Page 22 - 1957-03
P. 22
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 697
Instrucţiunile Ministerului Viaţa şi frămtniările ţăranului, au \ •' ' ' % . --"1 •,y"-\ IN A R T A
Invăfămîntului privind serbarea
Printre creatorii care au susţinut zute şt ura faţă de asupritori. In
de sfîrşit de an şcolar
format obiectul multor opere litera cauza poporului, în grelele evenl-. planul al doilea şi al treilea, se văd PLA STIC Ă
rei ale marilor ' maeştri ai scrisului mente de la 1907, pictorul Ootav ţărani căzuţi victime. In.fundal, se
romlnesc, care au descris cu price Băncilă, stă altăuri de, Vlahuţă, văd aprinse casele răsculaţilor, iar
Ministerul Invătămîntului a Serbarea de sfîrşit de an va pere suferinţele şi năzuinţele poporu Coşbuc, Paul Bujor, "etc. El este In dreapta, sus, se distinge an ofi durerea după cei căzuţi a soţiilor şi 1910, N. Vermont în linii simple, şl
ţer cu sabia ridicolă, ce comandă
trimis şcolilor de cultură gene culmina în cursul zilei mani lui. Marii artişti, adevăraţii crea original din comuna Comic, yideţul trapele Împotriva ţăranilor. Acest copiilor in lucrarea intitulată „Re sugestive, ne prezintă grafic două
rală instrucţiuni prin care se festărilor cultural-artistice. In tablou, stîrne'şte In sufleftil privito
hotărăşte că anual serbarea de această zi se vor desfăşura pro tori, îşi sorb seva operelor lor din Botoşani, loc de unde a pornit scln- rului, indignarea şl protesiiil faţă cunoaşterea", în care reuşeşte să re scene din răscoală. In prima o ţă
sfîrşit de an să se organizeze de bestialitatea crimelor săvlrşite de
în fiecare şcoală după termina grame oultural-artistioe variate, durerile, speranţele şi năzuinţele po teia răscoalei, iar in timpul tragi burghezo-moşierime. dea durerea soţiei şi a copiilor cînd rancă şl copilul ei îşi plîng soţul şi.
rea cursurilor, între 27-30 iu
nie. Serbarea va dura 3 zile, iar organizate pe clase şi pe fieca porului. In felul acesta, artistul se celor evenimente, pictorul se afla la In lucrarea „înainte de 1907", pic îşi găsesc părintele mort pe cîmp. părintele căzut victimă represiunii, cu
programul ei va cuprinde: ziua re şcoală, alcătuite din coruri torul reprezintă un ţăran prqiectat ca
adunării solemne, ziua manifes şi concerte ale orchestrelor pro face purtătorul de cuvînt al vremii Iaşi. piind martor ocular al desfăşu un mucenic, cu trupul scheletic şi Poliţia, a avui grijă ca aceste lu textul :... „Ioanei... Ioanei... Ai ce
tărilor sportive şi ziua manifes prii, recitări, lecturi, cîntece şi cu obrajii supţi de suferinţă. In faţa
tărilor cultural-artistice. jocuri populare, scenete şi pie sale. rării evenimentelor, a zugrăvit cu sa, se află o prăpastie, iar in spate, crări, să ’nu fie expuse, ele au fost rut pămîni /...". La fel de expresivă,
se întinde un brîu de foc, ce aproape
In cursul zilei adunării so Tragicele evenimente tntlmplate cu multă intensitate dramatică, repre îl cuprinde. Cu ochii plini de la confiscate. este şi a doua evocare, intitulată:
lemne, în fiecare şcoală se va 50 de ani In urmă, n-au zguduit siunile împotriva răsculaţilor. îmbol crimi, cu mîinile întinse, cu dege
prezenta în cadru) unei festivi se de teatru. La sfîrşitul acestei doar conştiinţa scriitorilor ca I. L. dit de propria-i revoltă, de dragos tele răsfirate în semn de suferinţă Dar pentru ca uitarea să nu aş „După ce a trecut armata".
