Page 25 - 1957-03

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1ŢI-VĂ1 Consfătuire cu primii D EC
secretari ai comitetelor
raionale şi orăşeneşti pentru convocarea Narii Adunări
Naţionale a Republicii Populare Romîne
de partid
In temeiul articolului 37, litera ia, i din Constituţia Re­
La comitetul regional de partid Hu-
nedoara-Deva a avut loc în ziua de publicii Populare Romîne, Prezidiul Marii Adunări Naţionale a
9 martie o consfătuire la care au par­
ticipat primil-secretari a comitetelor Republioii Populare Romîne convoacă Marea Adunare Naţio­
raionale şl orăşeneşti de partid. In ca­
drul consfătuirii au fost analizate cele nală în prima sesiune a celei de-a treia legislaturi pentru ziua
mai importante probleme privind viaţa
internă de partid, activitatea economi­ de sîmbătă 16 martie 1957, ora 10 dimineaţa, la sediul Marii
că şi munca de propagandă şi agita­
ţie — probleme care izvorăsc din sar­ Adunări Naţionale.
cinile trasate de documentele celui de­
al doilea Congres al partidului şi ale Preşedintele Prezidiului Secretarul Prezidiului
plenarei din 27-29 decembrie 1956 a
C.C. al P.M.R. Alarii Adunări Naţionale Marii Adunări Naţionale

Anul IX . Nr. 698 Duminică 10 martie 1957 4 pagini 20 bani Dr. PETRU GROZA AVRAM BUNACIU

3De p e BOBI
-TŢţrpff
îan.tizxsm.l

REQi a mi MOflSTRE Sărbătorirea Vineri dimineaţa s-au deschis In şedinţa de dimineaţă au
zilei de 8 Martie început discuţiile la raport.
la Casa de cultură a studenţi­
lor din Bucureşti lucrările con­ După amiază, la redeschide­
ferinţei pe ţară a asociaţiilor rea lucrărilor, tov. Virgil Tro-
studenţeşti din R.P.R. fin, prim-secretar al C.C. al

Angajamentele utemiştilor în cinstea LA ANINOASA La deschiderea lucrărilor con­ U.T.M., a adus conferinţei salu­

zilei de 1 A la i In seara zilei de 8 martie în ferinţei au luat parte tovarăşii: tul Uniunii Tineretului Mun­
sala cinematografului din Ani- Miron Constantinescu, Nicolae citor.
noasa, în fata a peste 400 de fe­ Ceauşescu, L. Răutu, acad. prof.
Intr-o consfătuire ce a avut lie, această brigadă va termina mei tov. Reghin-a Danciu, mem­ dr. C. I. Parhon, FI. Dănâlache, Seara, participanţii la confe­
Ioc zilele trecute organizată de lucrările de tinichigerie la şan­ bră în Comitetul raional de par­ Petre Lupu şi alţii. rinţă au asistat la un specta­
comitetul organizaţiei U. T. M tierul blocului „1 Mai“, la şan­ tid Petroşani, a colnferenţiat) col la Teatrul de operă şi balet
din cadrul T.R.C.L.H., tinerii tierul blocuri-tampon şi două La intrarea în sala conferin­ al R.P.R.
încadraţi în brigăzile de tineret spălătoare pentru dormitoarele diespre lupta femeilor pentru ţei reprezentanţii partidului şi
şi-au luat angajamente sporite muncitoreşti. guvernului au fost primiţi cu Sîmbătă dimineaţa au conti­
în cinstea zilei de 1 Mai, pace, libertate şi o viaţă mai puternice ovaţii. nuat lucrările Conferinţei pe
De asemenea, brigada de in­ bună. ţară a Asooiaţiilor studenţeşti
Astfel, brigăzile de la atelie­ stalatori sanitari s-a angajat A asistat de asemenea: Ta- din R.P.R.
rul de lăcătuşarie şi-iau luat an ­ ca pînă la 20 aprilie să termine Printre participantele la şe­ naka Yuzo, vicepreşedinte al
instalarea reţelelor de apă pe Uniunii internaţionale a studen­ Secretarul Comitetului de or"
gajamentul să termine cu 10 străzile Eminescu, I. C. Frimu, dinţa festivă închinată Zilei In­ ţilor, vicepreşedinte al Federa­ ganizare al asociaţiilor studen­
zile înainte de termen împrej­ V. Roaită şi M. Nicoară, din D,e- ţiei Pan Japoneze a autonomii- ţeşti din R.P.R., Ion Teoreanu,
muirea stadionului şi să dea va, instalaţia sanitară la blocu­ ternaţionale a Femeii au fo s t: a prezentat Raportul la proiec-
pînă la 1 aprilie piesele nece­ rile muncitoreşti ale T.R.C.L.H., lor studenţeşti. tul de statut al Asociaţiilor stu­
sare pentru repararea tractoare­ muncitoarea manipulantă de denţeşti din R.P.R.-' ' ^
şi dormitoarele de la stadion.- Cuvîntul de deschidere a fost
lor A.T.Z. şi „Kirov“. oraţer Olga Gabor, decorată - cu rostit de Ştefan Bîriea, membru Au urmat discuţii.-
Brigada de tinichigerie s-a Toate cele trei brigăzi de ti­ în Comitetul de organizare Participanţii la conferinţă au
neret s-au angajat ca pînă la Medalia Muncii, sudoriţele şi a asociaţiilor studenţeşti din salutat ou căldură cuvîntul emi­
angajat să confecţioneze şi să R.P.R., delegat al centrului uni­ nentului om de ştiinţă aoad.-
monteze pînă la 15 aprilie toate I Mai, să-şi depăşească sarcini" cnaţeristele fruntaşe Hilda Vas versitar Bucureşti. prof. dr. C. I. Parhon.
lucrările de tinichigerie de pe In continuarea lucrărilor con-'
unele şantiere. Pînă la 25 apri­ le de plan cu 230 la sută. Viorica Hoţea, Ana Ungureanu Şedinţa de dimineaţă a fost ferinţei s-a dat citire Raportu­

