Page 2 - 1957-03

Pag. 2 DRUMU«LaawgSgOCIALmiImnSmMxxxmUwutLxsKUimmInm Nr. 6S0

¦?"IJj.LLVI'LJ'l-J

S.M.T.-urile trebuie să termine Carfea —prieten şi sfătuitor în muncă n SPORT 120 de ani de la naşterea

m grabnic încheierea contractelor In cuprinsul regiunii^ noas­ el î-1 interesează apicultura şi Campionatele mondiale lui Ion Creangă
tre, numai pe lîngă căminele cartea l-a sfătuit cum să-şi facă de tenis de masă
Acoperirea întregii sarcini ţia contractărilor si la S.M.T. culturale, funcţionează peste o stupină modernă. Ion Creangă este unul dintre cei pă cu limba. Limba va rămine întot-
500 de biblioteci, înzestrate cu Loful sportivilor mai mari prozatori ai ţării noastre deauna materialul de bază al ope-
de producţie a S.M.T.-urilor Alba-Iulia, care şi-a realizat 350.000 volume de cărţi şi bro­ Ioan Stan Cismaş, Constan­ romîni a plecat şi cel mat original dintre scriitorii rei literare”,
şuri. In aceste cifre găsim ex­ tin Zeriu şi Ioan Lăză-ruţ, ţă­ noştri. Copil de ţărani săraci a trăit
prin contractarea din timp a planul de contractări numai în presia grijii permanente pentru rani întovărăşiţi, au primit şl la Stockholm şl s-a stins din viaţă sărac. O spu- Amintirile şi poveştile lui Crean-
ridicarea cunoştinţelor oameni­ ei ajutor din partea cărţii. A- ne el însuşi cu veselia lui nestăvilită gâ sînt însăşi limba vie a po-
unui volum sporit de lucrări, proporţie de 67 la sută. lor muncii, grijă pe oare le-o ceasta i-a învăţat cum să lucre­ Miercuri dimineaţa a părăsit Capi­ şi atit de plină de farmec în „Amin­ porului nostru. Bogăţia de vocabular
poartă partidul şi guvernul. ze mai bine pămîntul, ce anu­ tala plecind cu avionul in Suedia de­ tirile" sale: „Sărac ca anul acesta, agonisită de scriitor de-a lungul
constituie o condiţie de seamă Timpul ce ne desparte de în­ me metode să aplice, pentru ca legata sportivă rotnînă care va par­ ca celălalt şi ca de cînd sînt n-am vieţii sale a redat-o cu dărnicie lim­
pentru folosirea întregii capa­ ceperea campaniei de primăva­ Oamenii muncii, au înţeles bii noastre în forme artistice neîn­
cităţi de lucru a maşinilor şi ră este foarte scurt. Multe din acest lucru şi, recunoscători, se să smulgă aoestuîa roade cît
tractoarelor. Este ţji interesul tractoarele de la S.M.T. Mier- avîntă spre lumină şi cultură.
oricarui S.M.T. ca, încă. inain- - curea au şi plecat la unele gos- Numai în anul 1956, la biblio­ mai mari.
tecile ce există în regiunea Hu­
te Hdep iiAeşSi,rrepfa’ ttrraaccttooaarreelloorr să ştie poţ}ării colective. Iată de ce se nedoara au fost înscrişi 41.868 Tot în raionul Brad ticipa la campionatele mondiale de fost niciodată”. trecute încă. Terminologia cea mai
precis unde, cît şi ce va lucra de cititori tineri şi vîrstnici, care tenis de masă de Ia Stockholm. Lo­ S-a născut în că­ diversă, nuanţele
fiecare tractor şi brigadă în impune ca în zilele ce urmează, au citit 137 180 de lucrări li­
campaniile agricole din acest S.M.T-urile din regiunea noas­ terare, ştiinţifice şi tehnice. Căr­ Biblioteca raională din Brad tul sportivilor romîni este alcătuit din suţa umilită a pă­ vorbirii cu meteh­
an. Numai în felul acesta, con­ tră să depună toate eforturile ţile citite de ei îi ajută şi îi sfă­ are peste 23.000 de cărţi şi a- rinţilor la Humu- nele, lipsurile şi cu
ducerile S.M.T.-urilor vor avea în vederea terminării grabnice tuiesc. cestea sînt citite cu mult In­ campioanele mondiale Angelica Ro- Ieşti şi s-a pră­ dezarmonide speci­
posibilitatea să planifice şi să a încheierii contractelor de lu­ teres. Cei mai frecvenţi cititori pădit într-o bojdeu­ fice tipurilor zu­