tăţi bilanţul activităţii desfăşu Caraglale, Vlahuţă, Coşbuc, Şt. O tea pentru cei mulţi, de convinge şi revoltă, parcă se întreabă: „Pînă
rate în timpul anului şcolar, se zile se pot organiza reuniuni Iosif, Rebreanu etc., ci ele au făcut rea fermă că evenimentele de la cînd?... Ce îmi' mat rămlne de fă tearnă Jasupra evenimentelor din Gravorul Gabriel Popescu, execută
vor sublinia rezultatele la în să vibreze şi conştiinţa artiştilor 1907 nu trebuie uitate niciodată, cut?"... Astfel, piciorul a reuşit să
văţătură şi comportare ale ele tovărăşeşti. plastici contemporani ai răscoalelor Octav Băncilă s-a străduit să oglin redea situaţia grea şi apăsătoare a 1907, Băncilă a pictat în 1911 tabloul în 1907, două gravuri evocatoare a
vilor. Cu acest prilej se vor fa ci şl ai celor din zilele noastre. dească prin toate resursele talentu ţăranului şi cauzele care apoi au
ce premieri şi evidenţieri. La toate aceste festivităţi vor lui său, acele evenimente semnifi împins ţăranii la răscoală — ruina, Intitulat „Historia", In care pe lin mizeriei ţărăneşti.
fi invitaţi să participe părinţii Dacă urmărim cu atenţie publica cative ale răscoalelor celor mulţi şt in care a ajuns ţara noastră în cei
In ziua manifestărilor sporti elevilor, absolvenţii şcolii, re ţiile din anul răscoalelor, sau chiar umili. Şt-a reuşit. 40 de ani de domnie ai regelui Ca- gă aniil revoluţionar 1848 şl anul Nici chiar „piciorul fiorilor" cum îl
ve se vor organiza programe de de mai tîrziu, precum şi diferitele ca rol I.
gimnastică, atletism, jocuri şi Astfel, In lucrarea „1907", care răscoalelor ţărăneşti din 1888, mai numea burghezia pe Luchian, n-a
întreceri sportive între clase sau taloage ale expoziţiilor, putem uşor este de altfel un fragment dintr-o Dar ca asta, nu s-a încheiat ci
şcoli din aceeaşi localitate. prezentanţi ai sfaturilor populare , compoziţie mare concepută de artist clul .„1907" a lui Băncilă. Cu un adaugă şi pe 1907, ca un an al ma rămas indiferent fafă d e ,acest eve
să reconstituim cum s-a răsfrint e- dramatism nemaiîntîlnit, zugrăveşte
şi ai celorlalte organizaţii ob rilor răscoale ţărăneşti, iar învăţă niment.
şteşti, delegaţi ai instituţiilor
toarea explică copiilor însemnătatea Intr-o aquarelă iniiiulată „1907",
şi întreprinderilor care patro acestor ani. reprezintă o femeie ce îşi plînge so
nează şcolile, astfel .ca serba ţul căzui victimă represiunii barbare.
Operele sale amintite mai sus, cît In fundal, se vede conacul moşie
rea de sfîrşit de an să constitu şi altele pe care nu le pot aminti resc incendiat.
din lipsă de spaţiu, rămîn cel mai
ie un prilej de bucurie pentru coul răscoalelor, In operele marilor dar nerealizată, intitulată „Pe Va puternic document plastic al singero- ?
toţi cetăţenii care sprijină şcoa Siitai an 1907. S-au răsculat ţăranii cerînd pă
lea Oltului",a reuşit să reprezinte mîni I 11.000 de ţărani au îmbrăţişat
la şi se interesează de bunul meşteri ai penelului. Unele lucrări, un ţăran viguros, fugărit de gloan- Deosebit de semnificativ, sînt in pămîniul, pe care l-au visat o viaţă
prin- publicitatea ce li s-a făcut, au teie ce ^ se fra^g după el şi cei r^ăs- cisivele caricaturi a lui Iser, publi întreagă şi pe care nu l-au căpătat
ei mers.- ' (Agerpreş )> .devenit dtU de cunor scuite i-ncit,. ele cate în „Facla" şi menite să ilus din mila moşierimel nici în ceasul
treze textele virulente a lut Tudor morţii.
