Page 21 - 1957-03
P. 21
PROLETARI DIN TOATE 7ARILÉ,. UNIŢI-VĂ! C E F E R B S H e>BSTM SË C U BN&1€hP3FB
1 -0'-
99 P E N T R U M E R I T C E F E R I S T
TRAIAN DOGARIU ANTON NAGY
revizor de ace, staţia Petroşani revizor de ace staţia Simeria-Triaj
Anul IX. Nr. 697 Sîmbătă 9 martie 1957 4 pagini 2 0 bani
5. M . T . trebuie si sprijine mai SRdunarea festivă a femeilor din T)eva
temeinic gospodăriile colective Ieri după amiază a avut loc ducerea în viaţă a hotăririlor
în sala „Filimon Sînbu“ din plenarei C.C. al P.M.R. din de-
Deva o adunare festivă, consa- cetnbrie 1956.
în aceste zile tractoarele S.M.T.- practic conducerile G.A.C. pentru a-şl orată zilei de „8 Martie“, Ziua Adunarea festivă a fost ur- 10AN BALAN
tirilor vor porni din nou pe ogoare. organiza întreaga producţie. Agrono
S.M.T. Miercurea a trimis încă din mii de la S.M.T. au datoria ca îm Intemiaţionala ,a femeii. , ... . „ lăcătuş la revizia de vagoane
săptămîna trecută toate tractoarele la preună cu conducerile G.A.C. să stu
gospodăriile colective şi întovărăşirile dieze posibilităţile de dezvoltare e- Cu acest prilej, tov. protesoa- . . mata * Mmul * « ¦ » '¦Fara Simeria-Călători
ce le deserveşte. Acest lucru a per conomică din fiecare gospodărie co
mis multor gospodării colective să în lectivă şi să îndrume consiliile de ră Liliana Igna a . conferenţiat acoperiş“. .. :i&¦
ceapă însâmînţările de pri
măvară. La G.A.C. din Sebeş conducere să folosească a- în faţa a peste 600 femei, des
a fost arată o suprafaţă de ceste posibilităţi în scopul pre însemnătatea zilei de „8
cca. 20 ha. teren. întăririi organizatorico-econo- Martie“, despre, lupta dusă de
mică a gospodăriilor respec femeile din patria noastră pen
tru făurirea unui trai mai bun
şi mai îmbelşugat. Ea a vorbit
celor prezenţi despre însemna
Nu peste mult timp, lu tive. Agronomii de la tele realizări pe care le obţin fe
crările agricole de primă S. M. T. Miercurea au a- meile din întreaga lume în toa Jta$jamentele prBondl tfafâ Tinerii îşi depăşesc sarcinile
vară vor începe în toa jutat pe colectiviştii din te domeniile de activitate, în
te gospodăriile colective şi în înto această localitate să studieze şl să lupta pentru pace şi socialism. Cifre grăitoare Tot în aceste zile au fost ela La toate întreprinderile şi in conduse de Ion Vaier, Ioan Bavé
vărăşiri. De calitatea acestor lucrări găsească căi noi de dezvoltare a gos borate 9 şarje rapide. stituţiile din Valea Jiului tine şi M. Ioan, au reuşit ca în lu
va depinde în cea mai mare măsură podăriei colective. Pe baza studiului Femeile participante la adu Angajamentul luat cu cîteva rii îşi aleg în aceste zile, pe cei na februarie să-şi depăşească
recolta din acest an. S.M.T.-urile au făcut,G.A.C. din Miercurea a plantat narea festivă au adresat Comi zile în urmă de către colecti Dau viaţă iniţiativelor mai buni dintre ei, în organele sarcinile de plan cu 12-50 Ia
sarcina de .nare răspundere de a aju o livadă de pomi şi vie pe un teren tetului Democrat al Femeilor din conducătoare U.T.M. Pentru a sută. Brigăzile conduse1de Ca-1
ta gospodăriile colective şi întovără degradat. Astfel, acel teren care pînă R.P.R. o telegramă prin oare vul secţiei lanrnoiare de la Com Furmaîiştii secţiei furnale ve cinsti acest eveniment cu reali rol Barna şî Marian Radu, de