organizeze exploatarea raţio­ La Ţebea lîngă gorunul ai bibliotecii sînt minerii şi şco­ zeanu şi EHa Zeller, Maria Golopenţa, că din strada Ţi- grăvite îşi găsesc
nală a utilajului agricol, să crări, lacoperindu-şi astfel în larii. Din 17.000 de cărţi prevă­ cău—Iaşi. Dacă rut la Creangă cadrul
stabilească just itinerariul de lui Horea Matei Gantner, Toma Reiter, Tlberlu mai rău, apoi nici cel mai potrivit,
deplasare al brigăzilor de trac­ întregime sarcina de producţie zute în plan pentru a fi citite mai bine cu mult cu efectul artistic
toare. pe anul 1957. Aici am întîlnit pe comunis­ în cursul acestui an au şi fost Harasztosi şi Paul Pesch. ( decît ca la ai săi. cel mai puternic şi
tul Mariş Pavel — învăţător şi deja citite pînă la 20 februarie Ce era această boj­ mai fericit.
Paralel cu această muncă, a- director la căminul cultural. In- peste 2.000. La actuala ediţie a campionatelor deucă unde Crean­
gronomii de sector, şefii de trebîndu-1 despre biblioteca ce gă a petrecut ani şi V Ajutat de această
brigăzi şi echipele de mecani­ funcţionează pe lîngă cămin şi Candidata de partid Maria mondiale de tenis de masă Angelica în care n-a pătruns comoară pe care o
Bota, bibliotecara, foloseşte cu nimeni decît Emi- stăpînea ca nimeni
oare posedă peste 700 de cărţi pricepere diverse metode de Rozeanu şi Ella Zeller, împreună cu nescu dintre toţi altul, Creangă a
popularizare, cum ar fi consfă­ tînăra jucătoare M. Golcpenţa, vor creat personajele
are şi 166 de cititori numai pe tuiri cu cititorii, colportaje, or­
Din datele sosite de la zatori ale S.M.T -urilor au da­ avea de apărat titlul mondial pe echi­
luna februarie. Moţii citesc. Ur­ ganizarea de vitrine de cărţi
S M.T.-uri, la serviciul S.M.T. toria ca în strînsă colaborare pe şi titlul mondial Ia proba de dublu
maşii răsculaţilor din 1748 sorb
din cadrul direcţiei agricole re­ cu organele locale de stat şi femei.
ou însetare lumina căutată de
gionale, reiese că planul de agricole şi sub îndrumarea or­ Campionatul mondial
străbunicii lor. de hochei pe gheafă
contractări pe regiune nu este ganizaţiilor de partid, să desfă'
Am aflat că printre cei mai
îndeplinit decît în proporţie de şoare în rîndul ţăranilor mun­ buni cititori este şi ţăranul Ioan
73 la sută. Deşi S.MT. Miercu­ citori o intensă muncă de lă­
Oprişa Micia de 54 de ani. Pe etc. de 1a Moscova cei ce l-au cuiios- de neuitat, ti-
rea are contractat cel mai mare murire spre a-i convinge să-şi Intre cei mai harnici cititori
In campionatul mondial de cut, o spune impresionant Mihail ^ r{- care r^min !a se impun, iar
volum de lucrări (84 lia sută unească ogoarele în diferite for­ putem găsi pe muncitoarea hochei pe gheaţă la 26 februa­
Ana Popescu de la cooperativa rie s-a disputat un singur meci, Sadovcanu... „o clădire scundă pe poveştile lui prind în ele crîmpeie
din plan), se poate spune că me de cooperare în producţia „Moţul“, pe minerul Nicolae cel dintre reprezentativele Aus­
Piesa, fruntaş în producţie şi triei şi Japoniei. In prima repri­ bîrne şi vălătuci, acoperită cu şin- uiaţă. Bariera între ficţiune şi
fată de posibilităţile pe care le agricolă. Mecanizatorii trebuie alţii. ză austriacii, cu un lot foarte o-
mogen, îşi impun superioritatea
are, nu a făcut totul. Acest să explice ţăranilor muncitori Intr-un sat din raionul Ilia şi înscriu de 2 ori prin Monzer drilă. Păreţii coşcovi, lemnăria rui- realitate este înlăturată. Astfel, în \
şi Zienalik. După pauză japone­
S.M.T. poate să-şi realizeze că lucrîndu-şi pămîntul tarlali- Biblioteca din ' Buruiene, ra­ zii încep să atace periculos şi nată de carii şi putreziciune. E pri- povestea lui Stan Păţitul, Chirică )
