Page 29 - 1957-03
P. 29
P R O L E T A R I D IN TO ATE ŢĂR ILE , U N IŢI-VA !
' M u r i c â şi er|tuziasrr| )Tinerii din cadrul exploatării
carbonifere Lupeni, in consfă
tuirea avută In ziua de 10 martie,
şi-au analizat activitatea depusă şi A n g a ja m e n te le tinerilor m ineri
posibilităţile existente in vederea spo
ririi producţiei de cărbune cocsifica- ce fac absenţe nemotivate, se vor or vor organiza concursuri pe teme cui-
bil, angajlndu-se ca in cinstea zilei ganiza conferinţe cu caracter educa tural-sportive, se vor amenaja trei
dţ 1 Mai şi a celui de-al Vl-lea Fes tiv şi se va întrebuinţa din plin mi terenuri de volei şi un parc al tine
jloacele de satirizare prin gazeta de retului.
tival Mondial al Tineretului de la perete ş i , „televizor". Tot cu ocazia acestei consfătuiri, Anul IX. Nr. 699 Marţi 12 martie 1957 4 pagini 2 0 bani
Moscova să îndeplinească următoa Pentru ridicarea calificării tineretu pe baza angajamentelor luate, tine
rele : rii mineri din Lupeni au chemat la
lui, se vor'deschide două cercuri de întrecere pe toţi tinerii mineri din
Să dea pină la deschiderea Festi minim tehnic. Pe de altă parte, or bazinul carbonifer al Văii Jiului.
valului, 4.000 tone cărbune cocsifica•
ganizaţia U.T.M. va mobiliza un nu
măr de 100 tineri să se înscrie la
bil peste sarcinile de plan; să înfiin- cursurile de calificare, pentru ajutori
ţeze 14 noi brigăzi de tineret; să or- de mineri şi mineri. In memoria sîngerosului an
ganizeze mai temeinic transportul in această perioadă, se va organi Hora ojelarie Siemens-Martin din Hunedoara 1907
subteran, şi să înfiinţeze încă două za colectarea a 62 de, mii kg. fier'
posturi utemiste de control. vechi.
In scopul îmbunătăţirii activităţii
In vederea întăririi disciplinei in eultural-sportive, se vor pregăti an
riadul tinerilor, organizaţia de bază număr de 120 tineri să devină pur- Peste tot, în regiunea noastră, oa zentat de către elevi. Repertoriul pro
U.T.M. va analiza poziţia unor tineri tători ai insignei „Iubiţi cartea", se menii muncii, cu prilejul a 50 de ani gramului a avut în temă poezii, cînlece
Tinerii furnalişti de la Călan de la marile răscoale ţărăneşti, organi şi fragmente ce se refereau ta eveni
zează manifestări închinate memoriei mentele comemorate.
au luat sub patrouajul lor furnalul nr. 2 anului in care 11.000 de ţărani au că
zut ucişi de gloanţele jandarmeriei In scopul de a fi imprimată şi mai
Simbătă la orele 14, Hlnd Schimbul să dea 1.100 tone de fontă peste plan, burgheze, pentru faptul că s-au ridicat adine în memoria elevilor, nedreptatea
să ceară pămînt şi pline. S-a păstrat socială ta care erau supuşi ţăranii o-
1 işi terminase serviciul, în curtea iar pînă la cel de-al Vl-lea Festival vie în sufletul poporului nostru, amin dinioară, la această şcoală, s-au făcut
tirea martirilor ce au căzut atunci. pină acum interesante şi documentate
uzinei „Victoria" din Călan se a- Mondial al Tineretului şi Studenţi- Jertfa lor, e cinstită astăzi peste lot, comunicări pe téma amintită mai sus,
e cinlală de scriitori, imortalizată în in orele educative de la toate clasele.
dunaseră toţi tinerii şi vîrstnicii. Era lor de la Moscova, încă 400 tone, operete pictorilor şi ale compozitorilor.
