Page 3 - 1957-03

Nr. 690 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
¦«55

Comuniştii în fruntea Mai multă atenţie calificării tinerilor
brigadieri de la Uricani
acţiunilor
acesta via da roade frumoase, Constantin Buşe. Din aceştia,
Aşezată în mijlocul dealurilor torie patriotică pentru fiecare Producţia socialistă preconi­ Poporul cuban şi-a intensificat lupta
zează mai întîi de toate ridica­ dar pe zi ce trecea el se destră­ vor ieşi cu siguranţă zidari de îm potriva dictatorului Batista
împodobite cu livezi de pomi să-şi valorifice surplusul de pro­ rea continuă a nivelului de trai
al oamenilor muncii. Deci, nu-i ma. Cauzele sînt mai multe. Dar frunte. — Relatările corespondentului ziarului „New York Times“ —
fructiferi, comuna Balşa se nu- duse prin unităţile cooperatiste, de mirare faptul că fiecare om
al muncii este direct interesat să le luăm pe rînd. Cum stăm însă cu perspecti­
mără printre !aşezările frumoa­ contribuind astfel la asigurarea să-şi însuşească o înaltă cali­
ficare, să stăpî-nească mai bine In primul rînd, selecţionarea vele din anul acesta în proble­
se ale raion ului Orăştie. Lo­ fondului centralizat al statului. tehnica şi pe această bază, să
sporească producţia şi produc­ tinerilor brigadieri a lăsat mult ma calificării ? De La prima ve­
cuitorii comunei sînt oameni Tovarăşul’ Nicolae Jurca lui tivitatea muncii, să-şi mărească NEW YORK 27 (Agerpres). rit antiamericane în Cuba.. „O-
cîştigul. de dorit. Mai precis, la acest curs dere, s-ar părea că nu stăm rău. Ziarul „New York Times“ a
harnici. Cei mai mulţi se ocupă Iosif, agitator în cadrul organi­ poziţia, din care fac parte
Putem afirma, că în anii -regi­ s-a înscris cine a vrut. Mulţi Invăţînd din lipsurile anului tre­ publicat o serie de articole ale cei mai buni reprezentanţi ai
cu creşterea animalelor. In ul­ zaţiei de bază, împreună cu Ghe- mului democrat-popular munca corespondentului său Mathews poporului cuban, scrie el, se ca­
de oreştere a cadrelor a luat o dintre aceştia n-au frecventat cu cut, comandamentul brigadieri­ racterizează în prezent prin-
timii ani, înfăţişarea comunei lor rasim Cuiceanu, Iosif Cazan şi amploare fără precedent. S-au despre situaţia din Cuba. tr-o stare de spirit vădit anti-
deschis numeroase şcoli de oa- regularitate cursurile, iar o par­ lor (comandant Gheorghe Ena- Autorul, reîntors recent din americană.
s-a schimbat mult. Ţăranii mun­ Simion Moga, au vorbit într-una lifioare de toate gradele cu ma­
terial didactic adecvat, cu pro­ te dintre ei au plecat chiar de che), în colaborare cu organi­ Cuba, scrie despre intensificarea Acesta este un fenomen re­
citori privesc cu mîndrie comu­ din zile cu ţăranii muncitori fesori şi instructori bine pregă­ luptei poporului cuban împotriva cent în Cuba şi una din impre­
tiţi, de asemenea s-a introdus pe şantier, după un timp oare­ zaţia U.T.M. (secretar Teodor dictatorului Batista, mişcare con­ siile profunde pe care le încear­
na lor care se înfrumuseţează şi Aurel Moga şi Aron Danciu, calificarea la locul de muncă. dusă de Fidelio Castro, care
Mulţi tineri şi-au însuşit o me­ care. Mocuţa) şi conducerea şantie­ luptă „cu dîrzenie şi succes“ în că în prezent un vizitator din
se dezvoltă pe zi ce trece. convingîndu-i să încheie con­ serie dragă, devenind astăzi munţii Sierra Maestra împotri­ Statele Unite. Livrarea de ar­
mîndria întreprinderilor. O altă oauză, constă în faptul rului (inginer I. Bejan), au tre­ va armatei guvernamentale. mament american este aspru
Şcoala, clădirea Sfatului popu­ tracte pentru a valorifica din că n-a existat o cointeresare cut la o selecţionare riguroasă
lar în oare se află şi căminul surplusul lor importante canti­ Şantierele de brigadieri au materială, întrucît încadrarea a tinerilor brigadieri pentru me­ După cum arată Mathews, criticat atît în Cuba cît şi în
cultural, sînt realizări cu oare tăţi de lapte, lînă etc. constituit de asemenea valoroase celor care urmau şcoala de oa- seriile de sobari, tencuitori, zi­ „mii de femei şi bărbaţi sînt toate ţările Americii Latine“.