uy Arghezi sau N. D. Cobea. In cari-
cdturile sale, sînt demascate fără
S.M.T. trebuie să sprijine se asociază în mod obişnuit anului orbite, faţa chinuită şi pumnii strînşi,
1907, exprimă mtnia, grozăvia celor vă-
mai temeinic gospodăriile colective u •ti». vw ” t , „ u „5 cruţare, monarhia, justiţia, jandar Ierifa celor 11.000 de ţărani omo-
(Urmare din pag. l-a) numai pe o suprafaţă de 10 ha. Vi învăţăminte de la o consfătuire meria, etc. din timpul acela. rîţt în timpul represiunilor, cheamă
novat faţă de acest lucru se face în
pe o suprafaţă de 5 ha. însămlnţată mare măsură S.M.T. Miercurea, care, Nu toţi artiştii au privit răscoa şi astăzi pe artistul plastic, să con
cu sămîntă hibridă. Producţia medie pe Ungă lipsurile ce le-a avut în mî-
de porumb la hectar a fost de 3.000 nuirea atelajelor, nu s-a străduit să lele de pe poziţii atît de ferme, ca cretizeze în linii şi culoare, ca o vi
kg. în această gospodărie colectivă ajute consiliul de conducere şi bri
faţă de 1.500 cît a obţinut sectorul in găzile de cîmp din G.A.C. pentru a pe teme agricole Băncilă, sau Iser. La toţi insă se ziune artistică nouă, semnificaţia so
dividual. organiza munca în aşa fel îneît lu simie protestul moral exprimat pe cială şi umană a luptei penira pă
crările din campania de toamnă să In consfătuirea- cu cadrele teh Kober 5 B.B. şi Grăciunel 2, iar fel s-a recomandat să se folo căile artei împotriva sălbăticiei ca mîni şi libertate, lupta ce a fost dusă
Rolul deosebit pe care îl au S.M.T.- fie făcute la timpul potrivit. Nerea- nice agricole din regiunea noas care coaliţia burghezo-moşierească a de ţărănimea noastră iimp îndelun
urile în sporirea producţiei la hectar llzarea planului de însămînţări are tră, la care au participat asis pe solurile ou mai puţin Qaloar sească ca portaltoi la caişi so înăbuşit în sînge — mişebrea ţăra gat şt ¦care n-a triumfat decît odată {
în gospodăriile colective nu poate fi urmări negative asupra întăririi pu tenţi şi profesori de la institu nilor. cu instaurarea paterii populare.
contestat de nimeni. Dar trebuie ară terii economice a gospodăriilor co tele agronomice din Bucureşti, Riparia X Gloire. iurile locale de p ru n i: prunul
tat că ceea ce a făcut cele trei lective. De aceea S.M.T.-urile trebuie Cluj şi Timişoara, problema vi In revista „Viaţa socială" din Prof. I. PIRVAN
S.M.T.-uri din regiunea noastră pentru să ia măsuri ca astfel de lipsuri să nu ticolă s-a discutat mult. Confe O lucrare care se aplică gre gras, prunul roşu şi prunul alb,
întărirea gospodăriilor colective nu se mai repete. Mai există şi cazuri renţiarul prof. Cornel Dragomir şit în regiunea noastră şi care iar la măr, pentru bazinul po Acolo unde făranii muncitori învafă
este de ajuns. Ele pot face mult mai cînd unii tractorişti fac lucrări de de la Institutul agronomic din trebuie să se îndrepte este ciu micol Geoagiu soiurile locale de
mult. Este necesar să se arate că mai proastă calitate, lucru ce împiedică Timişoara, care a susţinut refe pitul. Această lucrare se face cu m ă r: mărul roz şi roşu de Geo
există în regiune gospodării slabe cum realizarea unor producţii sporite la ratul „Probleme tehnice de şti întîrziere, dăunînd în acest fel agiu.
