooperativei „Valea Streiului“ din co­
mună şi nu pot să îndeplinesc amîn-
două funcţiile.
— Bine, tovarăşe Barbu, dar nu
mal e nimeni în comitetul comunal
de partid care să vă ajute?
— Cum să nu I mai sînt tovarăşi.
Mai e şi tov. Negoescu, preşedintele
sfatului popular, care însă are şi el
alte treburi. Şi are de fapt şi greu­
tăţi. In fiecare zi trebuie să facă na­ madea, a fost organizat un con­ Slalom special, băieţi: 1. An­ bogăţia şi multilateralitatea ei, premieră pe ţară, „Ceasul de nimii muncitoare oa un ecou al pe scenă au fost prezentate 504.
veta, Bretea Strei — Ruşi, unde lo­ curs de schi dotat cu ,,Cupa drei Gorog (Baia Mare) ; 2. prin înlăturarea a tot ce e sear­ aur“, de I. Niculesou.
cuieşte. Uneori nu mă poate ajuta
pentru că rămîne pe teren... „acasă“.
— Dar ceilalţi membri din comi­
tetul comunal de partid şi din orga­
nizaţia de bază nu văd nici ei cum a dat un aspect sărbătoresc ac­ Ştafetă, băieţi: 1. Regiunea etică a actorului.
merg treburile ?
— Ba văd, dar... noroc că muncesc şi pîrtiile oarecum necorespunză­ novici—Tarnaş—Lupaş) ; 2. re­ na teatrului din Petroşani, în repertoriu astfel orientat să de sate din regiune. 23 din cele nică, colectivul teatrului a acti­
eu, că altfel, dacă las după ei, nu
s-ar mai face nimic.
Şi, dacă sînteţi din nou cu­
rioşi, vă spunem că pînă azi, în nici
una din organizaţiile de bază din
raza comunei Bretea Strei, nu a fost
deschis învăţămîntul de partid. Chiar
şl alte treburi în comună merg prost
şi aceasta din cauza pasivităţii de
care dau dovadă cei mai sus citaţi.
Ne întrebăm; cînd vor avea de
gînd tovarăşii Cornel Barbu, Nego­
escu şi alţii să-şi verifice poziţia fa­
ţă de muncă şi să privească cu mai
mult simţ de răspundere sarcinile ce
le stau în faţă ?
V. COCilECl
corespondent
se de Aron Malea şi Ioan Rădoa­
ne au arătat ca ciocanele, sape­
le şi trocurile sînt uzate şi nu
se mai poate lucra cu ele în
condiţii optime. In urma aces­
tor sezisări, conducerea exploa­
tării a luat măsuri ca aceste u-
nelte să fie înlocuite.
S-a mai cerut cu ocazia con­
sfătuirilor, deschiderea unui nou
abataj pentru accelerarea extrac­
ţiei de minereu în acest sector.
Deja au fost luate toate măsu­
rile, pentru deschiderea noului a-
bataj.
Mersul întrecerii .cu grupa nr.
3 a fost urmărit după graficul
de producţie al sectorului. Acest
lucru este de mare folos pentru
descoperirea echipelor rămase în
urmă. Aşa bunăoară, s-a obser­
vat că echipa lui Ilca Arsenie a
rămas în urmă cu planul cîteva
zile. Ce era de făcut în acest
caz ? După terminarea schimbu­
lui s-a ţinut o scurtă consfătui­
re cu această echipă, în care s-a
constatat că neîndeplinirea pla­
nului se datoreşte volumului
prea rtiare de lttcrări auxiliare
executate de această echipă. In
vederea remedierii acestui lu-
onu, is-iau luat măsurile corespun­
zătoare.
In felul acesta, grupa sindi­
cală a minerului Dumitru Pre­
da antrenată în întrecere cu gru­
pa nr. 3 a dat peste sarcinile de
plan din luna februarie însem­
nate cantităţi de minereu, a că­
rui calitate a fost îmbunătăţită
cu 4 la sută faţă de luna ianua­
rie.
GH. TAUTAN
la aplicarea acestei metode,
despre a cărui randamente au­
zisem multe lucruri. In felul a-
cesta, luînd un şpan mare, de
circa 25—30 mm., economisesc
de fiecare dată, cel puţin 2 şpa-
nuri, iar calitatea lucrului este
aceeaşi.
