Page 19 - 1957-03

Nr. 696
I lV L p tŞ L
Í Impiegata de mişcare » 1
l
L S O C IA
t ceva, a terminat totuşi şcoa­
l
t
l fiind repartizată în staţia Pe­
t troşani. Ii era tare dragă me­
t
t serie, avea să se lege şi pri­
U la şcoala de impegaţi de miş­
l care. Se înţelege că Ştefania
L a plîns uti pic. Ar fi vrut să
r plece şi ea la şcoala de impe­
i.
I nilor cum stau lucrurile, ce
l mizeria vieţii, şi de patronul
l cit a trebuit să aştepte seria
L O finara mărunţică, In uni- următoare.
Í. formă, a ieşit cu un disc în
L mină pe peronul staţiei Petro­
t şani, îndreptîndu-se grăbită
ţ spre capul unui tren de călă­
î.
i. tori. A înmînat mecanicului
t de locomotivă foaia de parcurs
c au schimbat cîteva cuvinte,
L iar cind a ridicat discul în
sus, trenul s-a urnit din loc
C deţilînd parcă prin faţa celei
tc
L care a Ordonat plecarea lui.
L impiegata Ştefania Subcin-
C crurile se realizează. S-a pus
t schi, — pehtru că de ea este
t vorba a putut să transmi­
L tă telegrafic staţiei imediate se interesează de gararea tre­
C rătat rostul acestor achiziţii.
t următoarele : „Trenul nr.
l 2355, plecat în direcţia Sime- tivelor la tren, de prezentarea
L ria la ora fixată şi cu toate
C cerinţele regulilor circulaţiei''.
t Cînd şi cum a îmbrăţişat
c această femeie munca frumoa­
t să dar pretenţioasă de cefe­
rist, vom vedea din rîndurile
l lucruri frumoase am văzut şi
L ce urmează:
L şi-a cucerit stima şi aprecie­
'k
L deşi n- rea colectivului din care
rtfLL<aveMaicmuţaai 16 ani şi ce parte.
Ştefania,
mult de
i wf >—i <—r<—M—t —1i—/«. lvJ cJ uJtJ v
Initiative preţioase
Comisia de femei din oraşul
Sebeş a avut multe iniţiative.
Bunăoară, a luat iniţiativa în­
fiinţării unui curs de croi pen­
tru a veni în ajutorul gospodi­
nelor. Acum, la acest curs, 20
de gospodine din oraşul Sebeş
învaţă croitoria In cinstea zi­
lei de 8 Martie, comisia a or­
ganizat mai multe şezători cul­
turale. In aceste şezători, la ca­
re au participat cîte 35-40 de
femei,' s-au brodat 30 de şer­
veţele pentru spital, dantele,
ciorapi şi alte lucruri de mînă
pentru bazarul deschis în ora­
şul Sebeş. Cele mai active gos­
podine, care au răspuns iniţia­
tivei comisiei de femei au fost
Cursuri
penfru femei
Din iniţiativa comisiei de fe­
mei a raionului Sebeş, în ra­
ion s-au deschis şi funcţionea­
ză 9 cursuri pentru crescătoa­
rele de păsări şi 5 cursuri pen­
tru cultivatoarele de legume.
La cursurile amintite, parti­
cipă cu regularitate peste 300
de femei, însuşindu-şi cît mai
multe cunoştinţe în legătură cu
aceste probleme.
Asemenea cursuri au luat
fiinţă în comunele Miercurea,
Lancrăm, Ludoş, Săsciori şi în
altele.
De asemenea, în comunele
Oarda şi Meteş din raionul
Alba, funcţionează cîte un curs
zootehnic, la care participă pes­
te 40 de femei. In comuna Oar­
da, de pildă, sub îndrumarea
tehnicienei Dorina Susan, care
este responsabila cursului, fe
meile au lucrat în colectiv,
„paturi calde“, însămînţînd
specii diferite de legume pen­
tru răsaduri.