ionul Ilia, posedă 1.600 de căr­ egalează la capătul unor acţiuni
planul de contractări a lucră­ zat ou tractoarele S.M.T.-ului, ţi. In ceea ce-priveşte numărul foarte spectaculoase cu Sugavara ma etapă de la bordei la locuinţa SCOate o funie cu care era încins, l
cititorilor, acesta creşte mereu. şi Emori, apoi Watanahe aduce
rilor numai în sectorul socia­ îi costă mai ieftin decît l-ar In momentul de faţă bibliote­ durabilă... Aici în strada Ţicău nr. leagă bine gireada mare, durată j
list. Cu toate acestea nu l-a lucra cu unelte simple, iar în ca numără peste 100 de citi­ echipa sa în avantaj, trimiţînd
realizat. Slab' se prezintă situa- plus vor obţine de pe aceste te­ tori. pucul în portă de la mare dis­ 4 nu era numai o locuinţă mize- după secerarea unei moşii întregi,
renuri sporuri mari de recoltă. tanţă. Ultima repriză este foarte rabilă într-o margine umilită de Q ţn Spa(e ^ pleacă cu ea: „pe-
E un lucru sigur că imediat
ce dulapul ou cărţi va fi mutat disputată şi japonezii reuşesc să tirg. Era mai cu samă un exil aj Cb ^ ?rumul!'. Dar tot aşa se
în sala ce se amenajează la menţină scorul, însă cu numai
sfatul popular, rezultatele vor 35 secunde înainte de sfîrşit Surghiunit de împrejurările vieţii se petrec lucrurile şi în „Amintiri" cu
deveni şi mai frumoase. Posi­ fundaşul Yamada înscrie în pro­
La sfat despre activitatea cooperativei bilităţi există. In comuna Bu­ prie poartă, astfel că partida se afla aici Ion Creangă în calitatea lui Oşlobanu, la Fălticeni: „Oştobanu
ruiene ştiu astăzi citi toţi locui­ termină la egalitate: 3-3.
torii. Analfabetismul ce stăpî- de cărturar”. ' ia atunci lemnele din carul omu-
nea odinioară peste o bună par­ După ziua a treia clasamen­
In apropierea oraşului Alba- unităţilor cu acele produse care parte din 6cele expediate spre te din ei, azi le mai dăinuie în tul avea următoarea înfăţişare: Maică-sa, Smaranda, îl trimisese lui, cîte unul-unul şi le reazămă
Iulia, la numai cîţiva km., se îşi au căutare în sat. Deseori centrele muncitoreşti din regiu­ minte doar ca o amintire tris­ 1. U.R.S.S. 4 puncte, golaveraj +
află satul Miceşti numit pe bu­ din lipsa de exigenţă a acestu­ ne iau fost de o calitate necores­ tă. la învăţătură ca să se bucure de o tn picioare Ungă braţu-i, după aceeu
26; 2. Cehoslovacia 4 puncte,
punzătoare. Vreţi să aflaţi poate cine golaveraj + 23; 3. Suedia 4 soartă mai bună decît a ţăranilor descinge brîul de pe lîngă sine şi
O altă lipsă serioasă mani­ sînt cei mai buni cititori ? Sînt puncte, golaveraj + 15 ; 4. Fin­
nă dreptate bazinul legumicol ia, pe reţea au pătruns mărfuri mulţi, dar, mai cu seamă doi landa 2 puncte; 5. Austria 1 necăjiţi şi umiliţi. Aşadar, Ion a în­ le împrejură, legîndu-le frumuşel să
al raionului In fiecare an, spre necăutate, îngreunînd situaţia festată în direcţia achiziţiilor a tatăl şi fiu l; Nicodim Bodea punct; 6. Japonia 1 punct; 7.
oraşele raionului şi regiunii, financiară a cooperativei. Sla­ fost slaba preocupare pentru a- şi Aron Bodea. Seară de seară, văţat buchiiile la Humuleşti, a tre­ nu se hrentuiască, apoi săltindu-le
se îndreaptă de aici cantităţi ba aprovizionare a făcut ca fi­ tragerea ţăranilor muncitori de îi poţi găsi aplecaţi asupra căr­ R.P.Polonă 0 puncte; 8. R.D.
imense de legume şi zarzava­ liala cooperativei să nu-şi în­ a-şi valorifica prin cooperativă ţilor, învăţînd cum să munceas­ Germană 0 puncte. cut la şcoala de la Tîrgu-Neamţ, apoi şi aburcîndu-le cam anevoie, le um- j
turi. ‘Cea mai mare parte din deplinească sarcinile de plan
şi produsele cerealiere. Este a- la Fălticeni, la şcoala de caiiheţi flă-n spate, şi la gazdă cu dînsele. )