şirile pentru a executa fiecare lucrare acum nu a adus nici un venit gospo şi-au manifestat hotărîrea de a zări deosebite în muncă, tine- la atelierul mecanic >au efec-
agricolă la timpul potrivit şi la un ni dăriei, peste 3—4 ani va aduce ve lupta cu abnegaţie pentru tra- binatul, siderurgic din Hunedoa chi din Hunedoara, au pornit
vel agrotehnic înalt. Mecanizatorii sînt nituri de sute de mii de lei anual. ra, de a da patriei, pînă la 1 anul acesta 2 iniţiative deose rii au dat întrecerii socialisto toat în această' perioadă 3 000
chemaţi să demonstreze practic ţă Mai sînt şi alte gospodării colective --------o ------ - Mai, peste planul de producţie bit de preţioase. Prima iniţia un nou avînt. Astfel, brigăzile de ore muncă voluntară pentru
ranilor muncitori individuali superio care au fost îndrumate de S.Aţ.T. 2.000 tone laminate de bună tivă, este aceea a colectivului
ritatea mecanizării agriculturii. Trac Miercurea şi ajutate pentru a se dez Femeile sîpt preocupate calitate, începe să prindă:.viaţă. oare deserveşte furnalul' I, de de tineret de la mina Lupeni . colectarea fierului vechi.-
toarele şi maşinile constituie mijlocul volta multilateral. G.A.C. din Gîrbova de înfrumuseţarea a mări indicile de utilizare al
cel rnai' puternic de convingere a ţă a construit un eleşteu pe care l-a şi comunei tu
ranilor muncitori individuali asupra populat cu peste 2.000 de crapi, iar
foloaselor. ce se pot obţine prin co G.A.C. din Reciu şi-a prevăzut în pla Pentru ca comuna lor . să fie Brigăzile? fmerelor feie
masarea pămîntului şi lucrarea lui in nul de producţie să planteze în acest cea mai frumoasă, gospodine
comun cu mijloace mecanizate. an peste 5 ha. de livadă. le, din Cut raionul Sebeş, în Organizîndu-şi mai bine mun- agregatului. A doua, iniţiativă Lampa de miner este unul h brigăzi: de fete .conduse;de tov.
frunte cu tov. Maria Preda, Ra- ca, folosind mai raţional tim •angajament, este aceea de din obiectele nedespărţite la , Minerva Drăgan ,, şi Viorica
Acum, mai mult ca oricînd, ochii Cel mai mare ajutor pe care gos fila Bîtea şi Ioana Moise, au pul de lucru şi utilizînd rezer intrarea în ort a fiecărui miner. . Iancu, ¦an .'„făcut Ia . timp- .încăr*
fiecărui ţăran muncitor sînt aţintiţi a- podăriile colective îl primesc din par trecut la aranjarea panourilor vele interne, coleotivul secţiei ia da patriei pînă la 1 Mai 5.500 De fiecare dată la mina Vul- carea lămpilor electrice:, şi cu
supra unităţilor socialiste din agricul tea S.M.T.-urilor se concretizează în din comună, văruirea pomilor laminoare a . reuşit ca în pri tone fontă peste plan. can aceste lămpi sînt încărca-. benzină. In felul acesta, cela
tură şi în special asupra gospodării producţiile sporite la hectar pe care pe străzi, curăţirea pomilor din mele 6 z>le ale lunii curente să te bine, satisfăcînd cerinţele'de două brigăzi au asigurat', o bu-
lor colective şi a întovărăşirilor. Re acestea le obţin — producţii care cresc parcuri. Ea rnai mult, harnicele Realizările din primele 6 zile ardere în tot timpul schimbului, nă desfăşurare a muncii în sub-
coltele sporite pc care acestea le ob în mod sistematic şi întrec cu nf< pe femei din, Cut — peste 130 în- ale lunii confirmă pe deplin ho
ţin la hectar, vor avea puterea să con cele ale ţăranilor muncitori individuali. tr-o singură zi -— au ajutat la tărîrea colectivelor de fumalişti La mina Vulcan, cele două teran.