Cooperatoarele
Lucrătoarele de k cooperati­
vă „Viaţă nouă“ din Orăştie,
sînt apreciate pentru confecţii­
le de bună calitate şi ieftine ce
le execută. In ajunul sărbătorii,
cele ce lucrează la atelierele de
croitorie au ţinut cu orice preţ,
să-şi mărească prestigiul cîşti-
gat în faţa celor mai pretenţi­
oase cliente. Rila Seghedi, Ma­
rfa Bogdan şi Maria Gheşi, au
executat în această zi confecţii
de cea mai bună oalit-ate,
'l
la de telegrafiştl cu succes,
seria asta. De prima ei me­
ma ei dragoste.
Prin firul telegrafic l-a cu­
noscut mai îhtîi pe telegra­
fistul Subcinschi. Mai tîrziil
s-au cunoscut în realitate, şi
s-au căsătorit..
Şi iată Că într-o bună zi
prin anul 1551, soţul a plecat
gaţi odată cu soţul, dar situ
aţia a fost de aşa natură in­
Şi, într-adevăr, prin anul
1953, familia Subcinschi a
devenit o familie de impe­
gaţi, întrucît Ştefania termi­
nase şi ea şcoala de impegaţi,
cu succes.
De atunci Ştefania munceş­
te cu sîrguinţă în cea de-a
doua profesie din viaţă, a-
ceea de impiegat de mişcare,
La C.F.R. sînt preţioase
secundele. In permanenţă, ea
nurilor, de intrarea locomo­
partizitor la lucru, de sosi­
rea şi de plecarea trenurilor
din staţie şi în general de
tot ceea ce priveşte siguran­
ţa circulaţiei.
Pentru felul ei de a munci,
fa­
tovarăşele Eugenia Enescu»
Agneta Stricatu, Elisabeta Pie-
nar, Elisabeta Năstăsescu şi
altele.
In timp ce ele lucrau, Paras-
chiva Rădăcină, bibliotecara, le
oitea cîte o recenzie de oarte.
Le-a citit recenzia romanului
„Marta” , sau le-a vorbit des­
pre răscoala din 1907.
Responsabila acestei comisii
de femei, tovarăşa Maria Ni-
culiţă, este totdeauna în mij­
locul femeilor atunci cînd se
ţin asemenea şezători sau la
cercul de citit. Multe lucruri au
fost făcute din iniţiativa ei şi
datorită spiritului său de bună
organizatoare şi gospodină.
Să fie oare un atelier de croito­
rie? Nu. Sînt cîteva din femeile
care fac parte din comisia de femei
a Sfatului popular al oraşului O-
răştie. Ele au confecţionat 25 ro­
chiţe, 18 şorţuleţe, 12 cămăşuţe şi
bluze pentru copii, 38 bucăţi lucruri
de mînă şi altele, pentru bazarul ce
s-a deschis în cinstea zilei de 8
Martie.
Fotoreporterul nostru le-a sur­
prins în timpul lucrului.
In primăvara anului 1956, o parte
din locuitorii Şpringului au hoiărit
să facă şi în saiul lor o întovărăşire.
Printre ei se afla şi ţăranca munci­
toare Paraschiva Moga. La început
s-a înscris cu jumătate din supra­
faţa de pămînt ce o avea. N-am pu­
tea spune că primul an de existenţă
a întovărăşirii a fost tocmai fructuos.
Ca orice început, a fost puţin mai
greu. Totuşi, oamenii şi-au dat sea­
ma că lucrînd în comun munca este
mai uşoară, mai plăcută. Paraschiva
Mogă, cu simţul său de bună gospo­
dină a apreciat că a pornit pe o cale
bună. Şi acum, s-a înscris cu toi
pămîntul. Cei din Şpring, o cunosc
că pe o bună gospodină. Atunci cînd
venea ea şi le vorbea despre alte
întovărăşiri, o credeau şi mulţi s-au
înscris in întovărăşire. Bine înţeles,
că la baza discuţiei stăiea exemplul
ei personal. Prima dată Paraschiva
Moga, şi-a lămurit mama. Cu ea nu
i-a fost prea greu, aşa cum nici cu
"DRUMUL SOCtALtSMULÜÎ
E n le
FSl RTORi EB
Muncitoarele de la Filatura Lupenl au lucrat cu entuziasm, tntîtn- j
plnînd ziua de 8 Martie cu mari realizări în producţie.