devărat că Miceştiul este un şi tn cele din urmă a intrat ca bur­ Un băietan nebunatec dealăturea. ^
sat cu o legumicultură dezvol­
aceste produse ţăranii munci­ la desfacere. sier la Seminarul de la Soco/a. văzînd asta, zise cu glas mare: {
tată, dar în -aceeaşi măsură aici
tori le valorifică prin coopera­ .Unii gestionari de la unităţi După ce a fost hirotonosit diacon, Dascăle, Trascăle, Be-he-he, Dracu
tiva , din sat, care la rîndu-i, se nu şi-au făcut nici ei pe deplin se cultivă şi mari suprafeţe ou
îngrijeşte să aprovizioneze pro­ grîu, porumb şi alte cereale. Ion Creangă a urmat cursurile şco- să te ie! Iar ţăranul făcîndu-şi
ducătorii cu toate cele nece­ datoria. Ioan Contor spre exem­ Conducerea cooperativei nu nu­
sare. mai c'ă nu s-a interesat de achi­ Iii de învăţători de la Iaşi. Şi ca cruce a rămas cu gura căscată fără
plu, a servit de multe ori măr­ ziţionarea acestor produse, dar
De curînd ţăranii muncitori furi pe sprinceană, nu a , res­ umil învăţător şi-a dus viaţa după să bleştiască un cavînt". De aseme-
de aici — membri ai coopera­ pectat orarul de muncă, iar ea însăşi a influenţat organele
tivei — s-au adunat la căminul unele mărfuri au fost ţinute în de achiziţii la delăsare prin po­ ce s-a lepădat de diaconie. Căci nea, ospăţul din Harap-Alb — de
cultural pentru a analiza felul ziţia negativistă de oare a dat
în care a muncit filiala din sa­ condiţiuni necorespunzătoare şi scrierile iul nu-i aduceau nici bu- pildă — îşi are şi el corespondentul
tul lor în vederea îndeplinirii în acelaşi timp fără preţuri vi­ dovadă întotdeauna atunci cînd
sarcinilor privind buna aprovi­ zibile. Conducerea cooperativei năstare, nici glorie. La Junimea" în „Amintiri", cînd la hramul biseri-
zionare cu mărfuri_a ţăranilor (preşedinte tov. Gheorghe Gan­ s-a pus problema achiziţionării
muncitori şi achiziţionarea unui ga) deşi cunoştea că tov. Con­ produselor cerealiere. a fost neînţeles şt puţin preţuit, aşa cii din Humuleşti „se ţinea praznicul
volum sporit de produse agri- tor nu eliberează bonuri la vîn-
zarea mărfurilor, s-a ‘ mulţumit Cooperatorii au criticat cu cum de altfel s-a întlmptat şl după cîte o săptămînă încheiată şi nu-
să privească acest fapt de pe tărie toate aceste lipsuri şi au
cerut conducerii cooperativei să rr.oarlea lui, cînd istoriografia lite- mai să fi avut pîntece unde să pui
ia măsurile necesare pentru ca
în viitor ele să nu se mai re­ că şi cum să trăiască mai cu rară burgheză l-a etichetat povesti- coliva şi bucatele, aţii de multe e-
pete. Una din propunerile pre­ folos pentru ei şi pentru binele O asociaţie pentru cultivarea
ţioase făcute de cooperatori a tor popular, adică culegător de rau". r
fost şi aceea de întărirea a le­
găturilor cooperativei cu ţăra­ colectiv. sfeclei de zahăr basme. Opera lui Creangă cuprinde fru-
nii muncitori din sat. In acest In fapt, Ion Creangă a fost an museţile armonioase şi pline de miez