sînt de pildă, cele din Demşuş, Ostrov, hectar. Această deficienţă poate fi în inţă viticolă cu aplicare în pod
Breta Mureşană, Pianu de Sus, Oej- lăturată numai printr-un control sis goriile din regiunea Hunedoa atît calităţii cît şi cantităţii pro In legătură cu utilizarea tere să-şi lucreze pămînful
dea, Benic şi altele, care au nevoie tematic pe care conducerile S.M.T.« ra“, a arătat că în regiunea ducţiei. Ciupitul constă în înde nurilor s-a arătat că pomicultu
urilor vor trebui să-l exercite. noastră sînt condiţii favorabile părtarea vîrfurilor de la lăstari ra trebuie să ocupe terenurile
de un ajutor mal substanţial. Din pentru cultura viţei de vie, cu cu rod şi fără rod şi trebuie să de pe pante. Cultura pomilor să Conştienţi de necesitatea u- La Bozeş
excepţia unor ani cînd tempera nei producţii agricole sporite la
păcate însă agronomii de la S.M.T. se tura scade sub minus 26 grade se facă cu 2 — 3 zile înainte fie combinată cu cea a plante
C. fapt oe atrage după sine ne lor furajere, prin aceasta combă- ha , tot mai mulţi ţărani munci Cercul agrotehnic din Bozeş
feresc să meargă în aceste gospodă cesitatea îngropării viţei în tim de înflorit. tori. se înscriu la cercurile a- funcţionează tot pe lîngă că
pul iernii. In cazul cînd această lucrare tîndu-se şi eroziunea solului. grotehnice de pe lîngă căminele minul cultural. La acest cerc
rii colective şi să le dea ajutorul te se face prea tîrziu, nu-şi atin Fiecare bazin pomicol trebu culftirale, pentru a-şi îmbogăţi sînt înscrişi 40 de cursanţi, dar
Zona cea mai favorabilă pen ge scopul, întrucît lăstarii con ie să aibă sortimentul său for cunoştinţele. în fiecare sîmbătă după-masă,
nie şi îndrumările de care ele au ne^ tru viţa de vie este străbătută mat din cîteva soiuri adaptâte
Organizaţiile de partid din S.M.T. de rîurile Mureş, Secaş, Strei şi sumă o mare cantitate din sub Cercul agrotehnic din la căminul cultural numărul
voie. Este timpul să se înţeleagă că împreună cu conducerile acestora tre Cerna. De fapt, pe aceste rîuri stanţele necesare dezvoltării cerinţelor de consum locale şi este mereu depăşit. Ţăranii mun
buie să se străduiască pentru a întări se găsesc şi cele mai importan strugurilor. Este dăunător ,şi a-j de export.
S.M.T.-urlIe răspund nu numai de e- cît mal mult colaborarea dintre S.M.T. te centre Viticole. Apoldu de Jos citori vin dornici să înveţe po
şl gospodăriile colective, să îndruma tunci cînd se suprimă — cu o- Dată fiind importanţa mare micultura, stimulaţi mai ales de
xecutaren lucrărilor contractate jcu brigăzile de tractoare, pentru a ţine In urma unor studii, s-a ,făcut cazia ciupitului — prea mulţi pe care o are nucul în regiu
o legătură strînsă cu brigăzile de raionarea soiurilor de viţă de lăstari, deoarece rămîn puţine nea noastră, mai ales că există Cercul agrotehnic din Apoldu frumoasele rezultate obţinute de
G.A.C., cl şl de realizarea planurilor cîmp şl să le ajute zilnic la organi vie, s-au stabilit soiurile cele centre — Sibişel, Pui, Strei Sîn- de Jos funcţionează pe lîngă cerc, în anul trecut, rezultate, oa
zarea muncii. Atenţia conducerilor mai favorabile pentru plantaţiile frunze. căminul cultural. Acest cerc, re au fost expuse la expoziţia ce
de producţie ale acestora, de organi S.M.T., a agronomilor de sector, cît
noi, precum şi sortimentul cel Constatîndu-se că polenizarea georgiu — unde s-au format cî condus de învăţătorul Ioan a fost organizată pe lîngă cămi
zarea muncii în cadrul lor. teva tipuri locale de nuc foarte
mai potrivit pentru fiecare pod suplimentară dă'tezul'tate^buneţ .productive, cutiuţa, acestuia tre-, Albu, este frecventat de 28 ţă nul cultural. La cercul din Bo-