vingă cel mai bine pe ţăranii mun Avem destule exemple care dovedesc curăţitul păşunii comunale. Cu
citori asupra avantajelor muncii In cu prisosinţă acest lucru..G.A.C. „Pe- astfel 'de gospodine comuna se dea, peste planul aferent aces de a da viaţă angajamentelor. Produse de blănărie pesfe plan
comun. De aceea, ele trebuie ajutate tofi Şandor“ din Deva a realizat în mîndreşte.
să obţină recolte mari, să se dez anul 1956 4.000 kg. porumb la hectar. tor zile 596 tone laminate. Prin Astfel, planul de producţie a- Munca colectivului fabricii de a fost realizat în proporţie de
volte multilateral, să devină mari pro Ţăranii muncitorii individuali din acest E. BLAGA această realizare, secţia buni- ferent acestor zile a fost depă blănuri „Vidra“ din Orăştie 115 la sută, iar productivitatea
ducătoare de cereale-marfă, fiindcă nu noaie s-a shuat secţie fruntaşă şit, dîndu-se patriei sute de tone pentru cît mai multe produse
mai aşa pot constitui adevărate centre oraş, deşi au teren de aceeaşi ferti Solemnitatea înminării fontă peste plan. Fruntaş pe sec de larg consum, a fost plină de muncii a crescut cu 2,3 Ia sută
'..de atracţie a ţăranilor muncitori pe unor. decoraţii pe combinat. faţă de planificat. Pe sortimen
iăgaşul agriculturii socialiste. litate, nu au realizat decît 1.800 kg. ţie este colectivul oare deser roade pe luna care s-ia scurs. te, la cojocărie planul a fost
¦' i-, • '•’‘vf ’•'‘\ t>'s realizat în proporţie de 193 la
In ce' priveşte întărirea unităţilor porumb la hectar. G.A.C. din Cîinic Răspund prin fapte veşte furnalul IV, ale cărui bri Cifrele, deşi seci în aparenţă sută, iar la blănărie în propor
socialiste din agricultură, un rol mare Joi la amiază a avut loc la găzi conduse de prim-topitorii vin să ne argumenteze acest ţie de 151 la sută.
II au S.M.T.-urile. Sarcina lor nu este a realizat 2.047 kg. grîu la hectar Prezidiul Marii Adunări. Naţio lucru.. De pildă, planul global
numai de a mînui agregate sau numai nale-solemnitatea înmînării u- chemării reşiţenilor Iosif Cîndea, Nicolae Jeler şi PETRU ARGINT
de a exercita diferite lucrări contrac faţă de 1.300 cît au realizat ţăranii nor decoraţii.
tate. Ele trebuie să ajute în ' mod Realizările din primele zile ale Âbel Munteanu şi-au îndeplinit Confecfii de încălţăminte
individuali, iar G.A.C. din Sebeş a Pentru merite deosebite în lunii curente constituie un ras. planul în proporţie de 122—123
realizat 6.100 kg. porumb la hectar, muncă 16 activişti ai organiza puns hotărit dat de către colec şi respectiv 121 la sută.
ţiilor raionale şi regionale şi tivul :oţelariei' Martin din Hu- _La fel de îmbucurătoare sînt
(Continuare în pag. 2-a) din aparatul central al Crucii
Roşii a R.P.R.. au fost distinşi nedoana chemării la ’ întrecere . cifrele oare reflectă activitatea . Cooperatorii de la coopera valoric la reparaţii I-au depăşit
cu Ordinul Muncii clasa 111-:a. tiva •„Vi,ăţa nouă“ sînt cunoscuţi cu 4 la sută. S-au remarcat In
în cinstea zilei de .1 Mai, lan- brigăzilor de fumalişti de la-fur- de oamenii .muncii din Orăştie mod deosebit, Simion Părătt,
Tovarăşul dr. Petru Groza a ca meseriaşi pricepuţi. Iată, de
felicitat călduros pe cei deco sate de către oţelarii din Re naiul II. Astfel, brigada con pildă, cizmarii au executat luna Gheorghe Păun, Ioan Opruţa,
raţi urîudu-le noi succese în ac de la confecţii încălţăminte, A-
tivitatea lor. şiţa. dusă de tov. Ilie Mîtcă şi-a în trecută în a fiara planului 21 dam Ciurdărescu, Rudolf Dima-
cek şi Alexandru Maharinov de
=0 0 0 = Noi ateliere . In .aceste zile,, cuptoarele deplinit planul în proporţie de perechi de încălţăminte la co
Martin au dat 253 tone de oţel 120,74 la sută, cea condusa de mandă şi în serie, iar planul la reparaţii.