c°le. . .., T , ,-v. . poziţia, prieteniei, ..fără a lua ? "~j <¦? Conştient' de avantâjeie 'ce a^e poporului nostru, proverbe şi zi-
scop s-a arătat necesitatea de De ai străbate astăzi regiu­ le aduce cultivarea -- sfeclei de mare creator de viaţă, făuritorul u- cători, care împlinesc zugrăvirea \
Darea de seamă prezentată vreo măsură concretă spre a a se organiza consfătuiri luna­ nea în lungul şi-n latul ei, zahăr, 22 de ţărani muncitori nei opere unice care constituie un măiastră a unor tipuri din satul ro- Í
re cu prilejul cărora să se dis­ adevărat tezaur artistic şi lexic al mínese rămase nepieritoare. Cine nu )
de preşedintele consiliului să- pune capăt acestui rău. cute despre felul cum se înde­ cartea o vei găsi peste tot la din comuna Ciugud, raionul literaturii noastre. ştie azi de Popa Duhu, de moş ion \
plinesc sarcinile şi ce măsuri Roată, de moş Nichifor Coţcarul, de \
tesc, tov. Cornel Neamţu, a Problema cea mai viu discu­ trebuie luate pentru lichidarea loc de cinste, preţuită şi în­ Alba, au holărît să constituie Romancierul sovietic C, Vedin, în- încă atîţi alţii ? Creangă dramaii- I
scos în evidenţă multe fapte tată în cadrul adunării a fost lipsurilor. In felul acesta co­ drăgită de muncitori şi de ţă­ în comuna tor, o asociaţie pen­ zează povestirea, o înalţă, o umani- \
operatorii vor putea participa rani, într-o egală măsură, ca tru cultura acestui produs. tr-un studiu despre măiestria scrii­ zează. „Capra cu trei iezii" e po- ţ
bune din activitatea cooperati­ aceea a achiziţiilor. De altfel bun prieten şi sfătuitor în mun­ torului, spune: „Discuţia despre mă­ vestea emoţionantă a unei mame )
mai concret la activitatea coo­ In ziua de 19 februarie a.c., sărmane; şi cît e de minunată po- [
vei. In anul trecut ţăranii mun­ lipsurile din acest domeniu sînt perativei şi nu vor fi nevoiţi să iestria scriitorului trebuie să încea-
aştepte un an pentru a putea ei au făcut inaugurarea aces­
citori din sat au primit prin cauza principală pentru care fi­ arăta lipsurile ce se manifestă.
cooperativă în medie cu 4 la liala cooperativei din Miceşti,
Satul Miceşti oferă toate ca lotr de fiecare zi. tei asociaţi, care are peste 5
sută mai multe produse decît nu şi-a îndeplinit anul trecut condiţiile pentru ca sarcinile.
sporite ce revin filialei coope­ C. SOARE ha.
în anul 1955. In acelaşi timp la sarcinile de plan la achiziţii rativei de aici, sarcini aproba­
te de către adunare, să fie în­
achiziţionarea produselor agri­ decît în proporţie de 88 la sută deplinite şi depăşite. Este ne­ vestea cocoşului care, azvîrlit pe I
rînd în fînttnă, în cuptorul cu jar,
cole s-a înregistrat o creştere cu toate că existau condiţii ca voie jnsă de o preocupare sus­ In sprijinul penelurilor amatoare în cireada vacilor şl a buhallor, în \
ţinută, de muncă concretizată
de 100 la sută faţă de anul planul să fie chiar şi depăşit. în fapte.

1955. întovărăşirea legumicolă în perioada de vîrf a produc­ N. SPINEANU

din sat, spre exemplu, a valori­ ţiei de legume au fost întîlnite Privind istoria dezvoltării statului maselor — sarcină de mare răspundere gir nu se poate organiza un cerc de haznaua cu bănet — înghite apa, )

ficat anul trecut prin coopera­ aici dese cazuri cînd produsele nostru pînă în anii regimului demo­ ce revine oamenilor de artă şi ins- artă plastică asemănător cu cel din stinge focul, îşi umflă burta cu loa- (

tivă peste 90 la sută din pro­ au fost refuzate, pe motiv că crat-popular, niciodată nu s-a acordat tituţiilor culturale. Educaţia artistică Hunedoara ? Ba se poate foarte bine. te, goleşte şi vîră sub aripi visteria, (
un sprijin atît de mare dezvoltării a maselor se poate realiza prin or- Numai că tovarăşul director al aces- dar continuă să ceară ce i se cu- (
ducţia realizată. nu era spaţiu de depozitare.

Aceste rezultate nu pot aco­ Atît conducerea cooperativei cît artei în ţara noastră. ganizarea de expoziţii periodice de ar- tui club n-a reflectat se vede treaba vine: „Daţi punguţa cu doi banii", f
Cocoşul acesta dîrz şi tare pe drep¦ \
peri însă o serie de lipsuri care şi cea a U.R.C. Alba, (preşe­ Azi, uşile galeriilor de artă sînt tă pe plan local şi prin conferinţe niciodată asupra acestei probleme,

s-au manifestat anul trecut în dinte tov. Liviu Băiescu) s-a larg deschise tuturor oamenilor mun­ despre artă. La expoziţii, trebuie să q situaţie mult asemănătoare poate tul lui aduce aidoma cu un moldo >

munca cooperativei. Aşa după mulţumit să constate această cii. Fiecare om poate să simtă emo­ participe şi artiştii amatori. fi găsită şi în oraşul Brad. Deşi aici Van isteţ, destoinic şi neînfricat. ^

cum a reieşit din discuţiile pur- situaţie dar în mod practic nu ţia ce-o transmite un tablou al lui N. In acest scop, pentru îndrumarea şi s-a înfiinţat un cerc de artă plastică Opera lui Creangă, plină de optt- (

tate, în direcţia bunei aprovi- s-au străduit să rezolve pro-

zior.ări a ţăranilor muncitori, blema în sensul de a asigura Grigorescu, I. Andreescu sau Şt. Lu- ridicarea măiestriei for artistice, pen­ chiar din luna octombrie 1956 — cu mism robust, încărcată de sevă ş, \

conducerea cooperativei n-a fă- transportul legumelor şi zarza- chian. Arta penelului are un limbaj tru artiştii amatori a luat fiinţă Casa membrii talentaţi — nici pînă în pre­ bogată tn frumuseţi ca a nimănui, {

cut totul. Nefiind tras la răs- vaturilor la timp. Şi nu e de loc universal, accesibil tuturor. Insă nu regională a creaţiei populare, ca, for zent, acest cerc nu are un local în se adresează poporului şi e iubită de )
este mai puţin adevărat că pentru a îndrumător şi metodic, iar în cadrul care să funcţioneze. Desigur că dacă popor.
pundere, referentul comercial de mirare că anul trecut la a-

Aurel Popa, a neglijat într-o ceastă cooperativă o serie de înţelege just o operă de artă —• este. Unor cluburi sindicale, sau case de oraşul Brad ar avea un cămin cultural

mare măsură aprovizionarea produse s-au stricat iar mare nevoie şi de o educaţie artistică a cultură s-au organizat cercuri de artă orăşenesc, problema s-ar rezolva uşor. Femeile valorifică
plastică, unde artiştii amatori lucrea­ Ar primi o încăpere şi acest cerc în lo­

PE URMELE Prima nuntă în gospodăria colectivă din Ilia ză pentru a-şi dezvolta aptitudinile calul căminului. produse agricole
şi pentru a-şi perfecţiona mijloacele
MATERIALELOR (Urmare din pag. l-a) le, în timp ce tehnice de expresie în domeniul arte­ Este însă destul de regretabil că o- Hotărîte să întîmpine. Ziua in­
lor plastice. raşul Brad, oraş cU vechi tradiţii cul­ ternaţională a femeii cu no; rea­
PUBLICATE gras şi un viţel, să se desfun- altele plecau turale, nu are încă un cămin cultural lizări, femeile muncitoare din
de un butoi de ţuică şi altul Slăbite să adu- Ca să ne putem face o idee despre orăşenesc, sau de centru. raionul Haţeg au valorificai zi­
„Toată atenţia cererilor sprijinul ce se acordă artiştilor ama­ lele trecute prin cooperative în­
cu vinetc. In aceeaşi aduna- c.a vase alte tori este deajuns să ne întoarcem pri­ Nepermisă delăsare în problema or­ semnate cantităţi de cereale şi
oamenilor muncii“ re colectiviştii se înţeleseră în- tf f ruri necesare. virea înapoi, în anul 1956, cînd s-a ganizării cercului de artă plastică se produse agricole. Astfel, tovară­
organizat a doua Expoziţie republica­ manifestă şi din partea conducerii şele Valentina Ciona, Olivia Tă-
Comitetul executiv al Sfatu­ tre ei ca fiecare să aducă de VJ e° tre[ c^ c' nă de artă populară, la care numărul Casei raionale de cultura din Alba măşloni, Ilona Szabo, Elisahe-
lui popular al oraşului Deva, artiştilor amatori, a fost destul de Iulia. încă de la 1 octombrie 1956, ta Ficsoi şi Saveta Tămăsloni
ne face cunoscut că articolul acasă cîte o găină pentru tlW t l . instalau mare, ba mai mult, ei au fost sti­ acesteea i s-a dat indicaţiuni în ceea din Haţeg, au valorificat în to­
publicat- în „Drumul socialis­ mulaţi în muncă, acordîndu-li-se nu­ ce priveşte organizarea lui. Cu toate tal 1.110 kg. cereale, 110 kg, fa­
mului“ nr. 678 din 15 februarie ziua nunţii becuri prin meroase premii în bani şi insigne. Lu­ acestea învocînd tot felul de motive sole, 7.000 kg. oartofi. Asemenea
a.c., sub titlul de mai sus, a crările acestora s-au impus prin ca­ „obiective“ încă nu l-a deschis nici
venit în sprijinul activităţii sfa­ r, .. - curte, alţii cule- lităţile lor şi odată cu ele şi artiştii pînă acum. Şi ce anume trebuie fă­ lor au valorificat produse a-
tului. Ce va fi cu zestrea ? geau cu mina amatori. cut aici ? Un simplu paravan înlr-o gricole şi ţărancele muncitoare
sală şi odată ce acesta ar fi făcut, lu­ Valeria Dragotă din Silvanii
Pentru remedierea lipsurilor Cînd se vorbeşte despre ultimele fire de Şi în regiunea Hunedoara avem ar­ crul ar putea începe. Dar el nu se Superior (350 kg. cereale), Ma-
semnalate, tovarăşa Cornelia tişti amatori şi pentru a ne convinge mai face odată. Probabil conducerea rioara Vladislav din Hăţăgel
Petrică din a cărui vină s-a zestre_ într-o gospodărie co- z(w0(e ie de acest lucru, este de ajuns să luăm Casei de cultură din Alba Iulia aş­ (115 kg. cereale), Galeni Jura
tărăgănat rezolvarea multor ce­ rezultatele celei de-a doua Expoziţii teaptă vreo „inspiraţie divină" pentru din Nalaţ-Vad (4.500 kg car­
reri şi reclamaţii a fost schim­ lectiva, nu se are in vedere republicane de artă plastică la care şi a şti cum să aşeze acest paravan. Şi tofi), Emilia Morar din SînM-
bată ca necorespunzătoare din pămîntul. Acesta este al tu- vînt în curte. In din regiunea noastră, au participat cum anume să înceapă activitatea cer­ măria-Orlea (65 kg. cerea'eV
funcţia de şef al biroului de re­ turor colectiviştilor. Despre bucătărie, cîte- cului. şi Felicia Farcaş din Băie-ti