In clişeu: Ilăăna Buftea, respon sabila unei brigăzi de fertiei de la secJ j
fia maşini de răsucit, iii timpul lucru lui. Ea a obţinut depăşiri de plan de \
60—70 Ia sută.
¦••••••«.I. • ,, ..... (l
Mîini harnice
Zilele trecute am vizitat un în prezent 19 carpete şl covoa­ urmeze şcoala. Cel mai mare-i
bazar cu lucruri de mînă orga­ re, lucrate cu mult gust, repre1 ofiţer acum, iar cel de-al doil-
nizat de comisia de femei a o- zentînd motive din diferite re­ lea, Octavian, în curînd va
raşului Brad, în cinstea zilei de
8 Martie. Aici, printre multe
trei covoare executate cu mult
gust de către un colectiv al
secţiei covoare de la coopera­
tiva „Moţul”.
Pentru a afla mâi multe a-
mănunte despre modul cum
sînt realizate aceste covoare
am mers în mijlocul harnicu­
lui colectiv format din 16 mun­
citoare.
Tovarăşa Ana Popescu, con­
ducătoarea colectivului, ajuta­
tă de Elena Dărămuşi, tocmai
tăiau din gherghefuri cele 6
carpete cu motive olteneşti, rea
lizate de către muncitoarele a-
oestei secţii.
Printre harnicele muncitoare
de aici am cunoscut şi pe Şte­
fania Racoviţă. Ea avea prins
în gherghef un covor persan
foarte interesant pe care îl lucra
numiai din mătase după un mo­
del reprezentînd o combinaţie,
de motive din regiunile Cnaiova
şi Suceava.
La alte gherghefuri lucrau to­
varăşele Marta Stan, Ileana
Bulza, Maria Vîrdea, Maria A-
chim şi altele, care dovedesc
mult talent în executarea co-
voarelor. Covoarele şi carpete­
le executate de ele şi de între­
gul colectiv, sînt foarte mult a-
preciate nu numai în oraşul
Brad dar şi în restul regiunii.
Din mîinile harnice ale aces­
tor muncitoare au fost date pe
piaţă de la 1 ianuarie şi pînă
COLECTIVIST ELE
In fiecare zi din vara anului
trecut, putea fi văzut pe una
din tarlalele gospodăriei colec­
tive „21 Decembrie“ din Pricaz
un grup de femei. Cu multă
migală, specifică numai femei­
lor, ele lucrau în grădina de
legume a gospodăriei.
Erau cam 20 de femei. O e-
chipă legumicolă, oare avea în
primire o suprafaţă de 7 hec­
tare de teren.
In primăvară, ele au hotărît
sa obţină o producţie record.
Şi hotărîrea lor s-a realizat.
In toamnă cînd şi-au făcut cal­
culele veniturilor obţinute de
la grădina de legume, a reieşit
că s-au realizat 130.000 lei.
Zileîe-muncă prestate aici, au
putut fi astfel răsplătite din
soţul ei na i-a fost greu cînd a ho-
tărît să intre cu tot pămîntul în în­
tovărăşire. Dar pe Samoilă Cotirlea,
fratele ei căsătorit, nu l-a lămurit
chiar aşa uşor.