De curînd s-iau deschis două
Jn înfîmpinarea festivalului regional noi ateliere în cadrul cooperati peste plan, din cele 2.000, cît tov. Alexandru Uţu în proporţie
vei „Partizanul“. Unul este de trebuie să dea pînă la data de de 114,20 la sută, iar cea con-
tociiărie, iiar celălalt de vulca-ni-
al tineretului zat şoşoni şi galoşi. De pe acum, 1 Mai. In acelaşi timp, pro- dusă de tov. Ioan lacob'în pro
aceste ateliere au primit un în
Zilele trecute a avAit loc la te pe organizaţii de bază, care semnat număr de comenzi. ductivitatea muncii a crescut, porţie d e -124,13' la sută. S
Hunedoara constituirea comisiei vor organiza curăţirea şi ame
orăşeneşti pentru organizarea najarea lor ca zone verzi. indicele calendaristic al agrega Colectivul furnalului I a în
celui de-al doilea festival re
gional. Tot în vederea festivalului se telor de asemenea, iar prin re registrat şi el depăşiri a sarci U
vor organiza întîlniri priete
In cinstea festivalului, tine neşti între elevii şcolilor cu ducerea rebuturilor şi a consu nilor planului de producţie. Pe ßT
rii din oraşul Hunedoara s-au limbă de prediare' romînă, ma murilor specifice la utilajele de întreg furnalul, această depăşire OA
turnare şi fontă, preţul de cost indică 17,74 la sută. La aceas
angajat să dea peste plan 1.500 ghiară şi germană. Se va orga
tone oţel, 3.000 tone fontă, 1.500 niza un concurs de arte plasti a fost redus cu cca. 24 lei pe tă depăşire, brigăzile conduse FM
tone laminate. 850 tone mine ce, precum şi o formaţie de
reu aglomerat In combinatul gimnastică compusă din peste tona de oţel. de tov. Ioan Chiroşoa, Ioan
siderurgic, în întreprinderea de 600 băieţi şi fete. Vor fi reor
construcţii siderurgice şi la ganizate cele trei fanfare şi nu O contribuţie de seamă la Bîîdea şi Avram Culda, au con EI
meroase echipe artistice exis aceste realizări au adus-o e- tribuit în ordinea enunţată cu
trustul IV de construcţii vor R5 !!§1llliS i
tente în oraşul Hunedoara.
lua fiinţă pe lingă cele existen chipele conduse de prim-topi 20,18 la sută, 13,43 la sută şi Victor 'Marian este şofer fruntaş ta I.R.T.A'. din Pe
E. STRIKBERGER
te, încă 20 brigăzi de tineret şi torii Aurel Stanciu, Gheorghe 20,85 la sută. I-n acelaşi timp, S troşani. El a par curs cu autocamionul „Zis“ nr. 26020
Chihaia, Alexandru Petrovici, indicele de utilizare a volumu T Dv., 230.000 km. fără reparaţii generale. Iată-1 în faţa
maşinii sale minuţi os pregătită pentru un nou drum.