clamaţii şi sezisări. Şef al bi­ cu lucrări de valoare, membrii cercu­ (65 kg. fasole).
roului pentru rezolvarea scriso­ ce este vorba atunci ? va colectiviste In general, privind munca cultura­
rilor şi reclamaţiilor oamenilor rilor de artă plastică din Hunedoara, lă, sarcina organelor sindicale şl a A 4-a cooperativă de credit
muncii ia fost numit tov. Aris- Adunarea generată a colec- pregăteau prăji- instituţiilor culturale este de a contri­
tică Popescu tiviştilor din Ilia a hotărît să tmle> frtpt Lupeni şi Petroşani. bui prin toate mijloacele la dezvolta­ şi economii din raion
rea continuă a artei care înfrumuse­
„Timpul trece iar tavanul dea ca zestre tinerilor colec- ,. Dar de ce oare numai aceste loca­ ţează viaţa. 207 ţărani muncitori din Hă-
şcolii cade“ priia şi Berghin, raionul Alba,
tivişti, Viorica şi Ionel, o ju- sarmalele, taie- lităţi au putut reprezenta regiunea Casa regională a creaţiei populare cu tot atîtea părţi sociale, s-au
După apariţia în „Drumul so­ stă la dizpoziţie în ceea ce priveşte înscris ca membri în coopera­
cialismului“ . nr. 671 din 7 fe­ nincă şi o garnitură de mo- t^ii şi alte mîn- noastră la expoziţie ? Oare nu s-ar îndrumarea metodică, prin metodiştii tiva de credit şi economii. A-
săi. Urmează ca organele sindicale ceastă cooperativă care s-a
bruarie a.c. a notei critice cu bilă „tip popular''. In afară cări. Mirosul găsi asemenea talente şi în alte loca­ şi Casele de cultură, să sprijinească inaugural la 30 ianuarie, este
titlul de mai sus, Comitetul e- toate acţiunile în ceea ce priveşte or- a 4-a din raionul Alba. Taxa
xecutiv al Sfatului popular al le aceasta gospodăria colecti- combinat al fe- lităţi ? Desigur că răspunsul este a- de înscriere încasată depăşeşte
paionului Haţeg, a comunicat ganizarea şi mobilizarea participan- suma de 14.000 lei.
vă le va da grădină şi-i va a- Piritelor mîncă- firmativ. Şi atunci care este cauza
redacţiei că sezisarea a fost jus­ futa să-şi construiască casă. rud mre se '^or' ^ llmai colaborînd cu Casa de Acum ^este pe cale de con­
tă, iar pentru acoperirea şcolii că aceste talente nu au ieşit la iveală ? stituire în comunele Benic, cea
din Subcetate s-au repartizat lata deci ca gospodăria co- ^egionaI^ ?' Prin organizarea de -a 5-!a cooperativă din acest
deja olanele necesare. In pre­ Cauza este tocmai lipsa de interes judicioasă a muncii, vom putea ajunge raion. Pînă l.a data de 20 fe­
zent şi tavanul a fost reparat. lectivă le poartă de grifă ti- Lateau’ se facea faţă de aceste talente a caselor ra- ,a rezultate frumoase. bruarie, s-au şi înscris 100 de
cetăţeni
nerilor căsătoriţi Ia fel ca un simţii din stra- ionale de cultură, a cluburilor şi sin- j, p_ rqmOŞAN
dicatelor din diferite întreprinderi din
părinte bun. dă. După un vechi obicei la ieşirea din casă mireasa îm-
p. n prăştie boabe de grîu ca simbol al belşugului ce va regiunea noastră.
Bunăoară, pe lîngă clubul B.M ®u-
A sosit şi ziua nunţii e a 0r[l domni in familia nou durată.
după masă, ma-

Duminică 24 februarie. Di- rea familie a colectiviştilor la joc. Dar nu se lăsară mai

mineaţa pe la ora 9, în curtea era acfunafft !n jurul meselor prejos nici cei bătrîni. Pînă
gseoraspr oudnărf,ieeli, dc,eoledc,uti-vt,ee-vdii.nno.IliU,a,,- î,.m1povă„rat,e cu t,oat,e b, unală- la urmă nu a fost de ajuns
nele colectiviste aduceau de ¦^e- numai sala, jocul s-a întins
acasă cele mai frumoase co- Muzica începu să dinte o şi-n curte. Chiotele şi clntecelc
se auzeau pînă departe.
voare pentru a acoperi mese- învîrtită. Cei tineri se prinseră
T. MARIAN