— Uite ce e, -soro, i-a spus el, de­ noşti. Şi apoi, vezi, mai vrem să
geaba aduci vorba¦de întovărăşire
Săranca muncitoare
PARASCHIVA MOGA
că eu tot nu mă înscria. Ai făcut-o
pe mama să se înscrie, te-ai înscris
şi tu, treaba voastră. Pe mine nu mă
priveşte. Apoi, nici soţia mea nu prea mai acum cîteva săptămâni am cres­
vrea..;
— Ascultă, frate, de ce nu spui
mai bine că tu nu vrei? Ce o ames­
teci şi pe sofie? Hai să vorbim şi
cu ea să vezi ce zice ? Dar pînă vine, ai mers, ai auzit Că cine vrea să-şi
spune-mi aşa, ca la o soră, ce vezi
iu rău în întovărăşire ? Că lucrăm
păminlul cu tractoarele, asta nu e
bine şi pentru tine? Şi-apoi nu te
D eputata satului
Privirile celor 27 -de elevi
cîţi numără şcoala, o urmă­
resc cu deosebită atenţie. Cu­
vintele ei sînt ascultate cu
mult interes căci copiilor li
se splih lucruri noi şi intere­
santei
Povara anilor şi greutăţile
ce i-au măcinat viaţa mai bi­
ne de o jumătate de veac, i-a
încărunţit pârul. Gonită de
unei fabrici din Sibiu, ce-i
aruncase în stradă bărbatul
bolnăv, fost muncitor ăl fa
bricii, apucă drumul pribegiei.
Alături de cei doi fii şi de
soţu-i ameninţat de-o boală
ce nu promitea iertare — pa­
ralizie — paşii o poartă că­
tre meleagurile haţegane.
Fiul mai mare, Ovidiu, ca­
re absolvise abia cinci Clase
la şcoala normală din Abrud,
reuşeşte Cu greu să capete un
post de învăţător, ta şcoala
j
..««.M.IIII •I.MMI.tn »•••»>.«»»*•>.«.».t . | » . . . . . . . . . . . t i IMI.M..M«* primară din Vâlcelele Bune.
Soarele vieţii noi a luminat
însă şi aceste meleaguri. Cei
doi Copil pot de-acum să-şi
giuni ale ţării. Acum au în lu­ primi diploma de medic.
cru încă 6 carpete şi un covor Legată de satul ce-a adâ-
persan.
postit-o în vremi de tristeţe,
In afară de confecţionarea Elisabeta Donţu nu s-a mal
unor covoare cît mai bune şi gindit să plece din Vâlcele.
mai ieftine, tinerele din secţia I-a luat locul fiului său la
covoare a cooperativei „Mo­ catedra Şcolii. A îndrăgit oa­
ţul" au şi alte preocupări. Ele menii harnici ai satului, şi-au
îndrăgit-o şi ei pe ea.
s-au angajat ca în cinstea zi­
lei de 8 Martie să aplice me­ La primele alegeri de de­
toda Celor de la uzinele „Tu- putaţi în sfaturile populare,
dor Vladimirescu“ pentru cel printre cei propuşi era şi E-
mai curat loc de muncă. De
asemenea, vor organiza un lisabeta Donţu. De-atunci, oa­
schimb de onoare Dent.ru depa­ menii au propus-o şi au sus­
narea şi răsuoitul unei canti­ ţinut-o mereu. învăţătoarea
tăţi de 15 kg. lînă. satului a ştiut să se apropie
I. MANEA
de ei. Au fost împreună la
La grădiniţa de copii
plin. Fiecare din membrele e- făcut în acest an la grădina de
chipei legumicole au obţinut legume. Fiecare avea ceva de
venituri mari. Astfel, colectivis­
tele Ana Popa şi Domnica Dă- spus, aşa că seara tîrziu au
nilaş au făcut peste 160 zile- luat hotărîrea definitivă.
muncă
A doua zi curtea gospodăriei
In toamnă, colectiviştii din
Pricaz au făcut bilanţul mun­ a cunoscut o animaţie deosebi­
cii din imul trecut. Cu acest tă. Toate cele 20 de femei din
prilej ei au hotărît să măreas­ echipa legumicolă au venit pen­
tru a pregăti răsadniţele nece­
că suprafaţa destinată grădinei sare producţiei legumicole din
de legume cu încă 3 ha. Fe­ acest an. După cîteva zile, cei
meile din echipa legumicolă au cca. 90 m.p. de răsadniţe au
fost şi ele de acord. fost montaţi, iar mare parte din
seminţe erau deja însămînţate.