In prezent, tov. Elena Frunză, pro
o zi însemnată in viaţa tinerelului să reducă preţul de cost cu 1 la sută, Pe scenele unităţilor culturale se fesoară, pregăteşte un nou program
dau programe artistice, pe această te artistic închinat comemorării răscoalei,
de la jurnalul nr. 2 Cele 3 echipe de iar declasatele cu 3 la sulă faţă de \ mă, se expun conferinţe, se fac co program ce va fi dat în decursul aces
tei săptămîni cu elevii din clasele
tineret luau sub patronajul lor acest procentul admis. municări, se organizează convorbiri, V-VI1.
ca astfel, să nu rămînă nici un om
mare agregat. Organizarea schimburilor de tine- care să nu poată cunoaşte cît de scump In lumea satelor
a fost plătită libertatea de care ne
Pe tribuna improvizată în curtea ret la furnalul nr. 2 a fost defini- bucurăm azi. Acţiuni menite să evoce răscoala ţă
rănească din 1907, au fost şi sînt con
uzinei s-au urcat muncitori, conducă- tiuată încă de ta începutul acestei
lori ai uzinei, activişti de partid,' de luni, dar adunarea festivă de preda-
sindicat şi de U.T.M. Deschizând mi- re a avut loc numai simbătă. Rezul-
iingul, tovarăşul Adolf Druker, di- ţaţele obţinute în primele 8 zile ale,
rectorul uzinei, a felicitat călduros pe lumi în curs, dovedesc hărnicia şi t
tinerii furnalişti pentru îndrăzneala capaciiatea tinerilor jurnalişti, pre-
cceel, au avut-o cfc,arlmndat, săal, paC_troolnaenzue.luie.i cum şi faptul că îndreptăţesc speran- La şcoala medie mixtă nr. 2 tinuu organizóle şi ln satele regiunii.
mai mare din Deva
De pildă, pînă acum, a fost ţinută
Luînd cuvîntut în numele tinerilor !ele ce s'au Plls in eL ln aceaslă
ta 199 cămine culturale, conferinţa in
furnalişti, iov. Romeo Creţu s-a an- perioadă tinerii au dat 84 de ione Simbătă 9 martie a.c., în sala fes titulată „1907". La 125 cămine, aceas
gafat ca ln cinstea zilei de 1 Mai fontă peste plan. , şg'i-ip-j. . tivă a acestei şcoli, a fost organizată lă conferinţă a fost urmată de progra
VEDERE GENERALA A HALELOR IN CONSTRUCŢIE o şezătoare la care au luat parte elevii me artistice adecvate, pregătite de for
tuturor claselor, profesorii, precum şi maţiunile culturale ale artiştilor ama
TDe p e î n t i n s u l m e m r s r n p e p i r a i R CFS delegaţii de elevi de la alte şcoli din tori. Participarea la audierea conferin
FËE§YBV?S E1O E.U H localitate. In faţa unui mare număr ţei a fost de 19.236 cetăţeni.
REGIUNII NOASTRE de participanţi, au fost expuse două re
» Éotuf ferate. Uruit, intitulat „50 ani de ta Tot în scopul comemorării evéni- .
răscoala ţăranilor din 1907", a fost meniului amintit, la un mare număr ’de
festivalului prezentat din partea cercului de isto şcoli din regiune ,au fost organizate
rie, iar celălalt, intitulat „Răscoala din
1907, oglindită în literatura română", a teme cu prezentări în cadrul orelor de
istorie, teme, care s-au referit la eve
Tot mai mult A 66-a PREMIERA Femei fruntaşe Tinerii din oraşul Brad do fost prezentat din partea cercului de nimentele petrecute în satele Moldovei
în producţie resc oa oraşul lor să îmbrace limba română. şi Munteniei cu 5 decenii ln urmă.
cărbune Teatrul de stat din Petroşani, la nevestelor“ de Moliere. o haină de sărbătoare în cins
tea celui de al Vl-lea Festival Expunerea celor două referate, a fost Manifeslaţitini de acest fel, vor fi or
Mondial al Tineretului şi Stu urmată de un program artistic pre- ganizate la toate şcolile din regiune.