sătenii comunei Balşa se mîn- pepiniere de cadre, de unde s-au lificare era nesatisfăcătoare. Bri­ dari şi vopsitori. Au fost deja devotaţi din toată inima lui
dresc. Filmele pe care caravana In afară de munca desfăşu­ recrutat tineri dornici de a în­ gadierii preferau să lucreze la selecţionaţi 70 de brigadieri, din­ Ciasbro, sute de cetăţeni oare se Subliniind că în Cuba a fost
cinematografică le aduoe în co­ rată în rîndul ţăranilor munci­ lopată, unde cîştiga-u dublu. tre care peste 30 tinere fete. Toate introdusă o cenzură severă şi
mună sînt vizionate de sute de tori, comuniştii au căutat să fie văţa tainele meseriei, care pînă bine pînă aici. Numai că, pînă bucură de respect deosebit îl a- că regimul dictatorial urmă­
cetăţeni, pentru care acest lucru în fruntea celor oare contrac­ Nu-i mal puţin adevărat că La ora actuală, nu s-au primit jută. Zilnic se semnalează
a devenit ceva obişnuit. tează cu statul. la urmă au devenit meseriaşi de nu s-a dus o muncă susţinută nici un fel de fonduri pentru explozii şi acte de sabotaj. Nu­ reşte să !acopere urmele cri­
pentru a arăta brigadierilor im­ mai la 15 februarie în oraşul
In fruntea tuturor acţiunilor Printre primii din comună ca­ nădejde. portanţa calificării lor. Era ne­ deschiderea acestor cursuri, în Santiago au explodat 15 bom­ melor sale, Mathews scrie:.
de amenajare şi înfrumuseţare re au încheiat contracte au fost be“. „Poţi să-ţi faci o imagine de­
a comunei, au stat comuniştii. membrii de partid Nicolae To- Sînt însă unele şantiere unde cesar să se vorbească mai mult care s-au înscris cei mai buni plină despre cele ce se întîm-
Ei au ştiut să fie exemplu per­ dor, Aurel Moga şi alţii, care Potrivit relatărilor corespon­ plă în Cuba numai dacă vizi­
sonal şi în acelaşi timp să mo­ au contractat însemnate canti­ problema calificării lasă de do­ de problema drumului lor în brigadieri. Or, fără bani nu poţi dentului, crunta teroare guver­ tezi această ţară, dacă stai de
bilizeze şi pe ceilalţi ţărani mun­ tăţi de lapte şi lînă. De pildă, viaţă, de necesitatea oreşterii asigura condiţii optime de şco­ namentală „a îndîrjit şi mai vorbă cu cubanezii şi dacă că­
citori din comună la realizări Nicolae Todor, a contractat can­ rit, fapt Care face ca numărul numărului de cadre oalificate larizare şi nioi nu-i poţi plăti pe lătoreşti prin insulă. După o
oare au făcut comuna să fie de titatea de 1000 litri lapte şi 30 pe şantierele de construcţii şi de cei oare se califică. Cine se face mult populaţia împotriva lui asemenea călătorie începi să în­
nerecunoscut. kg. lînă. brigadierilor ’calificaţi să fie mic, alte probleme oare i-ar fi deter­ Batista“. ţelegi de ce preşedintele Batis­
deşi cei mai mulţi dintre ei ţin ta este atît de nepopular şi de
Hotărîrile plenarei C.C. al Biroul organizaţiei de bază minat să înveţe meseria pe oare vinovat de această stare de lu­ Mathews subliniază de ase­ ce ia naştere o mişcare atît de
P.M.R. din decembrie 1956, au s-a îngrijit în această perioadă cu orice preţ să-şi însuşească o menea creşterea stării de spi­ ameninţătoare împotriva lui“.