De atunci au trecut cîteva Hotărîrea lor este să obţină şi
luni. Şi iată că au venit zile
mai călduroase. în acest an recolte de legume
Intr-una din serile trecute, la şi zarzavaturi cît mai bogate,
sediul gospodăriei colective se
adunaseră mai multe femei. să aducă familiilor lor venituri
Urma să se discute ce trebuie
mari. V. FUR1R
obligă nimeni să intri cu tot pămân­ In timpul acela, soţia lui Sa­
tul, cu toate că aşa ar fi bine. moilă, care fusese prin vecini, intră bine să fii tu ultimul.
în casă. Auzind despre ce e vorba,
— Ştii ce, Paraschivo, una-i şt începu şi ea. .
povestea cu tractoarele. Ce parcă el
ară cum ar eu? Doar tu mă cu­ — Ştii ce, cumnată? Să na mai
vorbim cu el, că din nu şi nu, n-o
creştem şl noi ceva pe lingă casă..; mai scoate, l-am spus şl eu dar de-
— Dar biné, frate, de unde ai mai geaba
auzit că nu poţi să creşti nimic pe — Bine, dar el spune că nu vrei
lingă casă ? Păi eu, şlii bine că nu­
tu.
cut peste 70 de păsări... — Aşa e bărbate ? Ei bine l Atunci
¦ — Ştiu I Şi eşti fruntaşă in creş­
terea păsărilor... să ştii că eu mă înscriu cu partea
mea de pămînt, aşa cum am vorbii
— Ei lasă acum asta. Ascultă. cu cumnata. Şi o să muncesc cu ea
Doar ai şi iu ochi şi urechi. Pe unde
şi cu ceilalţi.
Crească porci, păsări, oi Sau vaci de
lapte, poate s-o facă, chiar şi dacă-t — Ahaf... Vasăzică voi aţi hotărît
în gospodărie, sau în întovărăşire,
dinainte, fără mine, spUSe Samoilă
Cotirlea, şi rămase fie gînduri. Sora
îl lăsă în pace. li spuse doar:,
L IS M
necazuri ca şi la veseliei
La clasă cu elevii, seara la
căminul cultural cu tinerii la
repetiţii ori la clacă sau şe­
zătoare, citind femeilor o car­
te, revistă sau ziar, învăţă­
toarea şi deputata Elisabeta
Donţu e mereu în mijlocul
sătenilor.
De la apariţia rezoluţiei
plenarei C.C. al P.M.R. din
decembrie 1956, trecuseră
doar cîteva zile. Deputata a
fost din nou în mijlocul ce­
lor Ce-i încredinţaseră votul.
Desfiinţarea sistemului de
cote obligatorii, punea în fa­
ţa oamenilor îndemnul de-a
valorifica şi contracta cît
mai multe produse şi animale.
Deputata le-a explicat oame­
avantaje au contractanţii şi
altele. Rezultatele s-au văzut.
In circumscripţia nr. 15 unde
este deputată, din 20 de fami­
lii au încheiat pînă acum
contracte cu statul 17. Gh. MARGARETA PALYANOŞ
Coman şi lacob Coman vor
preda cîte o pereche de bol,
Şefa atelierului de coafură, alj
Antonie Popescu un porc, cooperativei „Sprijinul miner" din •
Petru Drăgoescu vreo 4 oi.
La acţiunile obşteşti ale Petroşani,
satului, la chemările sfatului
Atelierul condu» do ea, ejxe-j
popular din Breta Romînă, în
!cută coafuri rapide şi de bună ca \
adunări, consfătuiri şi şedin­
j litate după sistemul „permanenl <
ţe, deputata Elisabeta Donţu
’rece" r•
este nelipsită. îndeamnă pe
unul, îndrumă pe altul şi lu­
în sat problema achiziţiilor. A
mers şi ea pe la oameni, a
stat de vorbă cu ei şi le-a a-
La filiala cooperativei, se strîn-
seseră intr-o singură zi peste
100 kg. grîu, 50 kg. porumb,
100 kg. cartofi, peste 200 kg.
seminţe de dovleac şi 60 kg.
fasole.