La fabrica de produse lactate din Simerla, printre muncitorii fruntaşi, j -M'J- şi altele. condusă de Ioan Teoreanu.
I se numără şi utemistul Gheorghe Ni cula. Lucrînd la aparatul de curăţit \
A începui aiegerea asesorilor populari LUCIA LICIU Au fost alese comisiile de va­ lui Comisiei de validare oare a
| lapte, el îşi depăşeşte cu regularitate sarcinile de plan, dînd o atenţie deo- j corespondentă lidare, de redactare a rezoluţiei fost aprobat în unanimitate.

sebită şi calităţii. : populari. In ziua de 7 martie la LA HAŢEG conferinţei şi secretariatul con­ Conferinţa a primit apoi sa­
In clişeu: Tovarăşul Gheorghe Ni cula la locul de muncă. ferinţei.
Pe întreg cuprinsul regiunii mina Vulcan s-au pus în discu­ (De la subredacţia noastră vo­ lutul unei delegaţii de tineri
a început alegerea de asesori ţie candidaturile celor care au luntară). A fost aprobată apoi în unani­ muncitori din fabricile şi uzi­
fost propuşi pentru asesori mitate următoarea ordine de zi nele Capitalei.
populari încă din 25 februarie In sala festivă a oraşului Ha­ a conferinţei:
COOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOiO oooooooooooooooooooo a.c. Printre aceştia au fost lă­ ţeg, peste 500 de femei şi invi­ Cu o puternică manifestaţie
cătuşii — mecanici Mihai Vos, taţi din oraşul Haţeg şi din
R J.Í»7A7* Adrian Bar, Ioan Bernat, mine­ împrejurimi au fost prezente la 1. Raportul Comitetului de de entuziasm a fost întîmpinat
rul Ştefan Mihai şi alţii. Cei sărbătorirea zilei de 8 martie. organizare cu privire la consti­ Tanaka Yuzo, vicepreşedinte al
2SS care au luat cuvîntul au arătat tuirea şi sarcinile de viitor ale U.I.S., preşedinte al Federaţiei
.0 că tovarăşii lor de muncă propu­ Cu acest prilej, profesoara
Melix-ina Donciu a ţinut — ex­
In secţia debitat a fabricii ani, a îmbrăţişat meseria de restea. Acest surplus înseamnă şi pentru a fi aleşi oa asesori punerea în care a relevat suc­ Asociaţiilor studenţeşti din pan-japoneze, a autonomiilor
„11 Iunie" Orăştie, munca este gaterist, pe care a îndrăgit-o mai multe construcţii, mai mult cesele obţinute de femeile din R.P.R.
in toi. Gaterul de 32 de ţoii des- în toată puterea cuvîntului. lemn de mobilă pentru oamenii populari sînt oameni harnici, raionul Haţeg, în diverse do­ 2. Raportul la proiectul de studenţeşti, care a adus confe­
muncii. fruntaşi în producţie, şi ca ata­ menii de activitate. rinţei salutul Uniunii Interna­
pică cu multiplele sale pînze, Qar ?upâ ce şi-a însuşit mese- re merită încrederea întregului statut al Asociaţiilor studenţeşti ţionale a Studenţilor.
colectiv al minei. Datorită a- S-au înmînat apoi din partea din R.P.R.
cestor merite, tovarăşii amin­ comisiei de femei a raionului După-amîază, la redeschiderea
buştenii groşi de fag. Un om, r i-a fgtneinic, n-a căutat să ţi- Pentru meritele sale deosebi­ tiţi mai sus, precum şi alţi mi­ Haţeg, drapelul de fruntaşă în 3. Alegerea Consiliului Cen­ lucrărilor, Iacob Coţoveanu,