pus şi în faţa organizaţiei de în mai mare măsură de activi­ singuri şi-au ales-o. cruri ? După cum afirmă con­
bază din comuna Balşa noi şi tatea colectivului de redacţie al meserie.
importante sarcini. gazetei de perete. Tovarăşul Du­ Dar, problema cea mai acută ducerea trustului 7 construcţii Uriaşele cheltuieli ale Franfei în războiul
mitru Sturza, Marian Cazan şi O situaţie asemănătoare e- a fost aceea că nu s-au creat Petroşani, cărea îi aparţine a- colonialist împotriva poporului algerian
După ce documentele plenarei Nicolae Mihuţ, au scris la ga­ condiţii optime pentru desfăşu­ oest şantier, Ministerul construc­
au fost dezbătute în organizaţia zeta de perete articole numeroa­ xistă şi pe şantierul naţional al rarea activităţii cursului de ca­ ţiilor a sistat deschiderea unor
de bază, comuniştii au hotărît se care au lămurit ţăranilor lificare. De pildă, multă vreme
să intensifice şi mai mult munca muncitori prevederile hotărîrii şi tineretului de la Uricani. Că
politică pentru traducerea lor în au popularizat pe Simion Popa, cursurile s-au desfăşurat în dor­ noi şcoli de oalificare, nealocînd
viaţă. Nicolae Crişan, Nicolae Jurca şi este un şantier tînăr şi fruntaş
alţi fruntaşi în acţiunea de con­ mitoare, lipsind rechizitele şi u- nici un fel de fonduri în această PARIS 27 (Agerpres). apartamente cu 3 camere şi de­
pe ţară, asta se ştie, dar nu neori chiar lectorii. Singurul lec­ direcţie. Ziarul „L’Humanité“ publică pendinţe. Cu cheltuielile nece­
Fără îndoială că sarcinile care tractări. De asemenea, au fost tor oare a ţinut cursul oarecum
scuză cu nimic procentul mic pe picioare, a fost meşterul de Care ar fi soluţia în cazul de intr-un număr recent date cu sitate de o singură lună de
stau în faţa organizaţiei de bază organizate conferinţe despre mă­ şantier Gheorghe Stancu, oare faţă ? Tot conducerea trustului privire la cheltuielile necesita­ război în Algeria s-ar fi putut
de brigadieri aalificaţi de la în­ a predat cu regularitate noţiuni te de războiul colonialist dus construi 5.000 de săli de clasă,
de zidărie La acest curs. poate s-o rezolve, cerî-nd cu mai de Franţa împotriva poporului iar cu cheltuielile dintr-o sin­
fiinţarea lui. Pentru a cunoaşte multă insistenţă Ministerului de algerian. La începutul anului gura zi s-ar fi putut construi şi
1956 guvernul a prevăzut că utila complect 2 spitale de 500
mu ar fi putut fi îndeplinite da­ surile luate de partid şi guvern mai bine situaţia de -aici, e bine Zidarii oare aveau contracte resort să aloce fonduri pentru de paturi fiecare.
