Page 26 - 1957-03

Pag. 2 D RU M ir SOCIALISMULUI K Nr. 698

¦BS

J J Í O ara eu Pregătiri pentru x>ooooo ooooooo >0000000000 >0000000000000000000 o o o o o o

c; I MOTO: Adam Ulmeanu era nerăbdă- <>

festivalul regional s C-aşai lumea trecătoare, tor să-şi vadă încă odată o- o

jurări, servindu-i repetate circumstan­ mul are reuşite scene de „suspensii“ al tineretului O Unul naşte, altul moare. — Ce-i căutaţi pe aici ? Sînt drasla, iar Jude, supărat, nu- L
ţe atenuante. Slavici a insistat în şi de „tensiuni". Cel ce naşte necăjeşte, la nuntă de ieri dimineaţă; a-
colo-i găsiţi în mod sigur pe mai de asemenea spectacol $
Cel ce moare putrezeşte.
Literatura noastră clasică şi con­ prezentarea lui Ghiţă ca a unui om Interpretarea rolurilor — este va­ nu-i ardea. S-au adresat intîi g
(Cîntec popular).
temporană oferă largi posibilităţi ci­ cinstit, la început, dar care cade apoi loroasă. Actorii s-au transpus în ro­ In ziua de 7 martie a avut preşedintelui. g
Ei, şi ce are a face cîntecul toţi funcţionarii sfatului.
nematografiei, clîndu-i subiecte mul­ treptat pe panta lăcomiei de îmbogă­ luri şi le-au creat. Aşa, tîriărul actor loc la Petroşani constituirea — Tovarăşe Bulea, am ve­
tiple şi variate pentru ecranizare. ţire. Regizorul, îl prezintă însă ca pe Gh. Ghiţulescu a interpretat cu multă Comisiei raionale de organizare In drum spre nuntă s-au mai
„Moara cu noroc“, este o realizare o victimă a împrejurărilor fatale — putere de discernămînt pe Răuţ — nostru cu cei de la Sfatul Intîlnit cu un cetăţean din sa­ nit...
popular Cirjiţi. Unu-i cîntec tul Popeşti, pe nume lude. Ve­
popular, altu-i sfatul... nea şi el tot la sfatul popular — Ce vrei, omule ? Pe mine

cinematografică — dacă nu cea mai frica de Lică Sămădul, care îl terori­ mîna dreaptă a lui Lică Sămădăul, a celui de-ial Il-lea festival re­ Şi totuşi este o legătură. să scoată un certificat de de­ să mă laşi în pace. Sînt în con­
Iată ce s-a întîmplat în ziua ces. Ii murise cineva în familie.
reuşită — printre primele, în înşirui­ zează. In nuvelă — mobilul dramei fiind o copie minoră a acestuia, fără gional al tineretului. In comisia de 25 februarie 1957. cediu de odihnă şi nu permit
La nuntă, mare chef. De, ca
rea producţiilor cineastice din ţară. De este lăcomia în adevăratul ei sens, a-1 întrece însă în răutate şi cruzime. de organizare au fost aleşi prin­ — încotro ai plecat, Adatne? să filt deranjat.
la „Mitrea Cocor“, în viaţa studiou­ banii pe care-i primeşte de la Lică şi Actorii : V. Ronea — îrl rolul comi­ tre alţii tov. Alexandru Plic,
rilor romîneşti, fiecare film reprezin­ nu presiunile exercitate de acesta. sarului, Aurel Cioranu — în rolul Iui secretar al comitetului raional — Atunci dumneata, tovară­
tă o treaptă spre ascensiune, în care Tocmai din înfăţişarea reală — a goa­ Laie şi Sandu Sticlaru — îtl rolul P.M.R., Iosif Cioara, de la sfa­
cinematografia roimînească s-a îmbo­ nei după înavuţire, — tocmai din în­ lui Martzi, se remarcă prin expresi­ De, mă duc şi eu pînă la oamenii, în asemenea ocazii se şe Bera, te rugăm să vii lă

sfatul popular. cîntă şi se bea. Şi cînd ţuica sfat să ne faci un certificat de

— Tocmai bine, acolo mă esţe gustoasă, cheful se întinde naştere şi altul de deces.

