Page 23 - 1957-03

Nr. 697
Reducerea preţului de cost — obiectiv
de seamă al muncii organelor de partid
' în anul 1956, atelierele C.F.R.
3in Simeria şi-au încheiat acti­
vitatea, depăşind sarcinile de
plan la toţi indicii cu 13 zile
înainte de termen.
Creşterea productivităţii mun­
cii cu 7,77 la sută, a determinat
reducerea preţului de cost cu
4,5 la sută fată de cel planifi­
cat. Conştient de răspunderea
politică ce-i revine în mobiliza­
rea întregului colectiv pentru a
da produse mai multe şi pentru
a realiza lucrări de cea mai
bună calitate şi cît mai ieftine,
comitetul de partid şi-a propus
ca obiectiv de seamă, reducerea
preţului de cost. In unele luni
ca, de pildă, februarie şi august
1956, preţul de cost a scăzut
cu foarte puţin fată de cel pla­
nificat, iar planul la reparaţii
de locomotive nu s-a realizat.
Acest lucru a făcut obiectivul
unor discuţii în biroul comite­
tului de partid, în adunările
generale ale organizaţiilor de
bază, şi în adunările cu între­
gul colectiv de muncă. In aces­
te adunări s-au scos în eviden­
ţă cauzele care influenţau ne­
gativ reducerea preţului de cost.
Astfel, s-ia stabilit că există ri­
sipă de materiale, cheltuieli ri­
dicate de circulaţie şi adminis­
traţie, o aprovizionare defectu­
oasă cu piese pentru locomoti­
vele intrate în reparaţie şi o in­
suficientă preocupare a cadrelor
de bază din întreprindere pen­
tru calificarea celor noi veniţi
şi mai ales a absolvenţilor şco­
lii profesionale din Simeria.
Pentru a înlătura aceste lip­
suri, comitetul de partid şi or­
ganizaţiile de bază, au între­
prins diferite acţiuni politico-
organizatorice. Aşa, de pildă,
s-au creat două brigăzi de ca­
litate la secţia mecanic şef ta­
tei ierul electric) şi la secţia a
V-a vagoane. De asemenea, au
fost create un număr de 3 bri­
găzi de producţie ia cazange-
rie. tendere şi la strungărie,
precum şi o brigadă de econo­
mii în secţia a V-a vagoane
S-a organizat sistemul de apro­
Unde lipseşte iniţiativa lucrurile
nu merg bine
Cooperativele meşteşugăreşti
sîni chemate să asigure o cît
mai bună deservire a populaţiei
cu mai mu'te bunuri de larg
consum şi să execute diverse
prestaţii de servicii de cît mai
bună calitate. Aceste sarcini
impun cooperativelor meşteşu­
găreşti să treacă treptat de la
producţia de serie la producţia
după comandă, conform cerinţe­
lor populaţiei. De asemenea, ele
trebuie să pună un accent mai
mare pe valorificarea deşeuri­
lor şi a materialelor din resur­
sele locale
îndeplinirea şi depăşirea pla­
nului de producţie pe anul în
curs in cooperativele meşteşu­
găreşti, depinde în foarte mare
măsura de iniţiativa şi justa o-
rientare a comitetelor executive
ale cooperativelor în rezolvarea
sarcinilor ce le stau în faţă.
Unele comitete executive ca
cele de la cooperativele meşte­
şugăreşti „Moţul“ din Baia de
Criş, „Progresul“ din Alba-Iu-
lia, „Unirea” din Sebeş şi alte­
le, orientîndu-se just în rezol­
varea noilor sarcini ce le stau
în faţă, au reuşit să asigure de
lucru membrilor cooperatori şi
prin aceasta o bună deservire
a populaţiei.
Nu acelaşi lucru se poate
spune despre alte comitete exe­
cutive ale unor cooperative,
printre care şi cel al cooperati­
vei „Muncitorul” din Sebeş,
care aşteaptă ca totul să le
pice din cer.