sumele necesare zdrobirii miş­
că organizaţia de bază nu s-ar în vederea îmbunătăţirii conti­ să luăm lucrurile de La început. de oalificare La locul de muncă, calificarea tinerilor brigadieri. E cării de eliberare din Algeria se La aceste pierderi materiale
vor ridica în 1956 la 200 de grele pe care le suportă contri­
fi sprijinit pe un larg activ fără nue a nivelului de trai al oa­ S-a deschis pe la jumătatea a- oa de pildă, Mihai Molnar, au necesar să se arate Ministerului buabilul francez trebuie să se
miliarde de franci. In realitate
de partid format din deputaţi, menilor muncii din patria noas­ nului trecut un curs de calificare ţinut brigadierii doar ca sala­ de construcţii, că tinerii aceş­ cheltuielile s-au ridicat la sfîr- adauge pierderile sîngeroase
şitul anului 1956 la 485 miliar­ care se ridică, chiar după eva­
învăţători, utemişti, membre ale tră şi a realizărilor obţinute de pentru zidari. Ce-i drept, la în­ de de franci, ceea ce reprezintă luările din surse guvernamen­
mai mult de o zecime din bu­
comisiei de femei, ţărani mun­ regimul democrat-popular. ceput au fost însorişi peste 50 hori-, ca să le mărească procen­ tia, care vin voluntar să mun­ getul total al Franţei Dacă a- tale, vădit inferioare realită­
ceşlî 485 de miliarde de franci
citori fruntaşi. Aceştia, împreu­ Munca politică desfăşurată de de brigadieri. Se părea că cursul tul de acord. cească pe şantierele patriei noas­ ar fi fost folosiţi pentru scopuri ţii, la aproape 2.000 de morţi
paşnice s-ar fi putut construi din rîndurile forţelor de repre­
nă cu agitatorii organizaţiei de comunişti, agitatori şi membri ai Am fi nedrepţi dacă am spune tre, trebuie ajutaţi să-şi însuşeas­ intr-un singur an 161.500 de siune fraceze şi la peste 17.000
de morţi în rîndurile populaţiei
bază, au fost instruiţi de către activului fără de partid, precum că în ultima perioadă a desfăşu­ că o meserie. Că şantierele trus­ algeriene.

secretarul organizaţiei de bază şi exemplul personal al acesto­ rării cursului, nu s-au luat mă­ tului duce lipsă de muncitori oa-

cu documentele plenarei şi au ra, au dat roade. Numai în suri mai bune pentru termina­ lificaţi.
rea ltii. De cînd a fost numit se­ Nu e uşor de rezolvat această
fost repartizaţi pe grupe de cîte cursul lunii ianuarie, s-au înche­

25 de case, pentru a face cunos­ iat contracte pentru a fi livrate

cut ţăranilor muncitori noile mă­ statului 2.100 kg. lînă, peste cretar al şcolii, tovarăşul nor- problemă. Dar consideram că

suri ale partidului care sînt me­ 5.000 litri lapte, mari cantităţi mator şef, Mihai Albrect, lucru­ Trustul 7 construcţii o poate re­
rile s-au schimbat spre bine. S-a zolva, dacă persistă cu insisten­
nite să contribuie şi mai mult de brînză şi un număr Însemnat Propunerile repartizat o sală pentru cursuri, ţă asupra ei. , . _
cetăfenilor prind
1a ridicarea nivelului de tiai, de animale mari şi mici S. U. A. intensifică controlul

material şi cultural al' celor ce Realizările obţinute pînă' a-

muncesc/ cum de organizaţia de baza din n ¦> N .'Vj a J a ¦ s-a.u dat rechizite, iar zidarii Dacă şantierul Uricani e frun­ m ilitar asupra insulei Tai van
Mihai Molnar, Ioan Voicu şi Io- taş în muncă, de ce n-ar fi frun­
Mergînd în circumscripţiile comuna Balşa, trebuie să cons­ taş şi în problema calificării ?