denţilor de la Moscova. Pentru
a prezentat în ziua de 9 martie Această nouă premieră, a fost aceasta ei şi-au luat angaja =t:y-
Minerii din bazinul carboni a.c., cea de-a 66-a premieră din închiriată zilei femeii şi s-a bu mentul să depună tot elanul lor
fer ai Văii Jiului, continuă să activitatea sa, cu piesa „Şcoa- curat de un deosebit succes. tineresc pentru a face lucrări de Refacerea pădurilor regiunii
înscrie noi succese în activila- înfrumuseţare a oraşului. Ast
fel, s-au angajat să.formeze.„Lo
lea lor. tul festivalului“ pe o suprafaţă
de' 1 ha. Aci, tinerii vor cultiva
Colectivul minei Vulcan de e- Opereta „Crai nou“ în interpretarea legume şi zarzavaturi pe care le — sarcină ce trebuie privită cu toată
xemplu, a reuşit să extragă în a- vor valorifica, iar sumele rea
ceastă lună, peste plan mai unor artişti amatori lizate le vor vărsa ia fondul fes răspunderea ' *\v.y;..v,S
tivalului.
mult de 1.000 tone de cărbune De curînd, locuitorii Orăştiei mobilitate scenică remarcabilă, Refacerea pădurilor este o unde zăpada şi ghiaţa necesa
cocsificabil. au avut prilejul să vizioneze un toti aceştia au arătat posibilită De asemenea, prin muncă vo re „gheţarelor“, se găsesc din
reuşit spectacol dat de colecti ţile lor largi de a pregăti în vii luntară vor fi plantaţi 400 lei sarcină principală pe oare par ce în ce mai rar.
De la începutul anului şi pî vul Casei raionale de cultură, tor spectacole din ce în ce mai pe marginea şoselelor şi în par
nă acum, minerii Văii Jiului, au cu opereta romînească „Crai preţioase. curi şi 4.500 pomi fructiferi. In tidul şi guvernul au puso în Este necesar să se stabileas
dat uzinelor cocsochimice de la nou“ de Ciprian Porumbescu. oraşul Brad, tinerii vor amena faţa noastră. In acest an, lu că cu precizie de către fiecare
Hunedoara, o cantitate totală de De reţinut este şi meritul pe ja două terenuri de volei, două crările de împădurire depăşesc ocol silvic materialul de împă
3.200 tone de cărbune peste pre Pentru realizarea acestei re care l-a avut orchestra, ce a piste G.M.A., î-ar cele două par pe cele din anul trecut cu 7 la durire — puieţi şi seminţe fo
vederile planului. prezentaţii, colectivul Casei de ştiut să susţină armonic şi a- curi vor fi curăţate. sută la împăduriri totale şi cu restiere — de care dispune pre
114 !a sută, la împăduriri în cum şi necesarul şi să se coor
cultură, a muncit stăruitor, mai decvat acţiunea desfăşurată. A telierul îşi va terenuri degradate. doneze pe regiune transferurile
schimba faţa de astfel de materiale. In pre
Muncitori fruntaşi bine de 2 luni. Efortul depus a Cu acest spectacol, Casa ra Pentru atingerea acestor obi zent sînt unităţi ca ocoalele sil
adus satisfacţia unui bine me ională de cultură va pleca într- „Atelierul nostru va fi tot mai ective este necesar ca ocoalele vice din Pui. Haţeg, Dobra,
frumos“, aşa au hotărit tine silvice împreună cu organele de Baia de Criş şi altele, care con
In primele 8 zile ale acestei ritat succes. un turneu regional şi tot cu el PAUNESCD MARIA rii de la complexul C.F.R. Si îndrumare şi control ale direc form relatărilor date de condu
luni, turnătorii de la uzina „Vic O reală contribuţie la reuşita va lua parte la schimbul de ex Depănătoare la filatura Lupeni. meria, cu ocazia alegerilor or cerea acestora, nu au asigurat
toria“ din Călan, au dobîndit perienţă ce va fi organizat cu îşi depăşeşte planul lunar cu 60% ganelor U.T.M. Pentru aceasta ţiei silvice regionale să ţină materialul de împădurire nece
rezultate frumoase în munca spectacolului şi-au adus-o inter casele raionale de cultură din ei şi-au propus ca în cinstea seama de importanţa efectuării sar realizării planului anual şi
lor. Aşa de pildă, la sortimen preţii Voichita Danciu, Piroş Sebeş şi Alba Iulia. Festivalului Mondial al Tinere Ia timp a unor lucrări pregăti chiar al celui semestrial.