Au existat cazuri în regiune cînd s-a recomandat să ‘ŞL'âplfc!eu$i'ta buie să se extindă mult:
gorie în parte, insîstîridu-se noi în regiune în special la Mu- rani muncitori. * - •zeş,-ţăranii învaţă plantarea, al
S.M.T.-urile au privit cu indiferenţă
realizarea planului de însăinînţări în şi a tractoriştilor trebuie îndreptată mult pentru extinderea suprafe saat, Hiamburg, Iordovan şi _ Pentru prevenirea / brumelor Din cele 16 lecţii planificate toirea şi îngrijirea pomilor fruc
gospodările colective. Gospodăria co în primul rînd în spre şprljlnirea gos
lectivă din Dobîrca de pildă, nu a rea podăriilor slabe. 'Acestea trebuie a-! ţelor cultivate cu soiuri de ma tîrzii de primăvară, s-a recoman s-au ţinut pînă acum 12, iar tiferi. Despre felul cum mun
lizat planul de însămînţări în toamna jutate pentru a folosi cu pricepere,- ţl*
trecută, iar arături adîncl a executat nînd seama de specificul fiecăreia, ex să. De asemenea, s-au stabilit şi Mustoasă. dat să se cultive soiuri care în restul se vor ţine la termenele ceşte acest cerc, vorbeşte însăşi
portaltoii cei mai potriviţi pen Problema pomicolă floresc mai tîrziu, să se văru- indicate în planul cursului. Lec frecvenţa deosebită a cursanţi
tru regiunea Hunedoara. Astfel ţiile agricole de pînă aici, au lor,
s-au stabilit că pe terenurile cu iască tulpina pomilor şi să se fost mai mult teoretice, dar în- Şi la Miercurea
cepînd cu luna aprilie cînd în
perienţa gospodăriilor colective frun procent ridicat de calcar să se In referatul prezentat, de iov. stropească cu diferite preparate
planteze portialtoii Berliandieri X,
taşe cu scopul de a se ridica fa ni prof. dr. Vasile Sonia de la In chimice, (heteroauxima) oare în- cep lucrările agricole, cercul va Cercul agrotehnic din Mier
Ripariia selecţiile Teleky 8 B, trece la practică pe lotul agro curea este condus de inginerul
velul acestora. v; stitutul agronomic din Bucu tîrzie pornirea în vegetaţie. La tehnic, repartizat în acest scop Aurel Nistor. Din acest cerc fac
de către sfatul popular. parte 35 de ţărani muncitori;
. uy reşti, s-a arătat că pentru dez caişi, o tăiere executată în vară, învăţămintele teoretice primite
= :: - Lecţiile prezentate, sînt ur aici, sînt aplicate cu grijă la
voltarea pomiculturii din regiu întîrzie înflorirea pe ramurile mărite cu multă rîvnă de către culturile agricole.
cursanţi şi sînt însoţite de ma
nea Hunedoara, trebuie create formate în perioada a doua de terial didactic. Intre cei mai activi membri
aî acestui cerc, pot fi amintiţi
Realizări pentru muncitorii de la G.A.5. pepiniere în cele mai importan creştere. Recomandări importan Rezultatele obţinute de acest Alexandru Crişmarul, Ioan Dra
cerc, sînt evidente: din cei 28 gomir şi Gheorghe Bunea care
In ultimii ian!, muncitorii de ia acest cămin, în anul trecut, au te bazine pomicole, în vederea te s-au făcut şl în ceea ce pri de ţărani muncitori înscrişi în
G.A.S. Simeriia, au simţit din acest cerc, 8 au depus deja ce nu au lipsit niciodată de la ce
plin grija ce se poartă pentru fost îngrijiţi 45 de copii ai mun producerii materialului săditor veşte combaterea periodicităţii rere şi s-au înscris în întovă
îmbunătăţirea condiţiilor lor de răşirea agricolă din sat. le 10 lecţii predate.
viaţă. In anii 1955—1956, pen citorilor de la G.A.S, recomiandîndu-se portaltoii pen de rodire a pomilor prin folosi
tru cei de la secţia Călan s-au
construit şi dat în folosinţă 7 In întreaga ţară se desfăşoa tru fiecare specie de pomi. Ast rea îngrăşămintelor. .
apartamente confortabile, cu ins ră campania de pregătirea, or
talaţii de lumină electrică şi ganizarea şi desfăşurarea ale drumare, iar alţii au manifestat uy
apă. gerilor de asesori populari.