găţit în experienţe interesante, în ce făţişarea procesului de descompunere vitate, mişcări naturale şi înţelegerea tul popular raional, V. Popescu — Hîe... eu nu... hîc... rtu

priveşte transpunerea pe ecran a lu­ morală a omului subjugat de bani personajelor pe care le interpretează. activist la C.C.F.S. Moise Pe­ duc şi eu, aşa că ne vom ţine ® d°ua ZL 7 pot... hîc. Eu am... am înregis­
tovărăşie. Ca un ,mare dirijor, în frun-
crărilor literare. — de aici rezultă deosebita valoare Goe Barton în rolul lui Lică Sămădăul tei-, miner fruntaş la mina •Pe­ trat... hîc... ţuică. Veniţi... hic,„
Scenarizarea cinematografică a nu­ a nuvelei lui Slavici şi acest fapt a este fără îndoială interpretul'ideal. Tî- tóla* É’merik Farkaş, director
fost neglijat — de regizorul filmului. năra actriţă Ioană Bulc'ă — Diaco- la U.R.U.M. Petroşani. Şi, din vorbă în vorbă, dru- ^ea meset era preşedintele sfa- mai tîrziu... hîc...
velei „Moara cu noroc“ — de I, Sla­ nescu, creează expresiv rolul lui Ana.
vici, a fost bine aleasă, deoarece a- In ceea ce priveşte însă dramatis­ meţii noştri au ajuns la sediul Cu ofiţerul stării civile, Dio-

sfatului popular. Pe drum fieí¦ r nisie Munceleanu, nu s-a pu­

ceastă nuvelă se pretează perfect a- mul filmului, ritmul accentuat şi cres- Golea Răulu — în rolul Iul Pintea, Cu acest prilej s-a prelucrat care şi-a destăinuit scopul vi­ Î/ / 7 nou născut, tut discuta : era... sub masă.
zitei la sfat. Adam Ulmeănu
cestui scop dînd un deosebit punct cînd al acţiunii — a relaţiilor dintre jandarmul, Îşi demonstrează încă oda­ planul de acţiune al comisiei. Situaţia era clară. Numai că
de plecare cinematografic scenarului personagii — filmul nu poate fi o- tă calităţlie'Jdeosebite de afctor de film. Cei prezenţi şi-au luat angaja­
prin gradarea acţiunii şi prezentarea biectat. Regizorul, operatorul şi ac­ Deşi apare în -jniţine secvenţe, mentul că vor oonstitü! în între­ radia de fericire. Soţia lui o nuntă mortul nu putea aştepta după
personajelor. Victor Iliu a realizat un torii, pătrunşi fiind de voinţa de a portretul mamei lui Ana, reiese schi­ născuse de curînd un copil,
tovarăşii respectivi pînă ter­

g primul în familie. Mergea deci, mină cu... ţuica. El bietul,

film artistic, izbutit şi emoţionant, ieşi din academism, din schematism ţat, clar si complect în interpretarea prinderile din Valea Jiului încă să-l înregistreze în registrul şi un deces nu-şi planificase să moară în
stării civile. Celălalt avea şi
privind nuvela lui Slavici, prin priz- şi din convenţionalism, au realizat un dată de Marieta Rareş. 43 brigăzi de tineret, 21 posturi aceeaşi zi cu nunta... Ce să mai

ma propriei sale personalităţi de re­ film original, care răsplăteşte din plin Prin calităţile excepţionale aduse utemiste de control, 5 cursuri şi el nişte treburi de rezolvat. zici de noul născut? Trebuia
gizor, — fapt care face ca acest film, curiozitatea cu care a fost aşteptat de de acest film, în relizările studiouri­ de minim tehnic,. 2 secţii şi 2
să se situeze pe poziţii înalte în cla­ marele critic — publicul. Spre deo­ lor noastre de pînă acum, prestigiul ci­ Dar la sfat nu au găsit pe şi el înregistrat, ca toţi cetă­

nimeni. Parcă-i gonise cineva talul, Cornel Bulea. Alături, îi ţenii, în registrul stării civile...