Ca să complectez eficacitatea
acestei metode, m-am gîndit la
îmbunătăţirea centrării pieselor
mari. înainte, bunăoară, piese­
le se centrau cu un şurub şi cu
barosul. Era un mijloc rudimen­
tar care pe lîngă faptul că nu
era spornic; nm prezenta nici si­
guranţa-lucrului............... *
Frămîntîndu-mă mereu, am
conceput un dispozitiv compus
din 4 şuruburi aplicate pe pla­
toul strungului, în patru părţi
distincte. Cu ajutorul noului dis­
SRu afes-o fot pe Jîafaiia Jîhmteanu
Acum cîteva zile, în localul
şcolii mixte de 7 ani, a avut loc
adunarea de dare de seamă şi
alegeri a organizaţiei de bază
U.T.M. de la întovărăşirea agri­
colă „Cel de-al II-lea Congres
al P.M.R.“ din comuna Roşia de
Secaş, raionul Sebeş.
Din referat şi din discuţiile
purtate a reieşit că munca de lă­
murire în rîndul tinerilor din co­
mună pentru a se înscrie atît ei,
cît şi părinţii lor în întovărăşirea
agricolă, a fost dusă în mod sa
tisfăcător. Cei prezenţi au mai
subliniat însă că munca de pri
mire de noi membri în U.T.M
s-a dus în mod nesatisfăcător
Au existat lipsuri şi în direcţia
activizării tinerilor de a munci
pe linie culturahsportivă. După
discuţiile purtate, tovarăşul Ioan
Pădureanu a propus în noul or-
La Stîna de Viale, regiunea O- 3. Homoiu Tina (Cluj).
Păcii“. Au participat reprezen­
tativele a 4 regiuni; Cluj, Bala
Mare, Oradea şi Hunedoara.
Buna organizare a acestui con­
curs şi pregătirea concurenţilor
ţiunii, deşi timpul nefavorabil Hunedoara (Grunwald—Anto-
toare — îngheţul era prea mare
— nu au dat posibilitate oa cei
prezenţi La start să-şi manifeste
în plenitudinea lor calităţile teh­
nice şi fizice.
Iată primii trei clasaţi la fie­ ciu (Cluj) 2. Simion Cioflică sele : „Avansarea şefului“ de tea să-şi împartă colectivul în ce peste toate greutăţile ivite. tice 1a zilele festive, în cam­
care probă : ia ş : 1. Dan Suoiu (Hunedoara) ; 3. Anton Habina
Slalom ur
(Cluj) ; 2. Ludovic Horvath
(Baia Mare) ; 3. Ştefan Popovici
(Oradea). Fete: 1. Cornelia Al-
dea (Cluj) ; 2. Ileana Hamusch
(Cluj) ; 3. Viorica Grunwald
(Hunedoara).
12 km. schi fond, băieţi: 1.
Martin Gali (Cluj) ; 2. Gheor-
ghe Lupaş (Hunedoara) ; 3. Va­
lentin Pro dan (Cluj).
Fond fete schi 5 k m : 1.-
Elena Zegreanu (Baia Mare) ;!
2 Maria Drăgan ?Hunedoara))
DRUMUE SOCIALISMULUI Nr. 696
Brigada de producţie —Verigă de bază 8 Martie — Ziua
în organizarea muncii Internaţională a femeii
Una din condiţiile dezvoltă­ manente de producţie duce la In gospodăriile colective din (Urmare din pag. i~a) lor raionale de partid, au ana'«
Rapoltu Mare, Pianu de Sus, lizat în mod periodic felul cum
rii sectorului socialist din agri{ calificarea continuă a colecti­ zarea cursurilor de croitorie, In organizaţiile de bază duc mun­
oraşul Deva funcţionează un ca de partid în rîndurile femei­
cultură este continua întărire e- viştilor, măreşte interesul lor în Beriu şi Dobîfca, brigăzile şi curs pedagogic cu mamele, ceea lor şi au luat măsuri de îmbuJ
ce duce la o mai strînsă legă­
conomico-organizatorică a gos­ producţie, le dă preocupări de echipele fiind organizate for­ tură între şcoală şi părinţi. nătăţire continuă a muncii în
acest domeniu.