Avram Opriş şi Axente Marian. lui util al furnalului a crescut
5 posturi utemiste de control. O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O <X>0< oooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooo -o
o
Prin aplicarea iniţiativei tineri g Phenianul, capitala Republi- Note din ţările de dem ocraţie populară sul de secole al plugarilor din Geologii cercetează
lor de la „Progresul“ Brăila, g d i Populare Democrate Co- această vale.
tinerii hunedoreni se angajea subsolul
ză să realizeze economii de 3,5 o reene, este în reconstrucţie. anului 1955 poporul coreean a construit frumoasa clădire albă sată de Partidul Muncii din — Bucuria noastră este de
S Cînd parcurgi unele străzi ale ¦construit numai din mijloa a teatrului de la Moranbon. Coreea şi de guvernul R.P.D. nedescris, spune Kim En Su, g Pe şantierele rde forat din Vă*
milioane lei. a oraşului care au fost recons- cele statului în oraşe şi sale Coreene în faţa agriculturii preşedintele cooperativei agri lea Jiului, munca se desfăşoară
Oraşul Hunedoara, gazdă al L truiie, amenajate şl plantate case de locuit în suprafaţă de După exemplul Phenianului nord coreene este mărirea prin cole „Namian" din judeţul cu un avînt deosebit. Datorită
au fost elaborate planurile ge Sukcen, provincia Phenanul de preocupării active a inginerilor
celui de-al doilea festival regio cu spaţii verzi uiţi fără să vrei 3.500.000 metri pătraţi, 1285 nerale de refacere şi recons toate mijloacele a producţiei Sud, In fine am căpătat posi- g Vsevolod Manj, Romeo Pop,
nal, presupune amenajarea u- că acum trei ani bintuia aici de-şcoli, 185 spitale, precum şi trucţie ' a oraşelor Nampho, de cereale. Pentru îndeplini bilitatea de a semăna orez pe x Sever Suciu şi Alxeandru Bun-1
nor baze sportive. In acest, un război distrugător, cu totul un mare număr de importante Sonrim, Sariuon, Vonsan, rea cu succes a acestei sarcini cîmpuri irigate. In trecut ne o- g get din conducerea , grupului,
scop, tinerii s-au angajat ca în' clădiri adminis cupam cu semănatul orezului g precum şi organizării _mai bune
cursul lunii martie, să- înceapă recent încă erau îngrămădite trative. publice se înfăptuiesc numai, pe pămînturi secetoase, o a lucrului la sondeze, în luna
construirea unor terenuri de aici mormane de sfărîmâturi şi de instituţii cele mai diferite februarie planul de foraj a fost
volei, a unui teren de fotbal, un şi moloz şi îşi căscaţi larg gu culturale. măsuri. Cea mai lată ce spune Hvan Ben Ob, a îndeplinit în proporţie de 105
rile craterelor pricinuite de importantă şi bâtrîn de 70 de ani, un mem- g la sută.
bazin de înnot precum şi cîte bombe.
va poligoane de fir. La obţinerea acestui rezultat,
In cursul ultimilor ani bule Zeci de oraşe hotărîioare din bru al primei cooperative agri o contribuţie de seamă au adus
Răspunzînd chemării lansate o serie de brigăzi de sondori
de Comitetul orăşenesc U.T.M. vardele ,,Armatei Populare", nord coreene tre aceste mă cole de producţie din satul prin depăşirea planului de pro*
Bacău, luna martie a fost de „Stalin", „Pothonmun” şi alte Rihenri. ¦ducţie. Astfel, brigăzile sonde*
clarată luna curăţeniei şi a străzi ale Phenianului şi-au care au fost suri este cons lor 5.032 şi 5.090 conduse de
plantării de pomi. Numeroase schimbat complet înfăţişarea. distruse şi-au truirea d¦e vsi1ste- Eu, care mă ocup de cînd maiştrii sondori Victor Păunes-
terenuri virane vor fi repartiza- Pe aceste, bulevarde s-au ridi schimbat înfăţi me de ir eram mic de agricultură, sînt cU şi Mihai Ecovici, au depăşit
cai clădirile unor case de lo şarea. Primul nevoit să învăţ la bătrîneţe cu 40-70 la sută sarcinile de
--------o -------- cuit cu mai multe etaje, clă Uzina de maşini textile din Phe nian, R.P.D. Coreeană, reclădită după şl de diguri ţiu- cum se cultivă pe terenuri iri plan.