tul tuburi, tov. Miron Cocîrlă, Zoltan, Ecaţarina Musulbaş Şte tului să efectueze un număr de
Gheorghe Năilă şi Francisc VICTOR MUREŞAN 3.000 ore de muncă voluntară. toare menite să asigure buna Ţinînd seama de experienţa
fan Rădut, Bubu Siler şi Dinu In cadrul atelierelor, tinerii vor desfăşurare a campaniei de îm anului 1956, cînd cele mai bu
iancu. Printr-o vioiciune şi o corespondent organiza un mic parc, iar pe a- păduriri din primăvara aceasta. ne lucrări au fost acelea care
lei vor fi puse flori. Ei vor con s-au făcut în mustul zăpezii,
Mavruşca, au dat cu 15-92 Ia tribui şi la înfrumuseţarea ora Tehnicienii, trebuie să iden (lunile februarie şi martie) este
tifice precis şantierele de lucru recomandabil să se înceapă (fo-
sulă mai multe piese peste plan. Maşini agricole moderne vor lucra şului Simeria. şi să elimine de la bun înce losindu-se rriunciiorii localnici)',
La sortimentul piese meca Tinerii ceferişti s-au mai a n put suprafeţele litigioase pen imediat lucrările de împăduriri
tru a se evita greşelile din anii în regiunile de coline şi dealuri*
nice, tov. Ioan Groza şi Arcadie pe ogoarele G .A.S. , gajat ca în cinstea Festivalu trecuţi cînd s-au împădurit su Ocolul silvic Alba-lulia, a plan
Meglie şi-au îndeplinit planul lui Mondial al Tineretului să co prafeţe aparţinînd sectorului tat în această perioadă a anu
lecteze 60.000 kg. fier vechi. pastoral aşa cum a fost cazul lui 1956, cca. 100 ha. cu puieţi:
în această perioadă cu 144 şi Gospodăriile de stat au un duri şi 0,30 m. pe rînd. Această la Ocolul silvic „Retezat“. O Datorită acestui fapt procentul
re-pectiv 122 la sută, iar tov. mare rol în formarea fondului distantă s-a doVedit a fi cea de prindere a fost de peste 95
Emerik Libich de la cazane de centralizat al statului. Rezolu deosebită si imediată atenţie
încălzire centrală în proporţie ţia plenarei C.C. al P.M.R. din mai potrivită. Distribuirea se trebuie dată acestei probleme la sută
de 132 ta sută. Tovarăşul Gheor decembrie 1956 a pus ca o sar face bob cu bob, în aşa fel, în- La ocoalele silvice de munte
cină principală în fata lor să cît nu va fi nevoie de rărit. Pră- de către ocoalele silvice care
ghe Vucsta de la radiatoare şi-a mărească producţia de cereale şitul porumbului se va face cu lucrează în bazine de interes şi în special la Ocolul silvic
depăşit de asemenea planul cu marfă. In acest scop gospodăria un cultivator special tip hidroenergetic şi care pentru „Retezat“, unde.se pune cu deo
21 la sută. K.R.N.U.2, tractat de tractorul schimbarea suprafeţelor prevă sebită insistenţă problema ca
zării şi alimentării muncitorilor
de stat din Simeria va extinde U.T.O.S. 3. Recoltatul porum zute în proiectele tehnice şi de care lucrează la împăduriri în
execuţie au nevoie de avizul Mi puncte îndepărtate şi greu acce
Magazin cu în acest an suprafaţa cultivată bului se va face cu combina nisterului Agriculturii şi Silvi sibile, este necesar să se în
cu cereale cu 13 la sută fată K.U.2. Această combină recol culturii. Cu ocazia acestor iden ceapă amenajarea barăcilor, să
tificări este bine să se stabilea
autodeservire de anul trecut. Producţia de ce tează zilnic cel puţin 12 ha. şi scă gradul de infestare al solu (continuare în pag. 3-a)
reale — marfă va creşte în a- este deservită de 2 — 3 oameni. lui, să se aleagă loturile cele
mai potrivite pentru depozitele
Pe strada principală a oraşu cest an cu 38 la sută fată de Recoltatul culturilor de păioase FIL1P ECATERINA i