neri de la exploatarea Vulcan muncă comisiei de femei a ora­ tral al -asociaţiilor studenţeşti membru în Prezidiul C.C.S., a
cu părul nins de ani, îmbrăcat n^ asCnnse tainele ei, ci dimpo- te, brigada gateristului Lichii, au fost aleşi în unanimitate ca şului Haţeg, iar- tovarăşele Ana din R.P.R. şi a Comisiei Cen­ salutat din însărcinarea C.C.S.
intr-o şalopetă veche, cenuşie, trivă tinăra generaţie de .gate- a primit şi deţine de mult, un asesori populari. Berindeanu din Toteşti, M arga­ trale de Cenzori. din R.P.R. pe participanţii la
plină de rumeguş, conduce pro- r -^- a - ţaforicn a avut în per- steag roşu de fruntaşă, şi îl reta Negru din Rîu Bărbat,
In aceeaşi zi a avut loc ale­ Margareta Viţionescu din Sîn-
cesul de transformare a buşte- soana lui un adevărat dascăl, merită cu prisosinţă. geri de asesori populari şi la tămăria, rensponsabile ale comi­ Primit cu puternice şi înde­ conferinţă.
U.R U.M. Petroşani. Aici prin­ siilor de femei, au primit de a- lungate aplauze a luat apoi cu­ Au continuat apoi discuţiile
nilor în scînduri. Ba îl vezi cîţi n-au învăţat meserie de la ...Lucrul continuă mai depar- tre cei aleşi se numără forjarul semenea drapele de fruntaşe şi
manevrînd mecanismul gate- ei în .U.i.f.m.....u. .a..n..i..? .B..r..i^ga_d__a__lu_i te. Cu energia-i nestăvilită, ga- 6 Solomon Moţ, în etate de 62 de cadouri. Tot cu aoeastă ocazie,
ani. Petru Ionică, bobinatoarea s-au înmînat frumoase cadouri vîntul tovarăşul Miron Cons­ Ia rapoarte.
rului, ba dînd îndrumări celor- esfe compusă numai din foştii teristul Lichii şi brigada sa, au g Silvia Diaconescu şi alţii. De a- mamelor eroine Maria Dănilă tantinescu, membru în Biroul
semenea la uzina electrică din din Baru Mare, Ana Viţionescu Politic al C.C. al P.M.R., prim-
laiţi membri ai brigăzii pe care¦[di ucenici. lucrat pînă la sfîrşitul schim- g Vulcan au fost aleşi ca asesori şi Galena Ardean din Berthelot. La propunerea comisiei de re­
lăcătuşul Mihai Tecuş, zugra­ zoluţii, conferinţa a adoptat o
o conduce, sau aşezînd un nou Ştefan Rroşeniuc, Ludovic bului intens. In ziua aceea, a o vul Petru Boar, tehnicianul Pe- DOINA ARDELEANU vi cepreşedinţe al Consiliului de hotărîre prin oare aprobă acti­
ter Grigore şi alţii., corespondentă
buştean pe,.căruciorul de lucru. Bogdan, Avram Borşan, Maria obţinut o depăşire record; 12 g Miniştri, ministrul învăţămân­ vitatea Comitetului de organte

o Ce urmează să ia locul celui ca- Popic', v-o pot confirma. m c- cherestea peste plan. Desi- tului, care a adus conferinţei sa­ zare al asociaţiilor studenţeşti

* re e aproape gata tăiat. Acesta, l n fiecare schimb, brigada gur, acest fapt în aparenţă o- lutul C.C. al P.M.R. şi al Con­ din R.P.R. de la alegerea sa şi

a este gateristul Vasile Lichii. condusă de Lichii baci, — cum bişnuit a constituit un nou pri- siliului de Miniştri al R.P.R. pînă la conferinţa pe ţară.