podăriilor colective, astfel ca a- durată cu privire la îngrijirea mal, munca s-a dus de-a val­ Aceste realizări sînt o urma­
re a susţinutei munci dusă în Este necesar însă, ca în mun­
cestea să fie exemple convingă­ şi creşterea avutului obştesc, ma, şefii de echipe au figurat rîndurile femeilor de organiza­ ca de viitor comitetele de par­
ţiile de partid. Organizaţiile de tid raionale şi comunale, să
toare pentru ţărănimea munci­ întăreşte spiritul de răspundere numai cu numele, culturile de bază din uzina „Victoria“ Că- promoveze femeile cu mai mul­
toare. Pentru a putea constitui lan, Combinatul siderurgic Hu­ tă încredere în conducerea tre­
exemple convingătoare pentru personală în muncă şi în ace- prăşitoare riu au fost reparti- nedoara, preparaţia Petrila, Fi­ burilor obşteşti, să le ajute la
ţăranii muncitori, gospodăriile latura Lupeni şi altele au în­ pregătirea lor profesională pen­
colective trebuie să-şi organi­ Laşi timp dă posibilitate oa fie- zate pe echipe. Această orga- drumat îndeaproape munca de tru a deveni cadre de nădejde
zeze munca în aşa fel câ toate ridicare a calificării profesio­ în opera de construire a socia­
lucrările agricole să fie făcute care colectivist să se găseas>n nizare slabă a muncii a avut otA4n A44A A1 A 1Sa a nale a femeilor. Pentru ridica­ lismului în patria noastră.
după cele mai înaintate reguli A r» 1 /"\ Al . T, . A L A fi A A. bf A « A _ . . . _ *f ____. . l _ rea nivelului lor politic şi cul­
agrotehnice, capabile să ducă tural, un mare număr de femei Comitetele 'raionale de partid
la obţinerea de producţii supe­ că la locul cel mai nimerit în influenţă negativă şi asupra re­ şi tinere fete, urmează cursuri­
rioare celor din sectorul indivi­ le de partid şi de U.T.M. Or­ trebuie să îndrume comitetele
raport cu cunoştinţele şi încli­ coltelor, care la aceste gospo­ ganizaţiile de bază duc o !sus­ de întreprindere să urmărească
dual. respectarea prevederilor contrac­
narea pe care o are pentru o dării au fost destul de mici In ţinută muncă politică pentru telor colective şi a prevederilor
primirea în rîndul candidaţilor codului muncii.
anumită muncă. întărirea bri­ gospodăria colectivă din Dobîr­ de partid a celor mai bune fe­
mei muncitoare. In întreprinderi, instituţii, car­
găzilor permanente de produc­ ca, unde „pe hîrtie“ au fost or­ tiere, femeile trebuiesc mobili­
Comitetele raionale de partid
ţie duce la întărirea disciplinei ganizate 4 brigăzi, nefţindu-le au îndrumat îndeaproape apara­ zate pentru respectarea discipli­
tul, ca în activitatea lor să ţi­ nei în muncă, cît şi în diferite
în muncă şi la participarea re­ repartizate pe bază de proces nă cont de necesitatea mobili­ acţiuni cu caracter obştesc. Sub
zării femeilor pentru realizarea conducerea partidului, femeile
gulată a colectiviştilor la mun­ verbal terenul, animalele şi .în­ sarcinilor în toate domenile de din regiunea noastră vor deveni
şi mai active în acţiunile între­
In hotărîrea Consiliului de că. Spre a putea efectua toate treg inventarul agricol, munca —act-iv-i-ta-te=. =Mra0joritatea comitete- prinse pentru înfrumuseţarea
s-a desfăşurat neorganizat. Din satelor şi oraşelor,
Miniştri nr. 141 din 1953, se a- muncile agricole ce revin din această cauză, suprafeţe destul
de mari cultivate cu porumb,
rată că, problema cea mai im­ planul de producţie al gospo­ au rămas neprăşite în anul
trecut, bălegarul de grajd a
portantă pentru îmbunătăţirea dăriei colective, este necesar stat ani de-a- rîndul în platfor­
me, iar atelajele le folosea fie­
organizării muncii în gospodă­ însă ca o brigadă să aibă un care cum voia. Toate acestea
au dus la obţinerea unor pro­
riile colective, este întărirea număr de membri care să lu­ ducţii sub posibilităţile pe care
le are această gospodărie.
continuă a brigăzilor permanen­ creze permanent.
te de producţie, ca formă de Dezvoltarea încă restrînsă a
bază a organizării muncii în unor ramuri de producţie în
gospodăriile colective.