sif Vischy, i-au pus pe tineri să
unde au fost repartizaţi, aceş­ tituie un stimulent în vederea • In comuna Beriu, cetăţenii Calificînd tot mai mulţi tineri, PEKIN (Agerpres) China oiuan, Sinciju, Tzziai, Sunsa-n
lucreze mai mult meseria. Dar, şantierul Uricani va putea obţine
tia au organizat convorbiri cu obţinerii de noi succese în mun­ au propus nu de mult să se facă noi realizări în îndeplinirea sar­ Nouă an u n ţă. şi Taicijun. Autorităţile mili-
îndiguirea apei care inunda zona cînd a început această redresare, cinilor de plan, va crea condiţii
ţăranii muncitori şi printre al­ ca viitoare a comuniştilor din legumicolă a colectiviştilor. Deşi pentru sporirea producţiei şi Potrivit ştirilor din T.aipe tare folosesc ca bazg miHtare
a trecut un timp relativ scurt, numărul tinerilor rămaşi în curs productivităţii muncii şi reduce­
tele le-au arătat că este o da­ această comună. prin grija sfatului popular co­ era destul de mic,' 15 elevi. Toţi rea sistematică a preţului de cost S U.A. îşi intensifica controlul ’ . . . 1
munal, s-a făcut aproviziona­ aceştia, nu de mult, au -absol­ al luorărilor de construcţii.
rea cu lemne de stejar pentru vit şcoala, luînd calificative militar asupra insulei Taiwan. 13e *or porturile Giaosin, Tzzi-
piloni şi s-au organizat echipe bune. Putem cita în mod deose­ GH. TAUTAN
Consum atorii vor p rodase de burîă din locuitorii comunei, care au bit pe elevii Marin Răceanu, cel Toate unităţile armatei cian- Iun, precum şi insulele Penhu-
început baterea pilonilor, împle­
tirea cu nuiele şi umplerea di­ mai bun din promoţie, pe Nistor kaişiste au „consilieri militari“ ledao. In multe regiuni din Tai-
gului cu piatră.
c a lita te şi să fie deservifi civ iliza t Raicu, Gheorghe Petresc-u şi americani. Ofiţerii superiori wan, unde sînt situate baze
0 Locuitorii din Pricaz şi
Eram în gara Orăştie aştep- tcarei de la bufet, aceasta mi-a Foit au propus schimbarea di­ ciankaişişti sînt numiţi sau militare americane, accesul
tînd trenul spre Deva. Şi pen­ răspuns : „Ce putem face dacă recţiei canalului cu apa infec­
tru că acesta întîrzia, am rozătoarele mişună din abun­ tată ce străbate, din Pricaz spre destituiţi numai cu asentimen- este interzis
intrat în bufetul din sta­ denţă în bufet ? Noi trebuie să Foit, 42 ha. cu teren arabil.
ţie cu gîndul să iau o vindem toate alimentele aşa cum tul americanilor. In şoollle-ml- Ştirile primite din Taiwan
gustare. Ce am văzut în vi­ sînt ele, pentru că nimeni nu ni Lucrările pentru schimbarea
trina bufetului mi-a tăiat- însă le scade“. Ce ar fi însă dapă direcţiei canalului -au început. O litare cursurile şînt predate dovedesc că în rîndurile popu-
pofta de mîncare. Pe o tavă e- gestionarul bufetului, Dumitru bună parte din ele au fost exe­
mau aşezate vreo 20—25 cornuri, cutate de cetăţenii din Pricaz după manuale americane. Nu- jaţiei insulei, creşte indignarea
unele din ele rupte în 2—3 bu­ Olaru, ar lua măsuri de stîrpire Se prevede ca peste o lună, două,
căţi, iar altele găurite de şoareci a şobolanilor şi pînă una alta, noul canal să fie terminat. Un ciclu de filme închinat zilei meroşi ofiţeri ciankaişişti sînt fată de dominaţia americani-
şi şobolani care în timpul nopţii ar pune geamuri la vitrina cu de 8 m artie
operau în voie. Alături de tava produse alimentare pentru că ele • Muncitorii din oraşul Orăş­ t-rimişi în S.U.A. pentru a fi lor. In oraşul Taipe adesea a-
cu cornuri se afla o altă tavă lipsesc. In acest fel cu siguran­ tie au cerut să se pună mijloace
pe care, în formă de piramidă, ţa că şobolanii sau şoarecii nu instruiţi. par pe zidurile caselor urmâ-
erau aşezate chiftele. Se vede .¦or mai putea intra în bufet. de transport public pînă la fa­
treaba că acestea au plăcut mai Comisia de femei de pe lîngă man şi filmul francez „Dragostea S. U. A. a creat baze milita- toarea inscripţie: „Americani,
mult şobolanilor, pentru că a- Credem că tovarăşii din con­ bricile mai îndepărtate. Ince- Sfatul popular al oraşului Deva,
proape toate erau începute sau în colaborare cu conducerea ci­ unei femei“ re şi arsenale în Taiwan, Tia- căraţi-vă acasă 1“.