S Interesant este faptul, că prima obişnuiesc să-i spună cei din lef de mare bucurie pentru bă- Intrîndu-se în ordinea de zi, _Conferinţa a aprobat în una­
a conferinţei, Ioan Iliescu, pre- nimitate proiectul statutului
| lui meserie în viaţă a fost cea atelier, îşi depăşeşte sarcinile de trînul gaterist.. <, 1 g şedinţele comisiei de organizare complectat în urma propunerilor
a Asociaţiilor studenţeşti din făcute de delegaţi şi l-a adoptat-
O de frizer. Abia în urmă cu 14 plan cu cel puţin 10 m.c. che- GH- tăUTAN c

ooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooA

Realizarea planului de contractări - C îte v a ore printre meşteşugarii din Baia de C riş R.P.R a prezentat raportul Co- oa statut al Asociaţiilor studen-
asigură aprovizionarea populaţiei mitetului de organizare cu pri- ţeşti din R.P.R.
Conduşi de tovarăşul Csaka Echipa de dansuri momentan şt a conoursurilor. Se impune
Odon, responsabilul cultural, vi­ este în reorganizare. deci ca această muncă să se vi-re la constituirea şi sarcinile Lucrările conferinţei se închid
zităm atelierele cooperativei, ducă permanent şi nu ocazio­ de viitor ale asociaţiilor studen- astăzi, duminică
„Moţul“ din Baia de Criş. Ne Formaţiile artistice amintite nal.
surprinde numărul mare de ti­ mai sus au prezentat programe ţeşti din R.P.R, _____ . ! ' (Agerpces)'.
neri. Vîrstnici — puţini. In toa­ la Ţebea, Brad, Rişcuîiţa, Sebeş- Tinerii sînt dornici de cultu­
In scopul unei mai bune a- tă, iar O.C.L. Aprozar Hune­ te secţiile munca este în to i: Alba etc. iar acum, se pregătesc
doara 83 la sută. se croieşte, se taie, se prinde pentru concursul pe ţară al for­ ralizare şi vor să muncească. Nu
provizonări a populaţiei cu le­ în calapoade, se pun ramele, maţiilor artistice de amatori.
gume, zarzavaturi şi fructe, Co­ In fruntea acţiunii de con­ tălpile şi la capăt încălţămin­ este vina lor, dacă ies pe scenă
mitelui executiv al Sfatului tractare stau ,unităţile coopera­ tea este gata. In această coo­ Biblioteca, deşi în curs de a- numai cînd acţiunile o cer. Vina
popular regional, cunoscînd ţiei din raioanele' Sebeş şi Alba perativă se lucrează bocanci menajare, numără peste 70 de o poartă pe de o parte din lip­
planul de aprovizionare al or­ şi centrele; de achiziţii ale a- pentru mineri, pantofi bărbă­ cititori. Bibliotecarul Ioan Lă-
prozarului din Sebeş şi Sime- teşti şi femeieşti, serviete tip zăruţ II ne prezintă pe cei mai sa de îndrumare U.R.CM.-ul
ganizaţiilor comerciale — O.C.L. „Diplomat“ etc. activi cititori ai bibliotecii, prin­ regional, care nu-1 ajută pe
Aprozar şi cooperaţia de con­ rîa.' In 'această muncă pot fi evi­ tre care rihtuitoarea Florica responsabilul cultural, să-şi în­
sum — ia stabilit pe .ra­ denţiaţi tov. Ioan Buium, Interesîndu-ne de viaţa cul­ Dan, Nicolae Paul II tălpuitor, tocmească un plan de muncă
ioane zonele de aprovi­ şeful secţiei achiziţii din bine studiat, pe care apoi să-l
zionare ale fiecăreia. De Sebeş, Constantin Brî-n- turală a cooperatorilor, aflăm Lucian Alexa de la croi, Ioan
asemenea, a luat măsuri urmărească organizaţia de bază
ca organizaţiile comer­ zian, şeful centrului de Lăzăruţ I, magazioner, Nicoiae
achiziţii din Simeria, Mi-