sificarea filmelor noastre. Spre deo­ sebire de celelalte filme romîneşti, a- nematografiei noastre a crescut. Pu­ sectoare de tineret. ‘ pe toţi, ţinea isonul Alexandru Bera, Insă în ziua aceea, cînd s-au

sebire de alte filme romîneşti, aici nu ceastă producţie cinematografică fiind tem vorbi fără nici o rezervă că ci­ De asemenea, tinerii au hotă- — Poate vor fi prin sat cu secretarul. De abia se mai ţi- petrecut cele de mai sus, nu
vom găsi o artificială teatralizare a echilibrată — prin excelenţă — satis­ nematografia noastră s-a impus. De rît să colecteze 20 vagoane de
nuvelei, izvorîtă din excesiva respec­ face pretenţiile crescînde ale specta­ la vizionarea filmului spectatorii plea­ diferite treburi gospodăreşti — neau pe picioare. Ţuica îi mu- s-a putut sta de vorbă cu nici

se gîndiră ei. Să mai aştep- tase pe toţi. unul din funcţionarii Sfatului

tare a operei originale. Regizorul a torilor, ca o producţie realizată şi în­ că cu sentimentul unei adînci satis­ fier vechi şi să contribuie prin tăm oleacă. Şi oamenii noştri s-au hotă- popular comunal Cîrjiţi. Dar

intervenit creator, interpretînd nuvela treagă. facţii. muncă voluntară, la punerea în Şi oamenii noştri au s ta t: rit să-i deranjeze, dacă nu atunci, poate că se
cu curaj, prin toate posibilităţile ci­ Atmosfera în care se desfăşoară „Moara cu noroc“, va rula pe ecra­
vreo cîteva ore. Ce era să facă ? In aseme- va putea discuta acum!

nematografice ce i-au stat la înde- acţiunile, este autentică, cu un carac­ nul cinematografului „Filimon Sîrbu" funcţiune a funicülarülui de la Dar oricîtă răbdare ai avea, nea situaţie, timpul e preţios. V. FUR1R

mînă. ter specific naţional ardelenesc, do­ din Deva de la 9—14 martie a.c. Parîng. în asemenea situaţie de la un ooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooo ooooooo«
timp ţi-o pierzi. Atunci cei do i*
Scenariul lucrat de tinerii scriitori vedind că regizorul — este un bun
Prin Ş i bot
Al. Struţeanu şi Titus Popovici, de­ cunoscător al Ardealului. S-a respec­ au hotărît să plece în căutarea
vreunui funcţionar al sfatului
notă calităţi deosebite, imaginaţie, pu­ tat cadrul social-istoric în care se Avantaje acordate producătorilor
tere de plăzmuire şi lirism, calităţi desfăşoară drama. popular.
In staţia C.F.R. Şibot — ca de altfel In orice altă staţie
care contribuie din plin la reuşita fil­ Operatorul Ovidiu Gologan, a reu­ Zis şi făcut. Pe cîţi i-au în mai mare — există o groapă de zgură, aşezată în imediata a-
tîlnit prin sat, i-au întrebat. ^ propiere a unei cărări. Deşi zii nic se produc accidente, con­
care contractează legume şi zarzavaturimului şi care trebuie de altfel să ca­ şit să prezinte imagini deosebit de K Dar... dezamăgire. Nimeni nu o ducerea gării nu a luat nici o măsură de prevenire.
S ştia nimic. Pînă la urmă au a-o
racterizeze pe un scenarist. Nuvela frumoase, plastice. Imaginile prinse In anul 1957 unităţile coope­ julul şi instalaţiilor necesare