Alegerile de asesori chiar indulgenţă faţă de anu Incepînd de azi la
Muncitorii de la această gos Introducerea instituţiei ase populari miţi hoţi şi delapidatori ai avu cinematograful „Fiii-
podărie agricolă de stat, au la sorilor populari în instanţele ju tului obştesc. S-a mai întîmplat mon Sîrbu“ din Deva
dispoziţie un club spaţios do decătoreşti, act cu caracter re ca unii judecători populari să
tat cu toate cele necesare şi cu voluţionar iniţiat de partidul nu ajute pe asesorii populari în
o bibliotecă oare are peste 1.000 nostru şi înfăptuit prin reforma
volume, precum şi o cantină cu justiţiei, a marcat o cotitură vederea unei participări active va rula film u l:
o capacitate de 500—600 lo spre făurirea unei justiţii noi,
curi. La Bîrcea Mare, pentru co populare, pusă în slujba poporu nergie creatoare este poporul 3 ani degradare civică pentru a lor la şedinţele de judecată. De la Comisia regională de fotbal
piii muncitorilor gospodăriei este lui muncitor şi operei de cons muncitor. însufleţiţi de o înaltă Unii ' conducători de întreprin
truire a socialismului. Funcţio moralitate proletară', de un a- delapidarea, sumei de 70.000 lei. deri şi instituţii, suhapreciind Pentru îmbunătăţirea activităţii mărul echipelor care activează în cam
amenajat un cămin de zi. La narea asesorilor populari în dînc patriotism, de ură faţă de O altă soluţie care oglindeşte rolul asesorilor populari în jus fotbalistice pe anul 1957, Comisia re pionatul regional la 18.
completele de judecată şi prin duşmanii poporului muncitor, a- principialitatea în soluţionarea tiţia noastră populară, se opun
Ciclu de conferinţe în cadrul cipiul alegerii asesorilor, de sesorii populari îşi îndeplinesc unor asemenea infracţiuni, o scoaterii din producţie. gională de fotbal a luat următoarele ""Pentru înlăturarea deplasărilor
„Joii tineretului* monstrează încă odată deose ou cinste sarcina încredinţată. constituie sentinţa penală prin lungi,' costisitoare, evitarea scoaterii
birea esenţială între justiţia pare inculpatul Ştefan. Belea a Alegerile de asesori populari măsufi: jucătorilor din procesul de producţie,
Comitetul raional U.T.M. Pe democrat-populiară şi cea din ţă In numeroase procese jude- fost condamnat la 6 ani închi constituie un important eveni echipele ce activează în campionatul
troşani, în colaborare cu un grup rile capitaliste. In statale capi oate, asesori populari ca Iohom soare corecţională pentru dela ment politic în viaţa ţării. Oa Promovarea în campionatul regio regional, sînt împărţite în dpuă serii:
de intelectuali, a iniţiat ţinerea taliste se foloseşte justiţia pen Elemér, Gardos Magda, Maria pidarea sumei de 38.000 lei în menii muncii trebuie să răneas după cum urmează :
unui ciclu de conferinţe ou oa- tru reprimarea celor oe muncesc, Crişian, Bonef Sava, Rozalia oalitatea de gestionar la maga că, că de alegerea celor mai nal a încă patru echipe de categorie
naoteir instructiv-eduoativ. Con constituind astfel cea mai reac Sîrbu şi alţii, au ajutat la sta zinul „Alimentara“ nr. 6 Petro vrednici dintre ei în rîndurile a- SERIA 11-a
ferinţele vor avea o tematică ţionară parte a aparatului de bilirea adevărului şi a dreptăţii, şani. sesorilor populari, depinde apli raională, complectîndu-se astfel nu- Energia Lonea
bine documentată şi bogată. Ele stat. la sancţionarea severă dar carea rodnică, în spiritul în care Energia Aninoasa
var fi prezentate în oadrul în dreaptă a unor elemente oare au O preocupare permanentă a au fost concepute, a legilor SERIA l-a Energia Vulcan
trunirilor organizate cu ocazia Justiţia noastră, are ou totul cauzat prejudicii proprietăţii so asesorilor a fost şi atunci cînd Republicii Populare Romîne. O Progresul Zlatna Energia Călan
„Joii Tineretului“. Prima con altă menire. Ea apără regimul cialiste sau au atentat la avutul, a fost vorba de apărarea avutu largă şi entuziastă participare Locomotiva Teiuş Energia C.S.H.
ferinţă va trata despre dragoste demoorat-popular şi cuceririle liniştea şi securitatea cetăţeni lui personal provenit din muncă a oamenilor muncii, va avea ca Energia Alba lulia Constructorul Hunedoara
şi prietenie. poporului muncitor, proprieta cinstită.. rezultat întărirea autorităţii a- Flamura Roşie Sebeş Recolta Haţeg
tea socialistă, drepturile şi li lor. sesorilor populari, ca reprezen Recolta Sebeş Locomotiva Simeria
Utilaje noi bertăţile cetăţeneşti. Veghind la Un rol important îl au ase tanţi al poporului muncitor în Energia „30 Decembrie“ Flamura Roşie Deva
respectarea legalităţii populare, Dacă Imensa majoritate a ce sorii populari şi în rezolvarea justiţie, întărindu-le totodată a- Energia Ghelar
întreprinderea minieră Bănl- ea este un puternic instrument tăţenilor patriei noastre îşi con proceselor civile şi cu deosebi cestora sentimentul responsabi Progresul Deva In ziua de 7 aprilie la sediul
ţa a fost înzestrată anul acesta de eduoare socialistă a celor ce sacră munaa lor construirii so re în cele ce se judecă, potrivit lităţii faţă de alegătorii lor. Energia Brad
cu un grup electrogen de 50 muncesc. cialismului, se mai găsesc u- Codului Familial. Iată de ce în C.C.F.S. regional va avea loc exami
c.p. pentru energie şi lumină şi nele elemente duşmănoase re oauzele privind stabilirea filia- Prlntr-o vie muncă de agita
cu un grup electrqgen de 150 Asesorii populari, alături de gimului democrat-popular ca şi ţiunii, divorţ, pensii de între ţie desfăşurată de organizaţiile narea arbitrilor de fotbal, de către
c.p. pentru lumină şi compre- judecătorii de carieră, au con altele descompuse ale societăţii, ţinere etc., asesorii populari tre de partid şi de organizaţiile obş
soare. In curînd, aceste utilaje tribuit la justa rezolvare în lu carp urmăresc subminarea for buie să dea hotărîri pe linia în teşti, să se explice oamenilor o comisie de examinare;
vor fi instalate şi puse în func mina intereselor poporului maţiunii socialiste, prin acţiuni tăririi familiei şi a ocrotirii co muncii însemnătatea alegerilor
ţiune, asigurîndu-se prin aceas muncitor a pricinilor, la evi de jefuire a avutului obştesc, piilor minori. de asesori. populari. BIROUL’ COMISIEI
ta energia electrică şi pneuma tarea unor procedee şi forma manifestate în forme diferite, REGIONALE DE FOTBAL'
tică necesară exploatării, lităţi greoaie, la rezolvarea împotriva unor astfel de acţiuni Potrivit legii de organizare Asesorii populari oare vor fi
promptă a unor cazuri litigioa justiţia noastră populară luptă aleşi, dintre cei mai buni fii ai
se, la educarea cetăţenilor în în mod hotărît. Datorită parti judecătorească, asesorii populari patriei noastre au datoria ca în
spiritul respectului faţă de pro cipării active a asesorilor popu urmează să dea socoteală în fa orice moment să slujească cu
prietatea socialistă, faţă de le lari în munca instanţelor de ju ţa celor oare iJau ales, aceştia pricepere şi devotament intere
gile republicii. Rezultatele mi decată, s-au pronunţat soluţii putîndu-i rechema atunci cînd sele statului democrat-popular
nunate ale instituţiei asesorilor juste cu prilejul judecăţii hoţi comportarea lor nu mai este la
lor şi delapidatorilor avutului înălţimea sarcinilqr încredinţate.
populari, dovedesc odată mai obştesc. Astfel Tribunalul popu Dar trebuie arătat că în ciu şi ale oamenilor muncii să lupte
mult ce minunat rezervor de ft-
lar al raionului Petroşani prin da succeselor obţinute în apli pentru ridicarea instanţelor de Pentru omologarea terenurilor de
sentinţa penală nr. 34/1956 a carea justa a legilor republicii judecată populară la nivelul sar fotbal, au fost formate 8 comisii la
condamnai pe inculpatul Viorel noastre populare, au existat şi cinilor ce Ie au de îndeplinit în nivelul raioanelor, care pînă la data
o serie de lipsuri, care trebuie oadrul măreţei opere de cons
Popa la 8 ani muncă silnică şi lichidate neîntîrziat. Astfel, u- truir^ a socialismului. de 5 aprilie, vor întocmi lucrările cu
nii asesori populari nu au urmat'
privire la situaţia terenurilor de fot
bal şi.,vor aplica măsurile corespuns
cu regularitate cursurile 4e Îţf W fiţlHAl BODEA zătoară j ' -Kfî
, .'Mii. •*¦»•»<**•