ciale oare au încheiat cu bay Mihaly achizitor la că tinerii de aici au cîteva for­ Oprea tehnician şi alţii. din întreprindere, care nu a a-

producătorii convenţii Aprozar Alba - Iulia şi maţiuni artistice cu care s-au Aşa dar activitate culturală nalizat de mult timp, munca

pentru cultivarea legumelor şi Ludovic Farkaş de Ia U.R.C.C. prezentat la concursuri. este. Păcatul mare e însă că cultural-educativă a întreprin­

zarzavaturilor, să transforme Aiha-Iulia. Corul este compus din 50' de aceasta nu se desfăşoară destul derii. Studenţii Institutului de miné „Gh. Gheorghiu-Dej" din Petroşani, cin-
aceste convenţii în contracte. persoane şi este condus de to­ de sistematic. Echipele artistice î stesc Conferinţa pe ţară a Asociaţiilor studenţeşti din R.P.R. cu succese
Slab se prezintă situaţia con­ varăşul Gheorghe Marinescu. A- existente de prea puţine ori au Ţinîndu-se seama de acest lu­
Pentru succesul acţiunii de tractărilor la U.R.C.C. Orăştie. cum, se pregăteşte pentru con­ fost prezente pe scenă pentru cru la cooperativa „Moţul" din i remarcabile, atît la învăţătură şi disciplină, cît şi în celelalte activităţi
contractare a legumelor şi zar­ la centrul de achiziţii Aprozar cursul formaţiilor artistice de muncitorii cooperativei ori la Baia de Criş există create toa­ j ale lor.
zavaturilor, au fost instruiţi pe din Ilia şi la centrul de achi­ amatori. locul de muncă, pentru a-i aju­ te condiţiile pentru desfăşura­
baza planului de măsuri elabo­ ziţii Aprozar din Geoagiu unde, ta astfel pe aceştia în lichidarea rea unei activităţi culturale ro­ In clişeu: Studenţii fruntaşi Elena Vasile şi Oho Handlery din anul
rat în urma apariţiei H.C.M. cu deşi există condiţii bune pentru Pe lingă cooperativă există lipsurilor pe care le mai au. ditoare, menită să ajute efectiv I III exploatare, în timpul lucrărilor practice la zăcăminte.
realizarea şi depăşirea sarcini­ şi o brigadă artistică de agita­ De obicei programele sînt date lupta pentru îndeplinirea şi de­
privire la noile condiţii de con­ lor de plan, s-a rămas mult în ţie, cărei în 1956 a prezentat 14 doar cu ocazia zilelor festive păşirea planului de producţie.
tractare cu producătorii de le­ urmă datorită delăsării în mun­ programe artistice.
gume şi zarzavaturi toţi achi­ că a organelor de achiziţii ale C. SOARE
zitorii de la Aprozar şi coope­ cooperaţiei şi a celor ale Apro-
raţie, iar centrele de achiziţii zarului. Mulţi draşoveni o cunosc în- selă. Dar acum, fiecare draşo- rectoare. Bineînţeles că în mun­ — Dacă-i aşa, atunci ai să Elisabeta Istrate şi-a dat sea-'
au fost încadrate cu tehnicieni că de pe vremea cînd mergea la vean ştie că este şi ambiţioasă, ca Ia cămin, toţi învăţătorii o
competenţi (în sectorul legume- Acolo unde comitetele execu­ şcoală, în sat. Apoi, o vedeau, Are putere de muncă şi cînd ajută, mai cu seamă tovarăşa vezi ce înseamnă inactivitate, ma că această încăpăţînare n-are
fructe) şi s-au luat măsuri ca tive ale sfaturilor populare oră­ în preajma fiecărei vacanţe şco- vrea să facă ceva, reuşeşte... Maria Moldovan.
fiecare organizaţie comercială şeneşti şi raionale, s-au preocu­ lare, trecînd prin satul lor, spre — Dar şi cînd se încăpăţî- i-a anticipat ea. rost. Şi a renunţat la ea. Acum*
să aibă asigurat necesarul de pat îndeaproape, au îndrumat Spring. Acolo-i erau părinţii şi nează, spune cîte un locuitor, Acest lucru i-a dat Elisabetei
şi controlat munca de contrac­ cei 6 fraţi. In fiecare vacanţă atunci e greu s-o scoţi dint-r-ale Era însă vorbă de o altă am­ cînd face repetiţii cu echipa de
materiale o a : cherestea, gea­ tare a legumelor şi zarzavatu­ şcolară, Eliisabeta Istrate venea ei, chiar dacă nu-i întotdeauna curaj. A pregătit multe progra­ biţie, decît cea care o călăuzise teatru la piesa „Bucuroşi de
rilor, rezultatele sînt bune, a- me. In cinstea alegerilor din oaspeţi“, îi creşte inima de bu­
muri, îngrăşăminte chimice, in- colo însă unde acest lucru nu ou cîţiva ani în urmă, cînd se curie. Seara, l-a cercul de citit,
s-a făcut, cum este cazul la
hotărîse să urmeze prin cores­ la fel se duce cu voioşie. Numai