mîncate mai mult de jumătate. ducerea T.A.P.L. Deva şi Sime- pînd de la 1 februarie, s-au pus nematografului „Filimon Sîrbu“ Aceste filme se vor prezenta
organizează între 4-10 martie a.c Demonsfrafii anfi-briianice ?n capîfaîa
La întrebarea adresată vînză- ría, ar trebui să fie mai mult în circulaţie două autobuse. un ciclu de filme închinat zilei în zilele amintite mai sus numai
internaţionale a femeii. între orele 18-20, Biletele se gă­ coloniei Uganda
preocupaţi de înlăturarea acestor sesc de vînzare la Sfatul popular
lipsuri. In cadrul ciclului vor fi pre­ al oraşului Deva la camera nr. 1 KAMPALA 27 (Agerpres) Uganda, (teritoriu în Africa de
zentate următoarele filme; Ţinînd cont de faptul că filmele Asociated Presse relatează că est) Frederick Crawford, au
sînt prezentate în cinstea zilei cu prilejul instalării noului gu­
„Drumuri şi destine“ film so­ de 8 martie, s-ia stabilit ca pre­ vernator al coloniei engleze avut loc mari manifestaţii orga­
vietic“ „Fără acoperiş“ film ger-
ţul unui bilet să fie de 1 leu. nizate de populaţia băştinaşă
împotriva dominaţiei engleze.

Scrisori despre Horia în biblioteca (german) dezertor, cu numele se putea face nimica. După ce Crişan. Ele constituie un preţios Aproximativ 11.000 de africani
documentară „Battîiyaneum“ din Alba lulia Salis. In căutarea acestuia s-a numeroşi din ei (romîni) au document despre crunta şi sîn- conduşi de liderii partidului
străduit mult Măjestatea Sa fost prinşi !sau omorîţi, îngenun- geroasa reprimare încercată de Congresul Naţional din Ugan­
(împăratul Iosif ai Il-leaj, ba chindu-i, iau prins însfîrşit, în oamenii stăpînirii asupra ace­ da, au demonstrat în fata clădi­
a promis şi un premiu aceluia munţii Bihorului, sub comanda lora care au încercat să-şi az- rii înaltei curţi unde noul gu­
vernator depunea jurămîntul. Ei
izbucnit răscoala ţărănească a care îl va prinde. Acestui om locotenentului Vaixa, în 2 ianua­ vîrle jugul. Cruzimile şi bestia­ au cerul ca Uganda să devină
lui Horia, Cloşca şi Crişan, teritoriu independent, deoarece
Biblioteca documentară „Ba- luînd sfîrşit, precum se ştie, cu de zile, timp destul de scurt hain i s-au alăturat şi doi pro­ rie, şi pe cei doi corifei, împreu­ lităţile comise n-au intimidai* populaţia nu mai poate îndura
tthyaneum“ din Alba-Iulia, prinderea şi executarea prin lo­ pentru acele vremuri, cu mij­ topopi. Ei, tustrei, au făcut pe nă cu un popă valah, aducîndg-i însă pe cei asupriţi şi jertfa ce­ dominaţia britanică.
viri de roată, la data de 28 fe­ loacele de locomoţie (poştalioa-
printre altele, posedă şi o se­ bruarie 1785, în Alba-Iulia pc ne) de atunci. valahii (romînii) din comitatele la noi în cetate. Este de nedes- lor ucişi în 1784 s-a răsfrînt ca Presa indiană continuă să
rie de documente scrise, care locul de supliciu, a lui Horia şi
aruncă o vie lumină asupra e- Bibliotecarul Daniel Imre, re- Hunedoara şi Zarand să creada. cris mulţimea de oameni care un ecou puternic peste munţi în comenteze propunerile
venimentelor importante, petre­ Coşea, capii luptei poporului întoreîndu-se din Roma acasă
cute în viaţa poporului transil­ romîn iobag pentru eliberarea !a Alba-Iulia, a dus cu sine şi că sînt trimişi de Majestatea s-au adunat ca să vadă aceste Muntenia şi Moldova, mişcînd sovietice cu privire la
vănean. Putem socoti printre a- sa de sub jugul nemeşesc. Fos­ scrisorile primite de la priete­
ceste documente şi deosebit de tul loc de pierzanie şi acum nul său, profesorul Gabri. A- pentru a ucide şi stîrpi oe mo­ două vestite paseri capturate ţăranii de aici — ce nu mai asigurarea păcii în orientul
intedasante scrisori ale lui poartă numele de „Deajul Fur­ ceste scrisori au fost bine păs­
cilor“, ceea ce arată, că în po­ trate şi după moarteai lui, îm­ şieri şi nemeşi (nobili). Bur- Pe Horia l-iau închis sub poar­ aveau chip să îndure exploata­ Apropiat şi mijlociu
Gabri Iosif, care între anii por şi astăzi mai există amin­ preună cu întreaga sa colecţie
1771 —1796, a fost profesor laic tirea morţii năpraznice a acestor de documente. Ele au rămas bi­ gusul, poartă la sine o diplomă ta nouă, iar pe Cloşca sub îm­ rea — spre marea răscoală a DELHI 27 (Agerpres)
al gimnaziului romano-catolic bliotecii „Batthyaneum“ unde scrisă cu litere de aur, prin oare părat (celula de sub statuia îm­ anului 1907. Presa indiană continuă să co­
din Alba-Iulia. martiri. acestea şi astăzi se află. menteze propunerile Uniunii So­
dovedeşte valahilor misiunea păratului Ca-rol al Vl-lea de pe Scrisorile -de faţă, sînt străbă­ vietice cu privire la asigurarea
In acest timp era în Alba- Tot timpul cît a durat răscoa­ Iată cîteva fragmente mai sa, iar protopopii poartă U gîţ poarta principală a cetăţii Alba- tute de interpretarea pe care o păcii şi securităţii în Orientul a-
Iulia ca bibliotecar al episco la lui Horia, cît şi după aceea, interesante din aceste scrisori, Lanţuri de aur. Valahii, amăgiţi Iulia), Tot timpul stă de pază dădea evenimentelor autorul lor, !ropiat şi Mijlociu.