Care este situaţia de fapt la
cooperativa meşteşugărească
„Muncitorul” din Sebeş ? Din
cauza inactivităţii, lipsei de răs­
pundere şi iniţiativă a comite­
tului executiv, în frunte cu fos­
tul preşedinte loan Lenghe, au
lipsit materialele necesare pro­
ducţiei, din care cauză cizmarii
n-au avut ce lucra în prima ju­
mătate a lunii februarie.
Comitetul executiv al acestei
cooperative s-a mărginit doar
la planul cantitativ repartizat
de Uniunea regională şi deşi
cunoştea că acest plan nu aco­
peră întreaga capacitate de
producţie a cooperativei, nu s-a
îngrijit să-i asigure comenzi şi
să creeze secţii noi.
Cu toate că a avut indicaţii
precise cu privire la reorgani­
zarea unităţilor de serie, co­
menzi şi reparaţii conform noi­
lor sarcini, comitetul executiv
n-a făcut nimic în această di­
recţie. Acestea sînt cauzele care
au făcut ca planul pe luna fe­
bruarie să nu fie îndeplinit, iar
membrii cooperatori să realize­
ze cîştiguri mici.
v m i n DE PA R TID
vizionare cu materiale după
sortimentele necesare, pentru a
se putea efectua reparaţiile la
locomotivele şi vagoanele care
necesitau acest lucru şi s-a in-
trodus un regim sever de eco­
nomii. In ceea ce priveşte cali­
ficarea tinerilor veniţi în ate­
lier şi care erau mai puţin pre­
gătiţi, comitetul de întreprin­
dere a fost îndrumat şi ajutat
îndeaproape de către comitetul
de partid să dezvolte în rîndul
cadrelor de bază şi mai ales a
maiştrilor, răspunderea ce le
revine faţă de pregătirea profe­
sională a tuturor muncitorilor,
să le explice ce importanţă are
acest lucru pentru reducerea
preţului de cost.
Principala metodă politică a
fost organizarea unei susţinute
munci de lămurire de la om la
om, prin agitatori, membri şi
nemembri de partid. In şedin­
ţele de grupe sindicale, la lo­
cul de producţie, în adunările
organizaţiilor U.T.M., agitato­
rii au explicat cu răbdare, dînd
exemple concrete din întreprin­
dere, care sînt avantajele ce
revin atelierelor şi fiecărui mun­ lor plenarei C C. al P.M.R. din
citor, dacă se vor face economii,
dacă se va aranja, mai bine
locul de muncă, dacă se va
smulge maşinilor o producti­
vitate cît mai mare In spriji­
nul înţelegerii practice a căilor
care duc la reducerea preţului
de cost, s-au organizat cu în­
tregul colectiv conferinţe cu ca­
racter teoretic legate de speci­
ficul atelierelor. De asemenea,
pentru a veni în sprijinul maiş­
trilor şi tehnicienilor s-au or­
ganizat lecţii urmate de semi-
narii în care s-au dezbătut pro­
blemele legale de reducerea
preţului de cost. In cadrul a-
cestor seminarii au fost dezbă­
tute probleme ca : „Ce este pre­
ţul de cost“, „Care sînt ele­
mentele componente ale preţu­
lui de cost“, „De cîte feluri
este regia“ etc.
Munca politică de masă a
dezvoltat muncitorilor preocu­
parea de a contribui fiecare la
Cooperativa „Muncitorul” din
Sebeş, are posibilitatea să or­
ganizeze două centre pentru
confecţionarea încălţămintei la
comandă ; unul în Sebeş şi u-
nul în Miercurea. De asemenea,
are posibilitatea să prelucreze
deşeuri din piele în sortimente
şi modele noi, trainice şi îngri­
jit finisate. Ba mai mult, la a-
ceastă cooperativă există un
stoc de piele şi talpă de por­
cine din care se poate confec­
ţiona încălţăminte uşoară, în
modele atrăgătoare şi bine lu­
crate. Dar conducerea coopera­
tivei nu s-a interesat să folo­
sească posibilităţile locale şi să
valorifice rezervele interne.
In ceea ce priveşte executa­
rea încălţămintei la comandă,
conducerea cooperativei îşi mo­
tivează lipsa de interes, pentru
deschiderea de noi centre, afir-
mînd că r,u are comenzi, în a-
ceastă direcţie. Este şi normal
să nu aibă comenzi mari pînă
cînd nu va înţelege că trebuie
şi este necesar să treacă la e-
xecutarea de încălţăminte la
comandă în modele variate, fru­
moase, bine lucrate, trainice şi
ieftine
Cele două perechi de pantofi
bărbăteşti executaţi la „coman­
dă“ şi care se află în magazia
cooperativei, refuzate de clienţi,
sînt edificatoare asupra „stră­
duinţei“ conducerii coperativei
în această privinţă. Cele două
perechi de pantofi nu se pot
compara nici cu cei mai slabi
pantofi executaţi în serie la coo­
perativa „Progresul“ din Alba-
Iulia şi care costă numai 154
lei perechea şi nu 254 lei, cît
costă o pereche de pantofi cu
talpă simplă executaţi la „co­
mandă“ de către cooperativa
„Muncitorul“ din Sebeş.
Cele relatate pînă aci cu pri­
vire la activitatea cooperativei
„Muncitorul“ din Sebeş, dove­
desc în mod concret că acolo
unde domneşte lipsa de interes
şi iniţiativă, lucrurile merg a-
napoda.
Este necesar deci, dată fiind
această situaţie, ca fiecare mem­
bru cooperator să facă o cotitu­
ră hotărîlă în muncă, în spe­
cial în ceea ce priveşte calita­
tea confecţiilor ce le execută,
iar conducerea cooperativei este
chemată să-i sprijine creîndu-le
condiţii optime de muncă. Sînt
deci necesare măsuri care să
facă ca această cooperativă să
fie rentabilă, să execute lucrări
de bună caLitale şi ieftine şi să
asigure o bună deservire a
populaţiei.
bbV M V l SOCIALISMULUI
reducerea preţului de cost. Co­
mitetul de partid şi organizaţii­
le de bază au cerut în primul
rina membrilor şi candidaţilor
de partid să fie exemplu şi a-
nimatori în această acţiune.
Astfel, comunistul Ioan Oprişa,
sculer, a amenajat un dispozi­
tiv pentru oprirea şi cuplarea
avansului automat la mandrine,
operaţie care aduce însemnate
economii. De asemenea, el a
mai amenajat un dispozitiv la
mandrina de mandrinat ţevi de
fum mari la locomotivele cu
seriile 140.000 şi 40.000, care
îmbunătăţeşte serios calitatea
lucrului.
Iniţiative preţioase în pro­
ducţie au avut comunişti ca
Alexandru Cristea, Iosif Negruţ
şi .alţii. Acţiunile politico-orga-
nizalorice întreprinse periodic,
au făcut ca preţul de cost în
lunile ianuarie şi februarie a.c.
să scadă cu 0,8 la sută faţă de
cel planificat şi cu 10,8 la sută
faţă de aceeaşi perioadă a anu­
lui trecut.
Pe baza studierii documente­
27-29 decembrie 1956, comite­
tului de partid şi organizaţiilor
de bază de la Atelierele C.F.R.
din Simeria, ie revine sarcina
să permanentizeze experienţa
dobîndită pînă acum în munca
politică în direcţia reducerii
preţului de cost. De aceea co­
mitetul de partid şi organizaţii­
le de bază îşi menţin şi acum
ca obiectiv de seamă în activi­
tatea lor munca politică pentru
reducerea continuă a preţului
de cost. In acestă direcţie, cer­
curile de economie concretă
care funcţionează în cadrul a-
telierelor sînt de un real folos
.atît membrilor dje p.art-id cît
şi celorlalţi muncitori care
le frecventează.
Colectivul de muncitori de
lia Atelierele C.F.R. din Sime-
riia, ia pornit hotărît ca în a-
cest an să-şi îndeplinescă cu
mult înainte de termen sarci­
nile de plan şi să realizeze un
preţ cît mai scăzut.
V. PIŢAN
Dînd dovadă de mai multă
iniţiativă creatoare, conştincio-
zitate şi operativitate în luarea
de măsuri corespunzătoare si­
tuaţiilor ce le ridică sarcinile ce
le stau în faţă, cooperativele
meşteşugăreşti din regiunea
noastră, şi în primul rînd coo­
perativa „Muncitorul“ din Sebeş,
vor reuşi să se achite cu cin­
ste de sarcinile ce le revin, a-
sigurînd o mai bună deservire
a populaţiei prin centrele de
comenzi, reparaţii, prestaţii de
servicii şi prin valorificarea de­
şeurilor şi a rezervelor interne.
N. DANOVICI
O.R.C.M. - Deva
Avînd în vedere depăşirea lună de
lună a procentului admis de rebut la
otelăria Simens Martin a Combinatu­
lui siderurgic Hunedoara, ziarul a o-
ferit coloanele sale tuturor acelora
care prin natura muncii lor aveau
tangentă cu această problemă, în
vederea sezisării cauzelor ce au ge­
nerat aceste depăşiri, precum şi în
vederea indicării măsurilor de luat
pentru a pune stavilă repetatelor de­
păşiri şi tendinţei de creştere a aces­ rare cît şi la turnare. La elaborare,
tui procent de rebut.
Discuţia desfăşurată la rubrica „In
legătură cu îmbunătăţirea calităţii o-
telului“,a cunoscut o participare ac­
tivă. La discuţii au luat parte mun­
citori, maiştri, ingineri, organe sin­
dicale şi organe ale controlului teh­
nic calitativ. Roadele discuţiilor pre­ întotdeauna, destupările n-au fost
cum şi al unor măsuri luate de con­
ducerea combinatului se vădesc azi
în reducerea simţitoare a procentu­
lui de rebut.
Bilanţul anului trecut şi a pri­
mei luni din noul an în privinţa de­
păşirii procentului de rebut la O.S.M.
a consemnat cu mici abateri, rela­
tiv neînsemnate, o creştere continuă,
lună de lună a acestui procent, curba
atingînd punctul maxim în luna ianu­
arie, 1956 cînd acest procent a depă­
şit pe cel admis cu 4,20 la sută, de­
păşirea medie procentuală pe 1956
fiind de 1,45 la sută.
Materializarea acestor procente, ze­
cile şi sutele de tone oţel rebutat, au
însemnat pierderi mari de metal, gre­
varea preţului de cost al producţiei
otel ariei, dispute continuu cu secţia
laminoare.
Cauzele reieşite din discuţii şi si­
tuaţia de fapt, afectează atît mun­
ca celor de la elaborare şi turnare,
cît şi munca diferitelor compartimen­
te din combinat.
O cauză, şi pe bună dreptate cea
mai importantă care a generat repe­
tatele depăşiri, a fost nerespectarea
procesului tehnologic atît la elabo-
MCQWICUL
Un fluier strident a răsunat
în depărtare. Locomotiva sil­
vică cu seria 764.357 împingea
gîfîind din greu, un şir lung
de vagoane încărcate cu buş­
teni şi lemne de foc. Din mar-
ghiză a apărut dintr-o dată
capul tuciuriu al mecanicului,
care scruta cu privirile sale
pătrunzătoare, convoiul de
vagoane ce trebuia să ajun­
gă cit mai repede in gară.
Era mecanicul locomotivei
silvice Vasile Zaharia. des-
pe care colectivul C. F.
Orăştie are numai păreri bu­
ne.
Cu locomotiva sa mică,
dar puternică la tracţiune, el
ia în primire convoiul de va­
goane sosite din munţi, în­
cărcat cu buşteni sau lem­
ne de foc şi îl manevrează
de grabă la rămpile de des­
cărcare. Aşa că producţia fa-
L bricii „II Iunie" nu duce lip­
să de buşteni, iar depozite­
lor de combustibil li se trimit
la timp însemnate cantităţi
de lemne de foc.
Dar el nu manevrează ori­
cum vagoanele ci cu multă a-
tenţie, pentru a evita caram-
boalele şi deteriorarea lor.
Numai aşa se explică faptul
că în sectorul său de mane­
vră, n-au avut loc niciodată
perturbări ale circulaţiei. For­
marea trenurilor pentru pă­
dure este executată de acest
O echipă culturală tînără
Cu cîtva timp în urmă a fost
organizată o echipă artistică
formată din muncitorii ceferişti
din gara llia. Deşi prin specifi­
cul muncii, artiştii amatori de
aci au avut de înlîmpinat muite
greutăţi, totuşi, avînd dragoste
fată de această activitate şi
fiind sprijiniţi de către organi­
zaţia de bază de partid şi co­
mitetul de întreprindere, au ob­
ţinut rezultate frumoase. Ma­
joritatea echipei este formată
din personalul reviziei de va­
goane. In repertoriul ei pe lin­
gă bucăţi muzicale pot fi gă­
site şi piese c a : „Aspecte din
lupta, ceferiştilor din ’33”, „Can­
tonul 27“, iar acum, de curînd,
piesa „Năpasta“ de I. L. .Cara-
giale. Echipa culturală, deşi tî­
nără, organizează cu regulari­
tate ieşiri în comunele şi sate­
le apropiate Dobra, Bacea, Ulieş
si altele
Activitatea acestei echipe —
din care fac parte printre alţii
şi Nelu Bogdan, Iuliana Cos-
tea, Maximilian Bulgăr — este
în fiecare zi tot mai bogată.
ELISABETA G1URA
Caravană sanitară în comună
de munte
HAŢEG, (de la subredactia
noastră voluntară).
Recent o caravană sanitară
deservită de 6 medici şi 20 de
felceri şi oficianţi sanitari, s-a
deplasat in comuna Lunca Cer­
Cfî&RLâBPiEF&
In legătura cu îmbunătăţirea
reţeta de dozare mai ales în ceea ce
priveşte minereul nu s-a respectat,
în dorinţa de, a termina cît mai re­
pede încărcarea cuptorului. Oţelarii
au dus lipsa unor materiale ca, de
pildă; bauxita, fierul greu, varul.
Timpul de fierbere fără minereu n-a
fost respectat, analiza chimică la
fondanţi şi minereu n-a corespuns
făcute la timp, temperatura oţelului
în cuptor a fost, fie prea mare, fie
prea mică.
Decalajul necesar între şarje n-a
fost respectat, oţelarul fiind obligat
să evacueze şarja după ce a stat prea
mult în cuptor şi s-a oxidat. Între­
ţinerea vetrei şi a şticului a fost ne­
corespunzătoare, din care cauză în
repetate rînduri şticul s-a desfun­
dat greu. Condiţii pentru adăposti-
rea feroaliajelor au lipsit, iar înregis­ nei curăţătorii a lingourilor şi-a spus
trarea procentului de carbon s-a fă­
cut eronat în repetate rînduri, înain­
te ca întreaga baie să fi fost to­
pită.
Cele mai mari defecţiuni s-au în­
registrat la turnare. Uscătoria de do­
puri a funcţionat defectuos, flacăra
fiind fie prea puternică, fie prea sla­
bă, neputindu-se asigura o tempera­
tură constantă în cuptor. Datorită a-
cestui fapt capul dopurilor nu s-a
putut usca uniform, din care cauză
acestea se mîncau în timj>ul turnării
mi
mecanic, întocmai după grafi­
cul, de .circulaţie.
O preocupare de seamă a
mecanicului Vasile Zaharia
este "şi buna întreţinere a lo­
comotivei» Că stă bine în a-
ceasta privinţă ne vorbesc
faptele. Bunăoară, viaţa lo­
comotivei între două repara­
ţii generale interioare a fost
deja prelungită cu 37.760 km.
De mult trebuia să intre a-
ceastă locomotivă în repara­
ţie generală interioară, dar
după cum se vede ea conti­
nuă să rămînă pe parcurs
în perfectă stare de funcţiona-
re.
In eventualitatea cazului că
se iveşte un mic defect, el îl
repară de îndată, cu forţe
proprii. Ca să nu se depună
piatră pe ţevile fierbătoare
ale locomotivei,. acestea sînt
curăţate după fiecare schimb.
Cînd maşina intră la spălare,
mecanicul Zaharia sprijină în­
deaproape pe cei de la repa­
raţii indicînd în fişele de re­
paraţii, tot ceea ce este ne­
cesar a fi revizuit şi reparat,
iar ta repararea unor piese,
mai dă o mînâ de ajutor ca
maşina să fie repusă cît mai
de grabă în circulaţie.
Cu asemenea metode sim­
ple dar rodnice, mecanicul >
Vasile Zaharia şi-a cucerit sti- ^
ma şi încrederea tovarăşilor
săi de muncă.
GH. TAUTAN
nii unde timp de 7 zile au fost
la dispoziţia locuitorilor dîndu-
le consultaţii. Aci au fost dis­
tribuite gratuit şi medicamente
ca sulfamide, tonice, penicilină,
etc.
N1CU SBUCHEA
Cooperatorii discută
treburile gospodăreşti
Adunarea generală a membri­
lor cooperativei de credit şi e-
conomii din Zarri a dat posibi­
litatea cunoaşterii situaţiei rea­
le din cooperativă şi studierea
unor forme noi de muncă pen­
tru atragerea de membri spre
cooperativă. In cadrul acestei a-
dunări, cooperatorii au putut
constata că munca lor a fost
fructuoasă. In interval de cca.
9 luni s-au înscris peste 270
membri în cooperativă, care şi-
au depus părţile sociale la zi.
Modul de rezolvare a cererilor
membrilor cooperativei a făcut
ca şi alţi locuitori printre care
Ladislau Mareş, Cornel Blaj,
Aurel Titeu, Dumitru Lupaş,
să-şi facă cereri de înscriere şi
să achite sumele de complectare.
In discuţiile din cadrul adu­
nării generale, membri coope­
ratori au indicat multe metode
bune pentru a rezolva cu suc­
ces treburile gospodăreşti şi
pentru ca în anul în curs să fie
atraşi cel puţin 150 noi mem­
bri în cooperativa de credit şi
economii.
VICTOR HANEŞ
D IS C U IIS
,ii
o *t >*îfie$b ?.rtfcrrns
şi deci s-a .-ajuns la o- frecvenţă ri­ la timp, sau .nepunerea deloc a capa­
dicată a neînchiderilor oalelor de tur- s-a observat în montarea şi curăţi­
nare şi la o mare risipă de metal.
In ce priveşte utilajele de turnare
s-a constatat o insuficienţă acută a
lor, mai ales la lingotiere. Cuptoare­
le au funcţionat din plin, iar hala de
turnare din lipsa acestor lingotiere
,n-a putut face faţă producţiei cuptoa­
relor. In consecinţă, s-a făcut tur­
narea în cochile roşii, nedezbătute
bine. Pe de altă parte, calitatea a-
cestor lingotiere a influenţat şi ea
procentul de rebut, prin aceia că mul­
te din ele fiind recondiţionate (suda­
te), au crăpat încă de la prima tur­
nare. Pîlniile şi ele neuscate, nedez­
bătute bine, oalele nezidite corespun­ ziua prin combinat după vagoane, lo­
zător din lipsa unor zidari şamotori comotive, fontă.:
calificaţi, au dat naştere de aseme­
nea la multe rebuturi. Inexistenţa u-
şi ea cuvîntul.
In privinţa podurilor de turnare,
ele au fost de multe ori cu valuri provizionarea cu întîrziere a oţelăriei
pentru care poziţia lingotierelor pe cu materialele necesare, au contribuit
ele n-a corespuns cu cea indicată de mult la obţinerea rebutului. Legat de
instrucţiuni. Baza de jos a podului activitatea căilor ferate uzinale, se ri­
de turnare nefiind etanşă cu căru­ dică şi problema evacuării murdăriei
ciorul, s-a crăpat de multe ori din din hala de turnare. Alimentarea cu
cauză că macarua a scăpat lingotie-
rele. Pentru aceasta, parte de vină
revine macaragiilor pentru o mane­
vrare neatentă a lingotierelor şi tric- în hală.
telor. O altă defecţiune mare la hala Nicicontrolul tehnic calitativ nu
de turnare a constat în nepunerea şi-a făcut pe deplin datoria, Lipsa
¦1
Plenara C.C.ad Partidului Comunist Bulgar
SOFIA 7 (Agerprţes) ATB
anunţă :
La şase martie a avut loc
Plenara Comitetului Cjentnal ial
Partidului Comunişt Bulgar.
Pelnara a ascultat comunicarea
făcută de Todor Jivkov, prim-
secretar al C.C. al P.C. Bulgar,
asupra rezultatelor tratativelor
pe care le-a dus la Moscova de­
legaţia guvernamentală) şi de
partid din R.P. Bulgaria.
Schimbul instrumentelor de ratificare ale unei
convenţii între girvernul R. P. R. şi guvernul
R. P. F. Iugoslavia
RELGRAD 7 (Agerpres).;
In ziua de 7 martie, la Bel­
grad, ambasadorul R.P..R., Ni-
colae Guină şi subsecretarul de
stat pentru afacerile externe,
Dobrivoio Vidici, au efectuat
schimbul instrumentelor de ra­
tificare ale convenţiei privitoa­
re la proiecţia plantelor agri­
Josef Cyranlciewiicz, va vizita R. D-. Vietnam
VARŞOVIA 7 (Agerpres)
P.A.P. an u n ţă:
La invitaţia guvernului viel-
nnmez, preşedintele Consiliu-
S. U. A. vor trimite 10.090 de soldaţi în zona
canahilui Panama
LONDRĂ 7 (Agerpres)
Ziarul „Daily Express“ rela­
tează că sub pretextul „mane­
vrelor“ Pentagonul se pregăteşte
să trimită 10.000 de soldaţi a-
mericani în zona canalului P a­
nama de teama unei „naţiona­
lizări după modelul Suezului.
„Succesul lui Nasser nu a tre­
cut neobservat de preşedintele
statului Panama, Canesto de
v,
in Irlanda de nord continuă ciocnirile armate
LONDRA 7 (Agerpres)
In Irlanda de nord continuă
ciocnirile armate între detaşa
mente de politie şi irlandezi ca
re luptă pentru realipirea Irlan
dei de nord cu Republica Irlan
da. In noaptea de 5 spre 6 mar
Pentru interzicerea experienţelor nucleare
TOKIO 7 (Agerpres).
In Japonia continuă cimpa-
nia pentru interzicerea experi­
enţelor nucleare. Agenţia Uni­
ted Press anunţă că profesorul
Masad Tuzuki, care a , condus
primul grup de medici la Hi-
roşima după ce deasupra ora­
şului a fost aruncată bomba a-
tomică în august 1945, a făcut
o declaraţie în faţa unui comi­
tet special al camerei inferioa­
re în legătură cu experienţele
nucleare. El a arătat că dacă
vor continua experienţele nu­
cleare în zece ani cantităţile de
stronţiu 90 — substanţa cea
celor pe lingotiere. Mari; defecţiuni
re oalei de turnare şi a dopului, în
pregătirea şi montarea..pîlniei de tur­
nare.
Ar fi ceva de spus şi în privinţa
calificării cadrelor şi a modului cum
sînt folosite aceste cadre. Lipsa de
preocupare faţă de acest aspect al
problemei a . creat multe greutăţi
oţelăriei. Maiştri n-au dat toată aten­
ţia ridicării calificării muncitorilor
noi veniţi în oţelărie, specializării lor. operativă şi vizibilă prin grafice sau
Unele cadre tehnice în loc de a se
ocupa cu probleme tehnice, s-au trans­
format în dispeceri, alergînd toată
Parte din vjnă revine şi căilor fe­
rate uzinale. Manevrarea cu neglijen­
ţă a cărucioarelor, tamponarea lor,
neaducerea şi nescoaterea lor din ha­
la de turnare la timp, precum şi a-
vagoane în vederea acestui scop s-a
făcut neritmic, lucru ce a dat naşte­
re la mormane întregi de murdărie
3
In hotărîrea adoptată în una­
nimitate Comitetul Central al
P.C. Bulgar a aprobat activita­
tea delegaţiei guvernamentale
şi de partid bulgare în Uniunea
Sovietică, precum şi declaraţia
delegaţilor guvernelor Uniunii
Republicilor Sovietice Socialiste
şi Republicii Populare Bulgaria
şi declaraţia Partidului Comu­
nist al Uniunii Sovietice şi Par-
dului Comunist Bulgar.
cole şi forestiere împotriva dău­
nătorilor şi agenţilor patogeni,
semnată la Bucureşti la 25 sep*
tembrie 1956.
Conform prevederilor conven­
ţia a intrat în vigoare în ziua
schimbului instrumentelor de
ratificare.
lui de Miniştri al R. P. Polone,
Josef Cyrankiewicz, va vizita
R. D. Vietnam la începutul lu-
nii aprilie.
Languardia, scrie ziarul. El a
făcut _sondaje... în legătură cu
posibilitatea de ia urma exemplul
lui Nasser şi a lăsat chiar să se
înţeleagă că ar putea aduce
chestiunea în faţa Organiza­
ţiei Naţiunilor Unite“.
Aceasta ar fi o lovitură grea
pentru dl. Dulles, declară în
încheiere ziarul londonez.
tie s-a produs o nouă ciocnire
la Derrylin (comitatul Ferman).
Un grup de irlandezi, înarmaţi
cu puşti mitraliere, au atacat o
cazarmă de poliţie. In urma u-
nui viu schimb de focuri a fost
rănit un poliţist.
mai radioactivă — vor primej­
dui viaţa întregii omeniri.
Intre timp primul ministru
al Japoniei, Kisi, pregăteşte o
delegaţie de fruntaşi ai cleiu­
lui creştin care să plece la
Londra pentru a protesta îm­
potriva experienţelor proiectate
de englezi. Delegaţia va fi con­
dusă de episcopul Yashiro. De
asemenea, organizaţia studen­
ţilor pentru autoguvernare de
la Universitatea din Tokio a a-
nunţat că va trimite o „navă
de sinucidere“ care să pătrundă
în zona insulelor Christams in
semn de protest împotriva ex­
perienţelor britanice
unor cadre calificate, a unei exigen­
ţe stricte, tratarea cu dezinteres a
problemei calităţii oţelului, a dus la
aceia că sezisările acestor cadre au
fost deseori nerespectate de oţelari.
Vina o poartă tot organele controlu-
lui tehnic calitativ, prin aceia că n au
ştiut să-şi ducă la bun sfîrşit atri-
buţiunile.
La rîndul ei, conducerea secţiei
are mare parte din vină, manifes-
tînd„ indulgenţă faţă de persoanele
Care au încălcat disciplina tehnologi­
că Goana după cantitate, a dus la
neglijarea celuilalt aspect al proble­
mei, aspectul calitativ.
Puţine s-au făcut în ceea ce pri­
veşte stimularea oţelari lor cu rezul­
tate bune în elaborarea unui oţel de
calitate. N-a fost ţinuta o evidenţă
panouri a stărilor de fapte în aceas­
tă direcţie, n-au fost popularizaţi frun­
taşii.
Cunoscute fiind toate acestea, con­
ducerea secţiei şi a combinatului a
trecut de curînd la luarea unor mă­
suri hotărîte. S-a făcut şcolarizarea
şi reexaminarea întregului personal
tehnic de la elaborare şi turnare, s-a
îmbunătăţit procedeul de turnare prin
crearea unui stoc de utilaje de tur­
nare, s-a instituit un control activ
la locurile de muncă, iar curăţeniei
din hala de turnare i s-a dat toată
atenţia. In urma acestor măsuri si­
tuaţia s-a îmbunătăţit simţitor, procen­
tul de rebut pe luna februarie a.c.
depăşind admisul doar cu 0,94 la su­
tă.
Este un salt îmbucurător, însă a-
vînd în vedere marile rezerve şi posi­
bilităţile încă neutilizate din cadrul
oţelăriei Martin-Hunedoara, se poate
spune că nu s-a făcut totul. Oţelarii
pot, şi trebuie să reducă rebuturile
sub procentul admis, aşa cum de
fapt s-au angajat în răspunsul dat
oţelarilor reşiţeni.