sectofungicide, seminţe etc. Orăştie, Ilia şi Geoagiu, rezul­ din Alba Iulia, de la liceu, să-şi cum spune, 3 februarie, căminul cultural din pondenţă facultatea de matema- din cînd în cînd, adueîndu-şi
Pentru a se cunoaşte felul tatele sînt slabe.
vadă părinţii şi satul. De multe aminte de incidentul petrecut,- îi
cum sînt realizate sarcinile de Cu toate că în munca de con­
contractare, săptămînal la re­ tractări s-au obţinut realizări, ori dnaşovenii au văzut-o în sa- | Directoarea căminului este ruşine. Cu toate că nici
giune şi raioane, se analizează ele sînt nesatisfăcătoare faţă de tul lor, la serbări. Au cunoscut-o unul din tovarăşii ei de muncă
realizarea sarcinilor şi se iau posibilităţi. în general, se dă ca pe o fată veselă, cu care le nu-i aminteşte nimic despre a-
măsuri pentru lichidarea lipsu­ bătălia pentru realizarea globa­
rilor semnalate. lă a planului, neglijîndu-se rea­ plăcea să s-tea de vorbă. Alte ceasta şi participă ca şi mai

Ca urmare a măsurilor luate, lizarea acestuia pe sortimente. calităţi nu-i cunoşteau. „ - Draşov, raionul Sebeş, s-a nu­ înainte ajutînd-o să desfăşoare
la data de 4 martie, contractă­ Şi anii au trecut pe nesim­ Şi au dreptate oamenii cînd mărat printre căminele cu cea
rile de legume şi zarzavaturi Atît tovarăşii de la cooperaţie mai frumoasă activitate. tică şi fizică. Incăpăţînarea de 0 bogată activitate culturală, ea
au atins procentul de 91 la su­ cît şi cei de la Aprozar, trebuie ţite. Elisabeta Istrate a termi­ o caracterizează aşa. atunci era demnă de laudă, pe are mereu (reaza ,mWe ho.
tă din plan pe regiune, din care nat şcoala, s-a făcut învăţătoa- ...Elisabeta Istrate a venit la
să înţeleagă că populaţia nu cind asta de acum, era in dauna A .^
poate fi aprovizionată, de e-
re. Acum are 23 de ani. Draşo- şcoala din Draşov în 1954 ca Intr-una din zile, un tovarăş muncii culturale. Nu folosea la tar"rea aceea Pn Plta’ Dar ?'"a

venii o văd în fiecare zi. Doar profesoară de matematici pentru de 1a raion, i-a spus că nu-i nimic. Totuşi la început nici SPUS în si'ne. că niciodată n-o

e învăţătoare în satul lor. O cu- clasele 5—7. Apoi, în 1956 i s-a mulţumit de -activitatea căminu­ cercul de citit pe care-1 condu- să mai ia hotărîri de felul a-

nosc şi mai bine. Ea a rămas încredinţat şi conducerea căffli- lui. Atît i-a trebuit Elisabetei cea n-a mai vrut să-l ţină. Dar celeia...

cooperaţia a realizat 102 la su­ (continuare în pag. 3-a) tot aşa cum o ştiau, o fată ve- nului cultural, fiind numită di- Istrate. asta n-a ţinut mult. Tovarăşa R. BUDIN