gospodăriile colective din le­
Caracterul permanent al bri­ giunea noastră ca :• legumicul­
găzilor de producţie constă în tura, pomicultura, viticultura,
faptul că membrii colectivişti nu dă posibilitate de a se Or­ Acum cînd ne mai despart
sînt încadraţi într-o brigadă ganiza brigăzi speciale. Ca ur­ puţine zile pînă la începerea
lucrărilor în cîmp, este necesar
pentru mai mulţiani, mijloacele mare, se organizează brigăzi ca gospodăriile colective unde
brigăzile n-au fost organizate
de producţie, terenul, animale­ mixte sau se formează numai conform statutului, să treacă
de îndată la organizarea lor.
le. inventarul sînt date în pri­ anumite echipe. Din experienţa Repartizarea culturilor pe echi­ Vie activitate
pe să se facă pe o durată de
mirea brigăzilor pe bază de colhozurilor sovietice şi a gos­ cel puţin un an, ţinîndu-se sea­
ma de capacitatea de muncă şi
proces verbal tot pe mai mulţi podăriilor colective de la noi, de lucrările necesare întreţine­
ani. Această formă de organi­ rezultă că cea mai potrivită la gospodăria anexa
zare lichidează lipsa de răs­ formă de organizare a muncii rii şi strîngerii recoltelor pen­ La gospodăria agricolă anexă din din săptămînă aceasta, cantinele vor
pundere în utilizarea terenuri­ înăuntru brigăzii, o constituie comuna Lăpuşnic, raionul Ilia, mun­ primi în fiecare săptămînă de două ori
lor şi în folosirea mijloacelor echipele formate din 8-12 oa­ citorii desfăşoară o activitate vie stră­ cantităţi însemnate de spanac din noua
de muncă cu care sînt înzes­ meni. Formarea de echipe îrt duindu-se să obţină anul acesta pro­ recoltă.
sinul brigăzii întăreşte răs­ ducţii sporite de legume, zarzava­
turi şi produse animale, în vederea Brigada pomi-viticolă şi-a
trate brigăzile. punderea colectiviştilor în mun­ tru toate culturile, astfel ca tu­ aprovizionării în bune condiţii a can­ început activitatea
tinelor I.C.S. din Hunedoara.
Organizarea brigăzilor per- că şi contribuie în acelaşi timp turor echipelor dintr-o brigadă In livezile de pomi şi în vie, munJ
la îmbunătăţirea conducerii bri­ Pregătirile pentru obţinerea unor ca continuă cu acelaşi elan ca şi în
să li se asigure o sarcină de producţii sporite de legume şi zarza­ grădina de legume. Pînă acum aU fost
găzii de către brigadier. ’
Gospodăriile colective din re­ muncă egală, evitîndu-se fărâ­
giunea noastră, în care s-au
respectat principiile de organi­ miţarea inutilă a culturilor în­
tre echipe. Parcelele de pămînt
pozitiv, centrarea pieselor se fa­ zare a muncii arătate mai sus, să fie atribuite echipelor înain­ vaturi au început încă înainte de to­ curăţiţi 19.059 pomi fructiferi şi s-au
ce rapid şi precis. au avut rezultate bune, lucră­ pirea zăpezii. Terenul arat adînc din început lucrările de tăieri pentru for­
rile agricole au putut fi execu­ te de înoeperea arăturilor şi să toamnă a fost îngrăşat în rtiare par­ marea coroanei la caişi, perl şi pier­
Aplicînd metoda Kolesov, şi tate !a timp şi în bune condi- le lucreze pînă la strîngerea re­ te, cu îngrăşăminte naturale şi chi­ sici. S-au făcut pregătirile necesare
folosind acest dispozitiv, am re­ ţiuni. Aşa sînt gospodăriile co­ coltei. mice. Zilele trecute au fost constituite pentru complectarea golurilor în vii
uşit ca în ultimii doi ani să rea­ lective din Daia-Romînă, Mier­ brigăzile legumicole de muncitori. S-au unde se vor planta în primăvara a-
lizez piesele ce-mi revin pe o curea, Pricaz, Deva, Cîlnic, Organizarea justă a muncii pregătit pînă acum 1.100 m. p. răsad­ ceasta 3.300 viţe de vie altoite.
lună, în mai puţin de jumătate Turdaş, Pianu de Jos şi altele. constituie una din verigile de niţe calde, care vor asigura răsadu­
de lună. Cît despre cîştig, fireş­ Consiliile de conducere ale a- bază în întărirea economico- rile necesare ce vor fi plantate în ^Ar
te, a crescut şi el pînă la 1.500- cestor gospodării au dat o mare organizatorică a gospodăriilor tranşa I-a, pe o suprafaţă de 40 hec­ De la ferma de porci s-au livrat
1.600 lei lunar, atenţie alcătuirii brigăzilor şi colective. De aceea, ea trebuie tare grădină cu varză timpurie, gu- anul acesta cantinelor I.C.S. din Hu­
echipelor. Repartizarea membri­ să fie în permanenţă în aten­ lioare, roşii timpurii, dovlecei, salată, nedoara 18 porci graşi, iar de la fer­
Ca strungar mai în vîrstă, lor pe brigăzi şi echipe au fă- ţia consiliilor de conducere, a ardei gras, etc. Peste 700 m. p. din ma de păsări s-au livrat mii de ouă.
sfătuiesc pe tinerii strungari să cut-o cu chibzuială,... pe. . mai organizaţiilor de bază şi a or­ aceste răsadniţe au şi fost însămînţate. In incubatoarele gospodăriei s-a şi scos
aplice această metodă avansată mulţi ani, reuşind- astfel, ,să e- ganelor de partid şi de stat. In­ prima producţie de pul în număr de
de lucru şi să găsească noi dis­ vite schimburile dese ale mem­ ginerii agronomi, şi agronomii Pentru obţinerea primelor culturi de peste 1.800.
pozitive oare pot duce La creşte­ brilor. Ca brigadieri au ales de .sector din S.M.T., trebuie să legume timpurii au fost însămînţate
rea producţiei şi productivităţii oameni cinstiţi şi cu pricepere fie principalii sfătuitori ai co­ la. îhceputuL lunii februarie 214 m.p. Oamenii s-au Calificat la locul
muncii, „cît şi la îmbunătăţirea gospodărească. Brigăzile au lectiviştilor în toată activitatea răsadniţe care vor asigura răsadurile de muncă
primit terenul şi inventarul a- lor zilnică şi în special în pro­ necesare pentru a fi repicate în 17.000
cîştigului lor personal. blema organizării şi retribuirii ghivece nutritive şi care vor fi apoi Pentru a conduce cu grijă munca
în muncă. Ei trebuie să ajute plantate în cea de a doua jumătate în gospodărie, este nevoie de oameni
FRIDERIK ORAVEŢZ a lunii acesteia. cu pricepere, specialişti în ramurile
strungar fruntaş de ta sec­ de producţie ale gospodăriei. Ei s-au
ţia mecanică a U.R.U.M.
Petroşani
gricol pe bază de proces ver­ efectiv brigăzile de producţie Datorită faptului că grădina de le­ calificat la locul de muncă. Aşa, bu­
din gospodăriile colective să gume şi zarzavaturi a gospodăriei a- năoară, comunistul Traian Muntea­
gan de conducere U.T.M. tot pe bal. se întărească şi să existe o nexe din Lăpuşnic va cultiva anul a- nu, venit în gospodărie cu cîţiva ani
idemista Natalia Munteanu ca­ In unele gospodării colective strînsă colaborare între acestea cesta o suprafaţă de teren care în­ în urmă, ca muncitor zilier, s-a califi­
re a fost şi-n anul trecut secre­ şi brigăzile de tractoare. trece cu cca. 40 ha. pe cea din anul cat devenind un bun maistru legu­
tar al organizaţiei de bază. El organizarea muncii a lăsat trecut, muncitorii acestei gospodării micol. El conduce acum o brigadă
a spus printre altele: „O pro­ mult de dorit. Aşa, de pildă, muncesc hotărîţi să aprovizioneze în legumicolă de 40—50 de oameni, De
pun pentru că în anul trecut cu acest an din abundenţă cantinele o deosebită apreciere din partea mun­
toate lipsurile ce au existat, to­ &¦ I.G.S din Hunedoara, să distribuie citorilor şi a colectivului de conducere
varăşa Natalia Munteanu a populaţiei prin unităţile aprozar cel al gospodăriei se bucură şi maistrul
muncit mult pentru înfiinţarea Creşte turma colectivei puţin 25 la sută din producţia de le­ pomi-viticol Ioan Wisner în etate de
întovărăşirii agricole şi pentru gume obţinută. 77 de ani. Tînărul Axente Negrită
activizarea tinerilor din organi­ In urmă ou vreo 5—6 ani, pe jişte!, aoum umple pajiştea pînă venit din satul Gothatea se angajase
pajiştea din marginea satului la jumătate. La număr sînt pes­ Primele cantităţi de spanac la gospodărie ca îngrijitor de cai, ca-
zaţia noastră de tineret.“ Beriu, nu puteai vedea nici o te 500 de oi şi vreo 100 de miei. din recolta acestui an s-au lificîndu-se apoi ca tractorist şi me­
In urma votului secret, tova­ oaie. De vreo 3 ani, pe această Peste o săptămînă, numărul canic de atelier, iar acum este şeful
pajişte a început să iasă La păs­ mieluţilor se va ridica 1a aproa­ trimis la Hunedoara atelierului mecanic. El se bucură şi de
răşa N. Munteanu a fost realea­ cut o turmă numeroasă de oi. pe 400. La primăvara viitoare, faptul că în ultimul timp a devenit
sa. -Pe lîngă ea, în noul organ, Este turma gospodăriei colec­ turma colectivei va număra cu Cele 6 ha. cu spanac şi 4 ha. cu ,şi membru de partid. Tot ca simplă
a fost aleasă şi tovarăşa Paras- siguranţă peste 600 de oi, fiind­ ceapă însămînţate din toamnă, promit muncitoare a venit la gospodărie în
chiva Bogdan, Primei i s-a în­ tive. că colectiviştii au hotărît s-o o recoltă bogată. Zilele trecute a şi 1954 şi Elisabeta Cocic, care este a-
credinţat munca de secretar al Dar turma nu este ca mărime mărească cu mai mult de 100 fost culeasă prima recoltă de spanac cum o bună crescătoare de păsări.
organizaţiei de bază, iar celei de miei din producţia acestui care s-a trimis la cantina dietetică a
de-a doua responsabilitatea de aceeaşi în fiecare an. Dacă în an. constructorilor siderurgişti. Incepînd
înlocuitoare a secretarului. urmă ou trei ani abia se întin­
dea pe un mic colţişor al pa­
IANOŞ IULIAN
• ••••••••••••«!»••tll«»«*» «•••••&••••••••O•¦•••••••••••0«O•••••••¦IIIIMM ••!)•«•••«••••••••«••••••
corespondent
Lia sfîrşitul anului 1956, cînd Strădanie şi rezultate La bunul mers al muncii colec­
Teatrul de stat „Valea Jiului“ frumoase tivului de artişti a contribuit
-Eh şi-a încheiat cel de-al 8-lea an îndeosebi organizaţia de partid
de activitate, bilanţul poate fi şi comitetul sindical din insti­
considerat oa rodnic şi satisfă­ tuţie, preoum şi sfatul popular
cător. regional. Mai puţin sprijin au a-
Activitatea teatrului în anul trovschi, spectacolul compus din 1956—1957, actorii din Valea cordat organizaţia de U.T.M. şi
1956, ,a fost orientată pe tendin­ piesele „Răfuiala“ de T. Vornic, Jiului, au lansat către toate tea­ secţia culturală.
ţa de a făuri spectacole la un „A furat-o pădurea“ de M. Leo- trele din ţară o chemare patrio­
nivel înalt de interpretare, prin nard şi „Piatra din casă“ de V. tică pentru intensifica rea activi­ Iată cîteva rezultate cifrice
grăitoare : în anul trecut au fost
prezentarea realităţii cu toată Alecsandri, cît şi spectacolul în tăţii culturale în rîndurile ţără­ planifioate 300 de spectacole şi
Ioan Morar (Hunedoara) ; 3. tezelor elaborate de Congresul Au fost planificaţi 88.000 de
Tiberiu Horvath (Baia Mare). Colectivul a dat dovadă de
F ete: 1. Cornelia Aldea (Cluj) ; băd, cenuşiu, simplist şi trivial curaj, abordînd piese în pre­ al II-lea al P.M.R. privind trans­ spectatori, dar spectacolele au
2. Viorica Grunwald (Hunedoa­ în creaţie, prin dorinţa de a con­ mieră pe ţară şi promovînd cu formarea socialistă a agricultu­ fost vizionate de 125 191 de
ra) ; 3. Ileana Hamusch (Cluj). tribui activ la opera de eduaare înoredere autorii oare debutează rii şi stimularea activităţii ar­ spectatori. Cifrele de mai sus
a oamenilor muncii în spiritul în dramaturgie. Este meritul în­ tistice amatoare. vorbesc clar şi evident: teatrul,
socialismului şi prin educarea de stat şi-a îndeplinit şi depă­
In acest scop, de La 25 sep­
tregului colectiv care şi-a unit tembrie la 28 octombrie 1956, şit planul.