pului Batthyany Ignée, preotul profesorul Gabri Iosif, locuind traduse din limba maghiară. A- de aceşti oamenii răi, au înce­ lîngă el doi soldaţi, iar deose­ car, el însăş' făcea parte din pă­ Sprijinind propunerile sovieti­
romano-catolic Daniel Imre. In­ în cetatea Alba-Iulia, a fost ceste fragmente de epistole, ne put a incendia casele nobililor, bit încă, afară la uşe, o santi­ tura asupritoare şi, în consecin­ ce ziarul „Indian Express“ scrie
tre aceşti doi intelectuali : pro­ martorul apropiat al evenimen­ arată în culori izbitor de realis­ pe proprietari şi familiile lor nelă Dintre soldaţii lui Horia, ţă, fiindu-i vizate chiar şi pro­ că S.U.A. trebuie să se declare
fesorul Gabri şi bibliotecarul te atît evenimentele descrise cît ucizîndu-i fără milă. Deja în adică dintre hoţii de valahi, se priile sale interese, el nu putea de acord cu propunerile Uniunii
Daniel,’ a existat o strînsă le­ telor răscoalei, văzînd chiar cu şi mentalitatea scriitorului lor, vreo 60 de sate, toate clădirile află închişi în cazemate cam să vadă în capii răscoalei drept
gătură de prietenie. Episcopul ochii săi proprii execuţia prin care era stăpînit de prejudecă­ nobililor au fost arse luînduli-se p-atru sute, care unul după al­ ceea ce au fost, figuri ale luptei Sovietice privind renunţarea re­
transilvănean Batthyany, pen­ loviri de roată a lui CÎoşca şi ţile clasei dominante feudale de şi toate avuţiile: bani şi bucate, tul crapă. Şi au înţepenit din ei pentru libertatea poporului. Aşa­ ciprocă la livrările de armament
tru a-şi complecta unele date Horia. Intre, profesorul Gabri atunci şi de ură şovină şi dis­ avînd încă de grijă ca nici o patru - inşi. Pînă acum, o bună dar, faptul că el îi numeşte în ţărilor Orientului Apropiat şi
privitoare la lucrările sale de is­ preţ faţă de poporul romîn io­ casă sau altă clădire ţărăneas­ parte.din ei au fost ucişi de ofi­ repetate rînduri „răufăcători1^ mijlociu, lichidarea bazelor mili­
din Alba-Iuiia şi bibliotecarul că să nu fie incendiată...“. ţerii comitatului, însă Majesta­ tare străine !de pe teritoriile aces­
torie laică şi eclesîastică, l-a tri­ Daniel Imre, aflat atunci la Ro­ bag. asuprit de clasa nemeşilor sau în alt chip, nu este deloc
ma, s-a dus o vie coresponden­ din Transilvania : 12 ianuarie 1785 tea Sa a suspendat aceasta, nu- surprinzător. Cu toată poziţia tor ţări şi renunţarea la atrage­
mis pe Daniel Imre la Roma, ţă, Gabri informîndu-şi priete­ "mind doi comisari regali...“. Iul de clasă însă, mult depărtată rea lor în blocurile militare. Zi­
unde acesta, cu învoirea papei nul despre toate evenimentele 16 noiembrie 1784 ....In două scrisori anterioare, de interesele celor obijduiţi, !au­ arul subliniază că problema
Pius al Vl-lea, a întreprins cer­ mai importante petrecute în am mai scris despre nemaipo­ VINGARZAN VIRGIL Orientului apropiat şi mijlociu
cetări în biblioteca Vaticanului, Transilvania, dar mai ales în „...Este vreo jumătate de an, menita furie a naţiei valahe. torul scrisorilor, face totuşi
copiind de acolo unele docu­ oraşul Alba-Iulia. Scrisorile prin că aici, sau mai bine zis în bibliotecar şef la biblioteca unele constatări care relevă am­ nu poate fi rezolvată fără o în­
mente istorice, pe seama pa poşta de atunci, făceau drumul pădurile şi munţii Ardealului, ploarea răscoalei si semnifica­
tronului său. Alba-Iulia—Roma cam dte 24 s-a retras un militar bargus Mult sînt îndatorate comitatele documentară „Batthyaneum" ţia deosebită a acesteia Acest ţelegere cu Uniunea Sovietică.
lucru apare evident mai ales în
In timpul şederii lui Daniel Hunedoara, Zarand şi Alba Alba-Iulia
la Roma, adică în anul 1784, a
(mai cu seamă, în acestea au N. R.

fost săvîrşite omoruri şi pustiiri) Aceste scrisori păstrate în
— soldaţilor săcui. căci pînă ce original, redau cu destulă ana­ ciclul de scrisori pe care-1 vom
¦aceştia, cam trei mii la număr, liză zilele execuţiei celor trei publica in numărul viitor !al
nu au încercuit în cuiburile lor luptători pentru libertatea ioba­ ziarului, ca o continuare a ce­
din munţi pe hoţii de valahi, nu gilor ardeleni, Horea, Cloşca şi lor de faţă.