însăşi cum am mai arătat are multe de operator, amintesc stilul celebru­ raţiei de consum, încheie con­ grădinăritului, cu o dobîndă re­

calităţi de scenarizare, deoarece Sla­ lui operator mexican Gabriel Figuero tracte cu gbsoodării colective, dusă la jumătate L flat totuşi. 2

vic) este foarte economic în ceea ce — prin contrastele de lumini. Valo­ cooperative agricole de pro­ împrumuturile suplimentare ooooooooooooooo ooooooooo<

priveşte mijloacele de realizare, a- rile de alb şi negru, se succed, se ducţie, întovărăşiri, asociaţii de se acordă astfel: — pentru ro­

vînd urî stil măsurat în descrieri şi inversează şi alternează proporţional producători precum, şi cu cul­ şii timpurii 3.000 lei la ha., Confecţii multe ş i
dialoguri, iar personajele sînt prezen­ — din paleta cinematografică —• după tivatori individuali, pe unul sau pentru alte culturi irigate (ro­ de calitate
tate vii — conturîndu-se din acţiuni — conţinut şi după efectul scontat. „Ma­ mai mulţi ani centru livrări de şii de vară, castraveţi, ardei
şi nu din simpla prezentare decla­ | legume, zarzavaturi, fructe şi gnas, vinete, conopidă, var­
rativă. Vorbind despre baza literară terializarea“ imaginilor literare, nu seminţe de legume.
a nuvelei lui Slavici — „Moara cu este supărătoare prin frontalitatea ce­ ză timpurie şi de Viară, Cooperativa meşteşugărească
noroc", Topîrceanu, spunea că este Pentru a se veni în ajutorul ţelină, căpşuni) 2.000 lei la ha.; „îmbrăcămintea“ din Alba Iulia,
una dintre cele mai puternice crea- lorlalte producţii cinematografice. Fil­ contractanţilor în vederea pro­ pentru culturi forţate-producţie confecţionează la comandă di­
ţiuni ale literaturii romîne, în acest marea s-a făcut din unghiuri inedite, curării seminţelor şi materiale­ obţinută sub geam (trufandale) ferite confecţii pentru femei şi
prin planuri expresive şi prin miş­ lor necesare producţiei, în anul 3.000 lei pentru 100 m.D. bărbaţi. In urma activităţii con­
ştiincioase depuse de colectivul
cările variate ale aparatului. In fil­ acesta li se vor acorda împru­ Pentru obţinerea unor pro­ de aici, tot mai mulţi sînt cetă­
gen. mare, s-au folosit fenomenele naturale muturi prin Banca Agricolă. ducţii sporite şi de bună calita­ ţenii care îşi comandă haine la
te, cooperativele vor vinde pro­ această cooperativă. In urma a-
Cu o deosebită expresivitate este cu multă pricepere, ca, ploaia, vîntul Astfel, pentru 7 tone roşii re­ ducătorilor contractanţi, la pre­ cestui fapt, membrii cooperatori
ţul de desfacere cu amănuntul,
redată lăcomia şi goana după îna­ etc. Filmarea s-a făcut în Ardeal unde coltate de De un hectar de gră­ materialele necesare. au reuşit să-şi depăşească sarci­ Un cetăţean : — Cazi!
Alt cetăţean t — Mulţumesc, am căzut 1
vuţire a lui Qhiţă, reprezenantul mi­ mediul se preta mai bine pentru a dină irigată si Dredate între De asemenea, , .„contractanţii nile de plan pe luna trecută cu
cii burghezii ardelene. O lipsă a regiei cuprinde scenarizarea nuvelei. 16 iunie—-31 iulie, producătorul vor primi ou pnb$ţ>ate0geLmuri, Biblioteca din comuna Şibot na este aprovizionată cu lem­
este însă că prezintă pe Ghiţă ca 16,06 la sută. ne de foc. Vinovat de această stare de lucruri este sfatul popular
pe un element dependent de împre- Din primele imagini prezentate, a- va primi un împrumut de 3000 rogojini, araci, îngrăşăminte
. tenţiă spectatorului este captată. Fil- lei, din care 2.250 la încheierea chimice, maşini şi unelte agri­ Tot în luna trecută, coopera­
contractului-iar 750 lei după cole.
tiva a înfiinţat o secţie de co­
transplantarea răsadurilor în Producătorii vor primi la
preţul de desfacere cu amănun­ mandă la Teiuş pentru confec­
Consfătuirea organelor procuraturii cîmp. Pentru căpşuni şi smeură tul seminţe de bună calitate,
de grădină livrate în perioada îngrăşăminte chimice şi insecto- ţionarea de covoare persane şi

şi controlului fin an ciar 15 mai—15 iulie, de pe un hec­ fungicide si li se vor asigura scoarţe.
tar irigat, cu o productivitate pentru culturile irigate unde se

Zilele trecute, a avut loc la cipale ale ambelor organe, este de 4.000 kg. la hectar, se acor­ Cârti apârute:
Deva, consfătuirea organelor aceea de a lupta în continuu dă un împrumut de 1,20 lei
procuraturii şi controlului finan­ pentru întărirea legalităţii popu­ pentru fiecare kilogram con­ MIHAIL EMINESCU : Poezii — Gu o
tractat, adică cca. 4.800 lei, de prefaţă de M. Sadoveanu. Colecţia
ciar intern. La această con­ lare, prin ridicarea nivelului po­ asemenea în două tranşe. „Biblioteca pentru toţi". 288 pag.,
folosesc motoare şi pompe, car­ 4,30 lei, E.S.P.L.A.

sfătuire au participat organele litic şi profesional, prin respec­ Gospodăriile colective, coope­ buranţii şi lulbrefianţii necesiari J. W. GOETHE: Despre literatură şl jagŞBpWaL' ' — ^ ___ ___
de control financiar intern, or­ tarea cu stricteţe a legilor sta­ artă — Colecţia „Mica bibliotecă
ganele de revizie şi control pre­ tului nostru. rativele agricole de producţie, prin unităţile Ministerului In­ critică", 208 pag., 2,25 lei E.S.P.L.A. — Mal jos un pic, te rog şi da că se poate şi ceva mal spre dreapta,
cum şi procurorii de la diferite asociaţiile de producători agri­ dustriei Petrolului. pentru ca să ajungă căldura şi la conferenţiar...
unităţi, din cadrul regiunii Hu­ Consfătuirea a arătat necesi­ coli precum şi producătorii spe­ VICTOR HUGO: Despre literatură —
nedoara. Consfătuirea a dezbă­ tatea luării unor măsuri care să cializaţi în grădinărit, care vor Pentru a veni în ajutorul pro­ Colecţia „Mica bibliotecă critică“^
tut problemele întăririi legalită­ ducă la o colaborare mai acti­ încheia contracte pe o durată ducătorilor contractanţi, ca şi 168 pag., 1,70 lei, E.S.P.L.A.
ţii populare, prin îmbunătăţirea vă între organele procuraturii şi mai mare de trei ani, pe lîngă al acelora care vor iriga supra­
activităţii organelor de control controlului financiar intern, în împrumuturile de mai sus vor feţe noi, şi care şi într-un caz
financiar şi ale procuraturii. putea primi de la Banca Agri­ şi în celălalt îşi execută inte­
scopul aplicării juste a legilor colă ’ împrumuturi suplimentare gral obligaţiile din contract, se
Din referate şi discuţii a ree- vor acorda şi reduceri de impo­
şi respectării legalităţii popu­ pentru amenajarea de suprafeţe zite agricole de 25-50 la sută,

şit că una dintre sarcinile prin­ lare. noi irigate şi procurarea utila- pentru suprafeţele contractate.

Sarcini imporfanfe în se prin aceasta să se asigure rilor, reducerea diluării mine­ case laborator, în cadrul căro­ inginerească spre a impune ast­
presiunea necesară numai prin reului în cursul exploatării ş.a. ra s-au făcut cercetări, studii şi fel rezolvarea numeroaselor pro­
In ziua de 6 martie la „Casa Pe marginea conferinţei de con­ furnale, din cărbune cu marca recondiţionarea reţelei din punct experienţe. In cadrul S. M. T., bleme tehnice la un nivel teh­
33, considerat pînă acum ca de vedere al întreţinerii şi di­ In cadrul Trustului minier membrii asociaţiei şi-au desfă­ nic cît mai înalt.
tehnicianului“ din Combinatul stituire a Consiliului regional fiind cocsifioabil numai în a- mensionării. Hunedoara s-au obţinut de ase­ şurat activitatea în vederea ex­
menea realizări deosebite. S-a tinderii metodelor avansate şi Spre exemplificare, e suficient
siderurgic-Hunedoara, a avut A.S.I.T. Hunedoara mestec cu huilele superioare Cercurile A.S.I.T. din Petro­ a tehnicii noi în producţie. In a aminti de construirea noii o-
sînt cunoscute şi apreciate şi şani, au adus o contribuţie se­ perfecţionat metoda puşcării mi­ celelalte sectoare, inginerii zoo- ţelării Siemens-Martin, sari a
loc conferinţa de constituire a peste hotare, ca fiind prima în­ rioasă la rezolvarea acestor pro­ tebnisti. medicii veterinari, hor­ fabricii de aglomerare, la care
cercare reuşită din întreaga lu­ bleme. Astfel, utilizarea raţio­ nereului în masă, iar exploată­ ticultorii etc., au muncit în do­ prin faptul că nu s-a avut în­
filialei regionale A.S I.T. Parti­ minereu cu utilaj şi instala­ me în acest sens. Un colectiv nală a aerului comprimat a fost rile au fost dotate cu utilaje noi drumarea ştiinţifică efectivă în­
cipanţii — ingineri tehnicieni ţii moderne, prin construirea de sub conducerea inginerului dezbătută în prealabil cu ingi­ de mare productivitate. De a- meniul lor de activitate rezol- că de la început, s-au ivit de­
etc. — au ascultat în cadrul nerii si tehnicienii din ramura semenea, la Uzinele metalurgi­ vînd numeroase probleme. Spre ficienţe de construcţie şi ex­
ordinei de zi raportul asupra noi centrale electrice, hale in­ D. Stănescu ia studiat şi minieră şi eldctro-mecanică. ce Cugir, prin munca neobosită exemplu, în problema tigaizării ploatare, deficienţe care se re­
activităţii A.S.I.T. în regiunea dustriale şi locuinţe, regiunea a inginerilor şi tehnicienilor s-a oilor — una din problemele im­ zolvă abia acum, pe parcurs.
Hunedoara şi sarcinile ce revin Hunedoara a căpătat o mare rezolvat problema granula- Pentru extinderea metodelor de proiectat şi construit maşina de portante în regiune — s-a ajuns
pondere industrială, devenind lucru în abataje cu front lung, rectificai de 80.000 ture, maşi­ la un procent de ţigaizare de Lipsuri s-au manifestat şi în
membrilor A.S.I.T. ca urmiare un pilon de bază al economiei tiei calcarului utilizat în furna­ na de cusut pentru export, ma­ 28 la sută. Pentru îmbunătăţi­ filialele Brad, Petroşani, Deva.
a hotărîrilor plenarei C.C. al noastre socialiste. le, problemă de mare importan­ s-au ţinut ia cercurile miniere şina de cusut electrică al cărei rea păşunilor din regiune, în co­
P. M R. din 27-29 decembrie Cele 4 filiale A.S.I.T. din re­ ţă pentru producţia de fontă. conferinţe şi schimburi de ex­ motor e o realizare a cadrelor laborare cu direcţia agricolă re­ In Valea Jiului, filialele şi cer­
Prin aplicarea acestei soluţii perienţă între unele sectoare in­ tehnice din uzină. gională s-a organizat o consfă­
1956, raport expus de ingine­ giune — Hunedoara, Petroşani, tehnologice, s-au calculat eco­ teresate. S-au mai organizat tuire republicană unde a fost curile n-au reuşit să mobilizeze
nomii anuale de cca. 60 mili­ consfătuiri cu brigăzile de îna­ Unităţile de construcţii au discutată problema bazei fura­ toţi inginerii şi tehnicienii în
rul Dumitru Stănescu, director Brad şi Deva — mobilizînd mă- intare rapidă din toate ramurile. fost dotate cu noi utilaje perfec­ jere. Au mai avut loc numeroase vederea livrării unui cărbune
oane lei. Pe lîngă acestea, filiala din Pe­ ţionate, a început construirea conferinţe cu caracter agricol, de calitate corespunzătoare u-
tehnic al Combinatului siderur­ se Largi de ingineri şi tehni­ troşani s-a mai preocupat de blocurilor din piese mari prefa­ zootehnic, veterinar etc. şi un zinei cocsochimice din Hune­
gic din Hunedoara. In domeniul extractiv şi al problema transportului în sub­ bricate, metoda tencuirii meca­ număr de 92 demonstraţii prac­ doara. Din această cauză, coc­
cieni şi-au adus contribuţia la preparării cărbunelui din Valea teran, de problema aerajului,
Jiului, numai în 1956 s-au ob­ elaborînd în acest sens un stu­ nizate !a fost extinsă. tice cu caracter sanitar veteri­ sarii hunedoreni întîmpină încă
Au vorbit apoi delegaţi ai cer­ dezvoltarea industriei ţinut realizări deosebite. Ast­ diu care s-a prelucrat mai a- nar. greutăţi mari în fabricarea unui
fel, s-a intensificat extragerea poi în conferinţe locale. In ce priveşte lărgirea şi în­ cocs metalurgic corespunzător,
curilor şi filialelor A.S.I.T. din In Combinatul siderurgic din şi prepararea cărbunelui cocsL Se poate spune că în ultimii care să poată fi utilizat şi în
regiune. Din raport şi discuţii­ Hunedoara s-au construit şi dat ficabil prin o serie de noi tne- Un Ioc important în econo­ tărirea sectorului socialist din ani, filialele şi cercurile A.S.I.T. furnalele mari.
le purtate pe marginea lui, a în folosinţă furnalele 6 şi 5, tode cum ar f i : metoda de ex­ mia regiunii îl ocupă extracţia agricultură, în 1956 erau con­ din regiune, prin numeroasele
reieşit grandioasa dezvoltare a centrala termo-electrică, fabri­ şi prelucrarea minereurilor ne­ stituite în întreaga regiune 53 şi variatele acţiuni întreprinse, Faţă de masiva utilare a mi­
regiunii noastre în anii de de­ ca de aglomerare, uzina cocso- ploatare prin abataje cu front feroase. In ultimii ani, acest gospodării agricole colective şi au cuprins în activitatea lor pro­ nelor Văii Jiului, productivita­
mocraţie populară, contribuţia chimică, lucru ce a pus în faţa lung la Petriia, Vulcan şi Lu- sector a luat o foarte mare dez­ un însemnat număr de întovă­ bleme complexe ale industriei tea muncii a crescut într-un
A.S.I.T.-ului la această dezvol­ colectivelor de ingineri şi teh­ peni, metoda de susţinere cu voltare. S-au deschis noi zăcă­ răşiri, care au reprezentat 8 la şi agriculturii şi au contribuit ritm insuficient. Parte din vină
tare, lipsurile ce s-au făcut sim­ nicieni, probleme grele. La re­ stî.lpi metalici în consolă şi ar­ minte, s-au construit noi insta­ sută din suprafaţa arabilă a re­ la rezolvarea multora din a- revine şi filialei Petroşani, ca­
ţite în activitatea A.S.I T, şi zolvarea acestor probleme, fi­ ticulaţie la Luperii şi Petriia. laţii de preparare, s-au moder­ ceste probleme. re n-a contribuit în măsura po­
sarcinile ce revin în viitor fi­ liala A.S.I T. Hunedoara (fost La preparaţia Lupeni, procesul giunii sibilităţilor sale la rezolvarea
lialei regionale nou create, în raională) prin numeroase dez­ tehnologic a fost revizuit şi a- nizat cele existente, iar meto­ A.S.I.T.-ui, prin filiala agri­ Mai multă muncă problemei utilizării la maximum
lumina hotărîrilor partidului şi bateri, schimburi de experienţă, daplat pentru asigurarea unei dele avansate de muncă au fost a utilajelor.
guvernului. producţii sporite de cărbune coc- extinse Ca o consecinţă a aces­ colă Deva, şi-a concentrat eior- organizatorică
studii, referate tehnice, confe­ sificabil. Mecanizarea transpor­ tor măsuri, a crescut mult pro­ turiie în vederea ridicării pro­ In sectorul agricol, inginerii
tului pe galerii şi în abataje ducţia şi productivitatea mun­ ducţiei la hectar, a mecanizării Cu toate aceste succese, se şi tehnicienii nu au studiat şi
Contribuţia A. S. I. T. la dez­ rinţe şi cu ajutorul specialişti­ s-a extins în 1956, depăşind cu cii şi s-a redus preţui de cost. agriculturii. In scopul studierii poate spune că activitatea cer­ nu au aplicat cele mai bune me­
lor sovietici, a adus ,o preţioa­ 1 ia sută stadiul anului 1955 La toate aceste realizări o con­ raionării soiurilor la diferite curilor şi filialelor A.S.I T. din tode de mobilizare a maselor'
voltarea industrial-agrară a să contribuţie. Aşa de exemplu, Utilizarea aerului comprimat în plantaţii agricole, s-a format regiune a fost insuficientă, ţi- de ţărani în scopul transformă­
mod raţional a fost studiată şi tribuţie de seamă au adus cer­ un colectiv şi s-a trecut la or­ nînd seama de importanţa re­ rii socialiste a agriculturii şi
regiunii Hunedoara colectivul de ingineri şi tehni­ experimentată La unul din sec^ curile şi filiala A.S.I.T. Brad, ganizarea de cultu-ri compara­ giuni; în economia naţională. aplicării pe scară largă a agro-
cieni oţelari a introdus pentru care au organizat consfătuiri, tive în toată regiunea în vede­ Cercurile şi filialele n-au inter­ minimelor,.
toarele minei Lupeni, reuşindu- rea ridicării producţiei la hec­ venit totdeauna la timp în pro­
In regiune, ca urmare a poli­ prima dată la noi în ţară un dintre care unele cu caracter tar. In urma experienţelor s-au blemele ce se ridicau odată eu N-a existat o delimitare stric­
republican ca spre exemplu: stabilit soiurile cele mai potri­ crearea de noi unităţi de pro­ tă în cercuri şi filiale între mun­
ticii de industrializare socialis­ dispozitiv automat de inversare metoda de înaintări rapide în vite condiţiilor de climă şi sol ducţie. Nu s-a reuşit să se dez­ ca pe linie de producţie şi pe
săparea galeriilor, îmbunătăţi­ la grîu, porumb, ovăz şi orzoai­ volte 0 puternică opinie tehnico- linie A.S.I.T. Problemele de in­
tă a ţării, au fost obţinute suc­ a focului la cuptoarele Siemens- rea indicilor de extracţie teh­ ca. In scopul ridicării produc­ dustrie locală şi gospodării co­
nologici şi economici la insta­ ţiei, prin introducerea în cul­ munale au lipsit în mare mă­
cese însemnate. Prin dezvolta­ Martin. tură a soiurilor celor mai potri­ sură din centrul atenţiei filia-
laţiile de preparare a mlnereu- vite, au luat fiinţă pe terenurile
rea centrului siderurgic Hu­ Rezultatele obţinute pînă a-
gospodăriilor agricole colective
nedoara. prin înzestrarea secto­ cum de cocsarii hunedoreni în
rului extractiv de cărbug® $L livrarea unui cocs utilizabil la

/I