dirile cu 3—4 etaje ale şcoli loc printre aces gate. Nu înseamnă oare aceas
Adunare festivă lor, frumoasele clădiri ale tea u război, şi-a reluat producţia cu ajutorul Uniunii Sovietice şi a altor ţări v iale. ta o' reîhoire a lumii ? Sonda 5.099 B. este plasată
trelor, muzeelor, spitalelor şi tea îl într-o zonă geologică, care cere
In după amiaza zilei de 7 instituţiilor. De-a. lungul stră * prietene. In foto: Diferite maşini aduse din U.R.S.S. şi R. D. Germană fi- S-a şi termi Niciodată nu am muncit cu din partea sondorilor multa a-
martie la clubul „Filimon Sîr- atita tragere de inimă ca în tenţie şi măestrie. Cu toate
bu“ din OT. Hunedoara, a a* zilor largi şi asfaltate se ali Phenianul, ora- nisate ţn uzjna de maşini textile din Phenian. nat construirea greutăţile tehnice, brigada de la
vut loc o adunare festivă cu fe şui preferat al zilele şi săptămînile acelea, această sondă condusă de Du
meile de !a I.C.S. Hunedoara, niază şirurile de copaci poporului coreean. Multe artere Hamhîn, Hînnam, Kimceak, celei de-a doua părţi a siste mitru Filip a reuşit să foreze
pentru sărbătorirea zilei de 8 cînd am ajutat să se constru- în bune condiţiuni depăşindu-şi
Martie. nou create au determinat noul . Cindin şi. altor oraşe din mului de irigaţie d in ' provin ' planul cu 22 la sută şi dînd în
R.P.D. Coreeană. acelaşi timp probe geologice
După ce tov. Măria Gostian, stil al Phenianului. cia Phenanul de Sud. Intr-un de bună calitate.
membră a comisiei de femei, a
Un loc de vază este rezer defileu de munte, prin care^ LU^fLLL U U>V / !lU ’fLutZf ¦JfJt U I ¦ Lt-w o GH. DUMITRESCU
conferenţiat despre însemnăta
tea Zilei Internaţionale -a Fe-' De cum s-a terminat răz- vat Moranbonului — locul pre ? curgea rîul Hidiucen, a fost iască canalele de irigaţie şi am corespondent
meii, S:au. împărţit cadouri din'
partea conducerii întreprinderii, g boiul, Partidul Muncii din Co- ferat de. odihnă, şi de. plimbare * construit marele lac de acumu pregătit cîmpurile noastre în
tuturor salariatelor. Cu această g reea a chemat poporul să-şi lare Enphun, în suprafaţă de vederea culturii orezului. In a-
ocazje, s-au împărţit 450 bati ¦al locuitorilor Phenianului. A- ceste minunate condiţii, crea
curi, consacre toate forţele pentru I 1595 de hectare. El furnizea te prin grifa partidului şi gu
refacerea rapidă a oraşelor dis- cest parc natural care a avut ,ˇ( ză apă canalelor principale. vernului, aş vrea sa trăiesc cit
truse. Această chemare a găsit Sistemul de irigaţie din pro
de suferit în timpul războia- 'a1
tui, a fost complect redmena- f
o în rîndurite poporului coreean jat. Aici sînt refăcute şi fes ei vincia Phenanul de Sud, va mai mult, să muncesc cu rîv- o
tin ecou puternic şi viu. ' taurate monum.ehte valoroase alimenta cu apă 30.000 de tem- nă şi să obţin atîta orez cît g
Urmînd indicaţiile partida- ale poporului coreean. Pe u- Se transformă natura bo de pâmînt din întinsa vale îmi doreşte inima!
g lui său, încă pînă la sftrşitut nul idin vîrfurile muntelui s-a O sarcină primordială tfa- Eltusamcenri. S-a realizat vi- (Agerpreş).-
oooock>ooooooo<>ooo<>oooO(X>oooo>oooo^ o^ ooo<<^oo<>c^ k>oooooooooo<>ooooooooooooocoococ(|>oo<x>c^x >oo<><><^oo<>ooooo<><k>o<>ooooockx>c>o<x>oo<><><><x >oo<><