Repertoriul prezentat pe sce­ solidar eforturile pentru oa un s-a organizat un turneu prin 32 Pe lîngă directa activitate sce­
giunea C lu j; 3. regiunea Baia turneele din regiune şi în cele satisfacă şi dezideratul oalităţii
două turnee prin ţară, denotă o lui artistice. 32 sate, au avut pentru prima vat intens şi pe tărîm obştesc
Mare. Fete: 1. regiunea Baia !bogată varietate de idei atît prin oară în mijlocul lor o echipă de prin instructaje artistice făcute
tematică, cît şi prin valoare li­ Din necesitatea extinderii ac­ teatru profesionistă. Căldura cu echipelor sindicale de amatori
M are; 2. regiunea C lu j; 3. re­ terară. Astfel s-au prezentat pie­ tivităţii prin condiţiile materiale oare actorii au fost primiţi pes­ şi ale căminelor culturale, prin
create, teatrul a avut posibilita­ te tot, î-a ajutat să poată tre­ participarea cu programe artis­
giunea Hunedoara.
Coborîre, băieţi: 1. Dan Su-
Eugen Naum, „Aşa sînt timpu­ trei echipe. Acest fapt a dus La Turneul a dovedit posibilitatea pania electorală, prin patrona­
(Baia Mare). Fete: Anelize rile“ de Eji Jurandot, „Evan­ mărirea randamentului oreaţiei mobilizatoare a teatrului în ri­ rea artistică a două cămine cul­
Horger (Cluj ; 2. Sora Lenke taiul“ de Garlo Goldoni,' „Tre­ actoriceşti pe de o parte şi la dicarea satelor. Această acţiune turale etc.
(Oradea) ; 3. Viorica Zlaţchi nul poate fi oprit“ în premieră angrenarea întregului colectiv în este prevăzută să se continuie şi
pe ţară de J. Machall, specta­ muncă pe de altă parte, dînd în viitor. Progresul continuu al activu­
(Hunedoara) .• colul compus din piesele într-un posibilitatea de a fi promovate lui de actori al teatrului
Clasamentul general pe re­ singur a c t : „Oaspetele din fap­ şi elementele tinere puţin între­ Un important rol ta realizarea constituie o garanţie că
tul serii“ de H. Lovinescu, „Fa­ buinţate înainte cînd se lucra unor spectacole de prestigiu l-a lipsurile oare încă mai e-
giuni la sfîrşitul celor două zile ta de pe Mureş“ de R. Bourea- cu o singură echipă. avut consiliul artistic, prin sta­ xistă, vor fi lichidate complect
de concurs este următorul : lo­ nu şi „Intîlnire în prag de pri­ bilirea repertoriului, printr-o jus­ şi că această formaţie se va a-
cul I. regiunea Cluj, 89 puncte ; măvară“ de C. Beiu, apoi pie­ Prin sosirea de la Bucureşti tă distribuţie etc. Dar, o lipsă a ficma şi pe mai departe, ajun-
II. regiunea Hunedoara 114 sele „Omul care a văzut moar­ a unor regizori care au adus cu acestui consiliu e că nu a ur­ gind să ocupe un loc de frunte
puncte; III regiunea Baia Ma­ tea“ de Victor Eftimiu, „Steaua ei experienţă şi metode variate mărit spectacolul pe tot par­ în clasifioarea teatrelor din ţară,
re, 135 puncte; IV, regiunea fără nume“ de M. Sebastian, de muncă, punerea în scenă a cursul. De aceea uneori, în tur­ contribuind astfel din plin la
Oradea, 283 puncte. pieselor s-a îmbunătăţit mult. neu, unele spectacole au fost
„Dragoste ţîrzie“ ’de Ă. N. Os- prezentate la un nivel scăzut.- !ridicarea nivelului cultural-ar’tis-
EUGEN NAGY La deschiderea noii stagiuni
tic ăl maselor;
antrenor regional