...In ciuda celor 60 de ani
sufletul deputatei a rămas şi
va rămlne pe mai departe
tînăr. El a renăscut cu ade- "
vărat abia după o jumătate
de veac. In două părţi diferi­
te ale ţării, doi fii sînt mîn--
TINCA MARINCEA
dri de mama tor şi-odată cu Formatoare fruntaşă, de la sec
j(ia fftinguri, a Uzinei de utilaj'
ei se mîndresc şi vălcelenii. ‘ miner din Petroşani.
Prin organizarea temeinică a lo-
\ cuiul de muncă, cît şi prin efor
>turile ei susţinute, reuşeşte să-şU
>depăşească zilnic norma cu peste!
L70 Ia sută şi să dea piese de bună J
>calitate.
SOFIA SPRIVAC
Croitoreasă Ia cooperativa „Spri-ţ
ijinul minier" din Petroşani.
Rochiţele sau costumele pentru1
»dame executate de ea, şi-au găsit <
»aprecierea unanimă a clientelor.
Pe Ungă asta, tovarăşa Sprivac îm- ¦
’părtăşeşte din experienţa sa şi<
>altor cooperatoare. Tînăra Eugenia
\ Dungaciu pe care o califică, poa-
>te confirma acest lucru.
PETRE FARCAŞIO
Tîmplele tovarăşei ale­
Q > na Arvinte au deja mul­
te fire albe. Cele Z7:
generaţii de copii care s-au perin­
dat prin clasa ei, au partea lor de
contribuţie la aceasta.
Dar, şi acum ca şi In primii ani
de muncă, dragostea pentru copii
este aceeaşi.
lat-o pe tov. Elena Arvinte, edu­
catoare la grădiniţa nr. 2 din Orăş­
tie, în mijlocul copiilor, la ora de
desen.
O zi plăcufă
la un azil
Comisia de femei din oraşul
Sebeş, în colaborare cu secţia
prevederi sociale a Sfatului
popular raional, a organizat în
5 martie, la azilul de bătrîni
din Sebeş „Ziua bătrînului“.
In cadrul acestei manifestă­
ri s-a citit un basm şi s-a pre­
zentat un frumos progr,am ar­
tistic. După aceea s-a făcut1îm­
părţirea unor cadouri bătrînilor
de la azil şi s-a dat o masă
comună.
( Scriitoare de vagoane în staţia
!C.F.R. Petroşani.
De felul cum ţine ea evidenţa1
— Să te mat gîndeşti, frate. Nu-i !vagoanelor sosite şi plecate din !
¦staţie depinde regularitatea trenu-
, riior, mai ales a celor de marfă. ^
...A doua zi, a venit fratele la so­ j Ea esté fruntaşă în producţie. L
ră. Dar nu cu mina goală. Avea şi
cererea de intrare în întovărăşire. Tombole cu lucruri
Au citit-o împreună. De acum, toată
familia era în întovărăşire. Paraschi­ confecţionate
va Moga realizase Ce-şi pusese în de femei
gind. Tot satul ştie că familia ei, cu
frate, cu mamă, a intrat în întovă­ Comisiile de femei din Alba
răşire, cu tot pămîntul. Exemplul i-a Iuliia şi Zfaina, au organizat cu
fost urmat de mutle gospodine. Şi Cîteva săptămîni în urmă', con­
nu numai la aceasta dar şi în creş­ fecţionarea unor lucruri de mî­
terea păsărilor şi la activitatea obş­ nă (danteluţe croşetate, coşu-
tească. Cînd trebuie să se facă ceva leţe, şerveţele etc.) Cu aceste o-
in sat, acolo unde este Paraschiva biecte, s-au făcut tombole în
Moga, sînt şi celelalte membre ale cinstea Zilei Internaţionale a
comisiei de femei şi toate femeile din Femeii.
sat. i Printre cele mai active gos­
podine care au dat cele mai
Ca Paraschiva Moga din Şpring, multe şi frumoase lucruri, sîrtt
raionul Sebeş, sînt multe femei in tovarăşele Ana Dubaş, Lucre-
regiune, care păşesc pe calea cea ţia Păcurar, Elena Pietraş şi al­
bună, calea dezvoltării sectorului so­ tele.
cialist din agricultură, îndemnind la
aceasta şi pe alţii.
R. BUDIN