lui Petroşani, s-a deschis sîm- cea de anul trecut. se va face de asemenea cu com de puiefi şi să se treacă la a-
bălă dimineaţa un magazin a- bina tip C.l. Lucrează în secţia împachetare., L menajarea acestora, mai ales în
limentar cu autodeservire. Pentru a putea realiza pro regiunile de coline şi dealuri
ducţii sporite la culturile de pă- Lucrările de plantat şi recol Lună de lună, ea a depăşit planul >
Noul magazin cu autodeser ioase, muncitorii din această tat cartofii, de cosit şi căpitat
vire — primul de acest gen în gospodărie acordă o mare aten Fîn, de împrăştiat îngrăşăminte cu 50% >
Valea Jiului — a cunoscut încă ţie întreţinerii culturilor. Ei au chimice şi altele, vor fi de ase
din primele ore de la deschidere, administrat pînă acum îngrăşă s- > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOg
o mare afluenţă de cumpărători. minte chimice (azotat de amo menea complect mecanizate. Pî
niu 100 kg. la ha.) pe o supra 3 îndată ce intri în curtea gospodă- U Lziiă ta o itn ă r ă i ha., că îşi vor mai cumpăra nn auto
162 ha. însămînjafe faţă de 65 ha. cultivate cu grîu. nă şi grăpatul se va face cu o camion, că vor mări ferma dc vaci
9 n^ dariei colective din Simeria Veche,. pină Ia sfîrşitul anului cil încă două
O mare atenţie se acordă în grapă cu comandă hidraulică capete şi multe altele.
acest an culturii porumbului. în O îţi poţi da seama că aici gospodă
care se manevrează de pe trac
ri resc oameni harnici. Curtea este cu-
tor.
X rolă, iar fiecare lucru îl găseşti a-
îndrumaţi de organizaţiile de treaga suprafaţă destinată aces Noile tipuri de maşini agri gospodărie coieciiu>ă Am aflat tot de la ei şi o altă
bază, de sfaturile populare, pre tei culturi va fi însămîntată cu cole moderne cu oare vor fi în a şezat cu grijă Ia locul său. noutate îmbucurătoare. Au reuşit să
cum şi de tehnicienii agronomi, seminţe dublu hibride. înainte zestrate gospodăriile de stat în împartă în fiecare lună din acest an
^ Am intrai în grajd. Şi aici dom- cîtc 5 lei la zi-muncă. Aceşti bani
colectiviştii şi ţăranii muncitori de însămîntarc terenul va fi în acest an, au darul de a uşura ^ neşte aceeaşi ordine. Cele 10 vaci pentru autocamion, am amenajai — Uilaţi-vă, a spus preşedintele, provin din veniturile realizate în tir- O
^ de producţie ale gospodăriei sînt bine grajduri pentru vite etc. pe acest cîmp o să vedeţi nu peste tna transporturilor de ghiaţă şi dife- o
cu gospodării individuale din grăşat cu peste 600 tone gunoi incomparabil de mult munca lu O îngrijite. In a doua curte, din spa mult timp cîrduri de gişte. In acest rite alte materiale făcute peniru anu- %
raionul Alba, au început lucră de grajd şi peste 3 vagoane de crătorilor, de a ridica producti lă tete grajdului, am găsit mai mulţi Intre timp, în jurul nosiru se adu an vom înfiinţa o fermă cu 500 de mite întreprinderi socialiste, cu auto- L
îngrăşăminte azotoase şi fosfa- vitatea muncii şi de a reduce O colectivişti lucrînd la pregătirea ră- nară mai mulţi colectivişii. Printre gişte pe care o vom mări an de nn. camionul şi celelalte atelaje ale gos- 9
rile agricole de primăvară de Iice. Gunoiul de grajd şi o par simţitor preţul de cost pe uni ei se ajla şi tov. Petru Buda, bri podariei colective. In numai II ziic O
îndată ce timpul a permis ieşi sadnifelor: unii cărau pămînt, alţii gadierul gospodăriei. El ne-a povestit Preşedintele ne-a mai arătat albia gospodăria a realizat peste 26.000 lei
rea la cîmp. O îl aşezau în *tocuri, femeile alegeau că au începui lucrările în cîmp şi pe unde, cîndva, curgea o parte din iransporiînd gheaţă.
că au însămânţat 10 ha. cu ovăz Strei. Spunea că această albie s-au
Numai în cîleva zile, pe în te clin îngrăşămintele chimice tatea de produs. Mare parte din arpagic... pină în ziua de 5 martie, tar un gindil s-o transforme intr-un eleş
alt hectar l-au însămînţat cu ceapă. teu cu peşte.
treg raionul s-au însămîntat au şi fost administrate. aceste maşini sînt importate din $ Preşedintele gospodăriei — un om Am plecat din această tînără gos
162 ha. cu grîu de primăvară, Important este că începînd Uniunea Sovietică şi din cele a mic de statură, inie ca piperul şi Colectiviştii ne-au arătat intr-o ca Mutte ne-au povestit colectiviştii podărie cu o impresie plăcută. Nici
lalte ţări socialiste frăţeşti, în y vorbăreţ — ne-a povestit multe lu- meră mai multe lăzi aşezate dis despre planurile, lor de viitor, despre nu se putea altcumva din moment
orz, ovăz ele. De asemenea, s- din acest an lucrările în această cadrul acordurilor economice şi O cruri frumoase despre gospodăria lor. tanţat una peste alta. In acestea erau perspectivele dc. dezvoltare ale gospo ce lucrurile merg bine, din moment
au mai făcut arături pentru în- gospodărie se vor face mecani O — Colectiva noastră a luat fiinţă cartofii puşi ia iarovizat. Ne-au mai. dăriei colective. Spuneau că turma ce membrii ei au planuri măreţe de
sămîntări pe o suprafaţă de X numai în vara trecută. Am construit arătat apoi un cîmp acoperii cu sălcii de oi pe care au înfiinţat-o de cu- viilor, planuri ce fără îndoială vor
care începe chiar din. marginea curţii rînd o vor mări în acest an la peste
peste 430 ha. zat începînd de la însămîntare comerciale încheiate cu ţara un şopron peniru adăposlirea ate sediului şi se întinde de-a lungul 200 capete, că vor înfiinţa o gră
Şiretului pînă departe. dină de legume pe o suprafaţă de 5
Ţăranii muncitori din comu ş: pînă Ia recoltare. Porumbul noastră. Unele din aceste ma lajelor, am cumpărat un autocamion
na Inuri au însămîntat pînă la va fi însămîntat cu maşină tip şini sînt construite de tânăra „Moloiov", am consiruii un garaj deveni fapte vii.
data de 6 martie, 69 ha. cu grîu M.C. tractată de tractor,ul noastră industrie socialistă. In
U.T.O.S. 3. Această maşină dis ele se concretizează ajutorul pe TITL1S PETRESCU
de primăvară din 148 ha. cît tribuie boabele de porumb la care clasa muncitoare îl dă ţă
sînt planificate. Suprafeţe des
tul de mari s-au mai însămîntat
în comunele Mihalţ şi Berghin. distantă de un metru între rîn- rănimii muncitoare. 9 ooooooccccoco OOOOCOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOO 9 00 OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOO
