Page 30 - 1957-03

Pag. 2
® Gnirurgul rural ¦
L a miezul nopţii, după ce Grigorova dădu dispoziţia să'
terminase o operaţie se facă de gardă zi şi noapte
grea, Anastasia Grigorova se la patul bolnavului şi ea In-
înapoia acasă. Abia adormise,
cînd fu din nou chemată de
urgentă la spital.
/ Acolo găsi un bolnav dlntr-
un sat vecin. Bolnavul gemea
\ şi se ţinea de pîntece.
— Ce o fi oare: un ulcer
penetrant, colici nefritice, cal-
cule biliare sau renale, o a-
pendicită acută ? se frămîn-
ta Grigorova.
Anastasia Grigorova cs e
singurul chirurg in
foPmeiţnrsokvts. Nl tci innu are cu ciine
să se sţatuiasca în c^ rlJ ra]
ve. In fiecare zi
zolve o seama de probleme cu
mai multe necunoscute. Şi de
fmieaciare data t.re. b.ua .sa„ l<e re
zolae ca forte proprii.
c ljZ - , ' f i * T f Gr,.f°.rf a,. a
su l şi-a redoblnditcalmul W
pprmoffeeAsiiounual tşl încredere tn
SUM uera timp de pierdut, fie- g iaL Ac, m î ‘% 0 ‘atcrven-
care clipă era preţioasă. Si
medicul luă hotărirea. de a e-
xecuta o incizie paralelă cu
muşchii drepţi: de aici va fi
mai uşor să se exploreze intes­
tinul. Incizia s-a făcut şi a-
cum tabloul clinic este clar.
La dreapta, lingă intestinul
subţire, se putea vedea o tu­
moare de mărimea pumnului
crescută în ţesutul înconjură­
tor.
In felul acesta era obstruat
Intestinul gros. Era un caz
complicat şi greu, dar o lip­
să de hotărîre sau o tărăgă­
nare puteau să coste viata pa­
cientului. De aceea Grigorova
luă repede hotărirea...
In sala de operaţii e liniş­
te deplină. Chirurgul lucrează
cu mare încordare; interven-
> fia durează de peste trei ore.
^ In orice clipă poate înceta ac-, filactice.
ţiunea narcozei şi bolnavul se Colectivul medical a orga-
va trezi. Asistenta saturează nizat bine asistenta populaţiei
prea încet vasele şi medicul în dispensare. Se întîmplă
îi dă ajutor.
A doua zi bolnavului îi scă- gorova să fie chemată pentru
zu subit tensiunea arterială, intervenţii urgente. Scade nu-
inima funcţiona neregulat, mărul bolnavilor.
Anticariatele de cărfi din Moscova
Aproape în toate oraşele din
Uniunea Sovietică există anti­
cariate de cărţi. La Moscova e-
xistă 19 anticariate Cărţile ca­
re se vînd în aceste magazine
se împart în trei categorii: cele
care au fost editate începînd
din" 1940, cele care au fost pu­
blicate între anii 1917-1940 şi
cărţile vechi şi rare. Un consi­ în prezent o bibliotecă proprie. lă, ci se alimentează cu apa o- mul grup, care cuprinde făcui în apropiere de observator, iar stil, holuri, camere de odihnă r cruri interesante de văzut. 250 de )
liu special alcătuit din anticari
pricepuţi, specialişti în beletris­
tică şi în diferite domenii ale
ştiinţei, stabileşte preţul cărţi­
lor. Printre cele mai preţioase
• cărţi se numără culegerea de
gravuri ale lui Rembrandt, edi­
tată înainte de revoluţie, car­
tea „Vînătoarea princiară în
Rusia în secolele X-XVIII“.
Magazinele primesc cărţi tra-
tînd cele mai variate subiecte —
romane, cărţi de filozofie, de
tehnică, de artă, de ştiinţe, gra­
vuri, albume, manuscrise, per­
gamente, cărţi în limbi străine.
Cărţile cele mai cerute sînt ur­
mătoarele : dicţionare Webster
şi Larousse, operele lui Dikens,
Galsoworthy, A. France, P. Me-
i rimee.
In laboratorul Institutului central
de cercetări siderurgice se află in
curs de încercare primul aparat au­
tomat experimental. Aici el este de­
numit „Consilierul, maistrului !urna-
liN".
...Pe tabloul luminos se aprind
din timp în timp mici becuri de di­
ferite culori. Lingă fiecare din ele
se află ® tăbliţă cu o inscripţie
scurtă.
Se aprinde bunăoară lampa cu in­
scripţia „să reducă umiditatea
vintului". După cîtva timp se aprin­
de lampa vecină cu inscripţia „Să se
modifice regimul de încărcare a ma­
terialelor".
„Să se pună programul „A". „Să
se introducă în furnal o cantitate
suplimentară de cocs I" — cere stă­
ruitor cea de a treia lampă care s-a
aprins.
N. Kuniţki, şeful laboratorului de
automatică, explică:
— 'Aparatul stabileşte repede mă­
surile ce trebuie adoptate atunci cînd
este perturbată într-un fel sau altul
funcţionarea normală a furnalului, In
săşi era prezentă aproape tot
timpul. Se desfăşura o luptă
îndîrjită pentru salvarea unei
vieţi omeneşti. Şi moartea a
fost silită să dea înapoi...
Aceasta este una din nu-
ceroasele victorii ale chirur-
gutui. In cei 20 de ani de ac-
tivitate pe tărîm medical ea
a execufat aproximativ 10.000
<& operaţii.
/P35 Grigorova a
absolvit Institutul de
m^ edicină din Sara^tov şi a în-
Volsk pe Volga. Lucrînd în-
tr-un colectiv de medici cu ex-
, încă. Pentru aceasta, la mare
penenţa, ea a invaţat multe
l^ucruri şi şti^a să^ se descurce
neprevăzute.
“ / “ spttaM
exec™ute aoeicnmter„venţsieolipceitaentă-
urochirurgiei. Desigur, putea
să refuze, deoarece nu este
specialistă în acest domeniu.
Dar Grigorova a avut grijă
în primul rînd de bolnav —
dacă va fi trimis la Moscova,
poate muri pe drum I
îndatorirea de medic, con­
ştiinţa de om sovietic nu-i
permiteau să se eschiveze de
la răspundere, şi încordîndu-
şi voinţa, ea a efectuat ope­
raţia în bune condiţii.
Cu zece ani în urmă Anas­
tasia Grigorova a fost numi­
tă şefă a secfiei de chirurgie
din spitalul „Petrovski".
La spitalul „Petrovski" nu­
mărul operaţiilor descreşte cu
fiecare an. Acesta este rezul­
ttaattuuil uurnnei vaste munci pro-
din ce în ce mai rar ca Gri-
După calculele • Ministerului
culturii, în 1956 librăriile au fost
cercetate de un număr de vi­
zitatori de două ori mai mare
decît cinematografele şi teatre­
le. Anticariatele sînt cele mai
des vizitate. 86 la sută din nu­
mărul locuitorilor Moscovei au
U.R.S.S. La Kanibadam (R.S.S. Tad jică) se apropie de sfîrşit construirea
unei uzine pentru extragerea grăsimi lor.
funcţie de indicaţiile aparatelor de
măsurat care oglindesc valoarea şi
natura devierii faţă de normă a prin­
cipalilor parametri ai procesului teh­
nologic, tabloul luminos al „consi­
lierului maistrului furnalist" trans­
mite recomandarea corespunzătoare.
Folosindu-se de aceasta, maistrul
poate restabili repede funcţionarea
normală a furnalului.
Noua instalaţie are un caracter ex­
perimental şi. deocamdată indicaţiile
aparatelor furnalului îl sînt transmi­
se prin întoarcerea unei serii de co­
mutatoare cu trei căi într-una din
poziţiile „Normă", „Peste normă" şi
„Sub normă“" — în conformitate cu
indicaţiile aparatajului de control şi
măsurat al furnalului.
„Consilierului maistrului furnalist"
i se transmit diferite date, cum sînt
căderea presiunilor în partea de jos
şi cea de sus a furnalului, tempera­
tura în diferite puncte, cantitatea,
presiunea, temperatura şi umiditatea
vintului debitat etc.
Aparatul concentrează parcă întrea­
ga experienţă a multor maiştri furna-
m ou avion reactiv cu grup
turbopropulsor pentru cătatori
Un colectiv de proiectanţi şi
ingineri sovietici, sub conduce-
rea lui O. Antonov, a realizat
un nou avion reactiv cu grup
turbopropulsor pentru călători,
denumit „Ucraina“.
Avionul, monoplan cu aripă
situată la înălţime, este desti­
nat flotei aeriene civile şi va
putea transporta 70-80 călători.
Cele patru turbopropulsoare îi
asigură o viteză de croazieră
de aproximativ 600 km/oră.
Dacă în momentul decolării se
defectează unul din motoare
(sau chiar două) avionul poa­
te totuşi să-şi ia zborul şi să-l
continue. Dar un asemenea caz
este foarte puţin probabil, în-
trucît turbopropulsoarele reali­
zate de specialiştii sovietici au
o mare siguranţă în zbor. A-
ceste motoare consumă mai
puţin carburant decît motoarele
similare instalate pe avioanele
engleze de tip „Vicount“.
Avionul ¦ Ucraina“ este uti­
lat cu aparataj pentru aerona-
Stiloul >„yTuristshaia“
In luna Ianuarie colectivul bişnuită în care se dizolvă in­
fabricii „Avtorucika“ din Har- stantaneu un colorant conţinut
kov a livrat primul lot de sti­ în corpul stiloului. Rezerva de
louri originale.
Aceste stilouri, care poartă
numele de „Turistskaia“, sînt
produse pentru prima oară şi
pot fi folosite cu succes în ori­
ce condiţii : în cursul expediţii­
lor, activităţii turistice, pros­
pecţiunilor geologice etc. Ele
nu necesită o cerneală specia­
lişti. La o combinaţie de diferiţi indici trece direct în dispozitivul electronic
de funcţionare a furnalului ce îi sînt
transmişi el reacţionează prin indica­
ţii dinainte pregătite, sugerează ime­
diat ce trebuie întreprins în situaţia
creată.
La construirea instalaţiei experi­
mentale s-au folosit descifratoare —
elemente ale maşinilor electronice de
AUTOMATELE
D IR IJEA ZĂ SARJA
calculai, care funcţionează cu ele­
mente din semiconductori pe bază de
germania. Utilizarea semiconductori-
lor a permis să se reducă simţitor
dimensiunile instalaţiei.
Pe viitor, atunci cînd aparatele de
control şi măsurat de ta furnale vor
fi înzestrate cu elemente emiţătoare
secundare,, va fi înlăturată necesita­
tea de a se folosi comutatoare cu
trei căi. De la elementele emiţătoare
secundare impulsiile amplilicate var
Biblioteca de Stat a
U.R.S.S. „V. I. Lenin"
de la Moscova este
una dintre cele mat
mari biblioteci din U-
niunea Sovietică.
in foto» o vedere a
sălii de lectură pentru
copil şl tineret.
vigaţie care îi permite să efec-
tueze decolarea, zborul" şi até-
rizarea atît ziua cît şi noaptea
în orice condiţii meteorologice,
Cabina ermetică cu sistem de
încălzire şi de condiţionare a
aerului asigură călătorilor con­
diţii normale în cursul zboruri­
lor la altitudini pînă la 10.000
metri. Trenul de aterizaj cu
trei roţi al avionului este adă­
postit. în fuselaj.
Avionul are o viteză de ate­
rizare relativ mică, el putînd
decola şi ateriza atît pe piste
din beton, cît şi pe aeroporturi
cu înveliş de iarbă.
Noul avion este mai simplu
de dirijat decît avioanele cu
grup turbopropulsor de tipuri
existente; preţul lui de cost va
fi mai mic.
Intr-un viitor apropiat avioa­
nele cu grup turbopropulsor
pentru călători „Ucraina“ vor
fi date în exploatare-pe linii ae­
riene.
colorant este suficientă pentru
funcţionarea stiloului timp de
cîţiva ani.
Se construiesc clădiri noi pentru Universitatea din Moscova
Facultăţile universităţii „M
V. Lomonosov“ din Moscova
pot fi împărţite în două grupuri
— cîte 6 în fiecare grup, Pri
tăţile de fizică, de biologie şi pe pentru căminele cu cîte 8 eta- pentru studenţi.
dologie, de mecanică şi materna
tici, de geologie, de geografie şi
de chimie, încă de acum 4 ani
îşi desfăşoară activitatea în pa
latul ştiinţei de pe colinele lui
Lenin. Facultăţile de ştiinţe u
manistice au rămas în vechea
clădire de pe strada Mohova ia
Guvernul a hotărît să reu
nească ambele părţi ale univer
sităţii din Moscova pe acelaşi
teritoriu. Au început pregătiri­
le în vederea construirii pe co­
linele lui Lenin a două corpuri
de clădiri cu săli de cursuri
pentru facultăţile de filologie,
istorie, ştiinţe juridice, filozo­
fie şi economie, pentru faculta­
tea de ziaristică, precum şi
pentru patru cămine şi o biblio­
tecă cu depozite de cărţi.
logic al „consilierului maistrului fur­
nalist". Măsurile de acţionare reco­
mandate, sub formă de semnale e-
lectrice, pot fi transmise direct şi
automat mecanismelor de execuţie ale
furnalului. Potrivit intenţiei construc­ matizarea nu este încă integrală.
torilor lui, „consilierul automat" ur-
de V. POSPELOV
mează să se transforme cu timpul în­
tr-un ajutor sigur al maistrului.
Nu este necesar ca pe viitor auto­
matele să înlocuiască complect pe
maiştrii furnaltşti. Ca şi înainte, mai­ portanţă este printre altele automa­
ştrii cu experienţă vor dirija mersul
complex al furnalului, procedeele de
elaborare a fontei. Automatica nu va
face decît să-i înlesnească munca, va
preveni multe, greşeli posibile care, se
Lac artificial în munţii Tian-Şan 3 U N „ N O U
N Ă S C U T ' ' w =Se apropie de sfîrşit una din rîul Ciu, iar prin cea de a doua
marile lucrări de construcţie el îşi duce apele mai departe,
ale celui de al şaselea cincinal Această cupă naturală de pia- mul ciudat care stătea nemiş- 1
— a noduţui hidraulic. de pe tră este transformată de către
rîul Ciu, care c.urge^prîn R.S.S. constructori într-un lac alpin
Kirghiză. Acest" rîu izvorăşte aşezat la mare altiludine, unde
din munţii Tiian-Şan şi, străbă- va f; reţinută apa care înainte [ cea dreaptă şt se opri brusc, parcă ]
tînd un lanţ de defileuri stîn-
coase, coboară în valea largă vreme se scurgea fără folos din [ in aşteptarea de noi ordine, -j
Ciu cu o populaţie deasă. Tot munţi.
ce este viu în această vale a- ^ Era un robot. „Părinţii" săi, şco• ~]
ridă se datoreşte rîului de mun­ In adîncitură a fost construit [ lari intre 13 şi 15 ani, stăteau lingă I
te, care alimentează canalele un baraj lung de peste 350 m, [_el. Zlmbeau mindrt şl fericiţi. Nu-i j
de irigaţie. care îqchide ieşirea rîului din t oorbă, aveau şi de ce. Ei erau cei -j
defileu. Pentru- ca apele acu­ t oare construiseră acest „om-robot". j
Dar rîul Ciu are ape abun­ mulate în defileul Orto-Tokoi să
dente numai primăvara, în timp fie îndreptate spre canalele de l La cea de-a VIIl-a intUnire a ti- ^
ce vara, cînd semănăturile au irigaţie, o stîncă înaltă a fost
deosebită nevoie de umezeală, străpunsă de un tunel lung de t nerilor tehnicieni din regiunea Mos- ]
debitul rîului scade considera­ jumătate de kilometru care a
bil. şi fost căptuşit cu beton Adu­ j- cova, Iuri Andreeo, Vitali Davidov )
cerea apei pe pămînturile nou­
Inginerii sovietici au elabo­ lui sistem de irigaţie se va face L şi Iuri Lukaşin, de lastaţiunea teii-I
rat un proiect de valorificare a cu ajutorul a două canale prin­
apelor rîului Ciu, care prevede cipale, lungi de 260 km. Lnică a copiilor din Cikaloo, au pre-\
nu numai 6' alimentare abun­
dentă cu apă a terenurilor agri­ In valea rîului Ciu se con­ t zentat asistenţei „omul-robot" cons- -j
cole puse în valoare, ci şi iri­ struiesc noi canale de irigaţie
garea suplimentară cu apele şi de alimentare cu apă, pre­ ¦¦truit de ei. Robotul şi-a făcut apa- "]
rîului Ciu a peste 100 000 ha. cum şi zeci de instalaţii hidro­
de pămînturi fertile, neatinse tehnice care vor regla cursul şi L riţia pe scenă, salutind pe toţi şco- ~i
vor distribui apa. Aici vor a-
altitudine în munţi, se creează pare în curînd noi plantaţii de [ larii care l-au primit cu ropote de j
un vast lac artificial, lung de bumbac, sfeclă de zahăr, iută
16 km. şi lat pînă la 4 km, în şi chenaf. j aplauze. Tinerii tehnicieni pot spu- }
care se vor acumula 500.000.000
m.c. de apă. Din acesta în lu­ Lacul de acumulare Orto-To­ ^ ne că au muncit din greu pentru ca I
nile calde de vară se va putea koi este unul din numeroasele
debita în canalele de derivaţie lacuri artificiale ce se constru­ să construiască acest aparat radio- ^
care străbat în toate direcţiile iesc în cadrul celui de al şa­
valea Ciu. Acest proiect este selea cincinal în regiunile sece­ ( tehnic atit de complicat. -j
în prezent înfăptuit cu succes. toase ale Uniunii Sovietice. In
t — Acesta este darul nostru peru- ]
Defileul Orto-To^oi este o total în decurs de cinci ani se
vor !nga stiplimentar„;2.100.000 L tru cel de al VI-lea Festival Mon- I
^ dial al Tineretului şi Studenţilor — -j
[ spune Anatoli Gherasimoo, direc- j
t torul staţiunii. Staţiunea noastră a j
t fost inaugurată acum un an. Ea I
^ este sprijinită de organele învăţă- -j
[ mîntului public din regiune şi este j
Lorganizată pentru elevii din cia- I
L sele de la a V-a în sus care stu- ^
^ diază te/inica. Staţiunea este patro- -j
inmiteansdăe cstuinpcăi dp"i.toreşti. ^N^atu-rah ao . ^ in se v,or a"l,ime, nta "•cu .apă. [ nată de un institut de cercetări ~]
a creat aici două deschideri - 80.000.000 ha de deserturi şi
printr-una pătrunde în defileu stepe secetoase. Lcare o ajută prin consultaţii. ]
L In Uniunea Sovietică se numără "1
’ — ------- — ----- ::::::::::::::::-----------» - 4 ^ 414 staţiuni de acest fel, dintre care ?
( unele sînt tutelate de organele în- j
[ văţămîntului public iar altele do ]
t sindicate. ţ
(_ Robotul a fost construit în 6 luni. -j
I „Nouţ născut" cintăreşte 150 kg. ]
[ Nouă tineri constructori, ajutaţi de j
( inginerii V. Maţkevici şi /. Rara- I
(, banov, au lucrat la construirea ro- -j
Cbotului. El poate să meargă, să e- ]
L xecute mişcări cu mîinile şi chiar I
să „vadă" puţin. Dacă lumina este
[ îndreptată spre ochiul său drept, ro- \
l. botul întoarce capul spre dreapta, 1
dacă lumina este îndreptată spre -j
t ochiul sting, el întoarce capul spre )
(_stingă. Luminile fotografilor care ^
t au acţionat simultan pe ambii ochi ]
In R.S.S. Azerbaidjană a intrat în funcţiune o nouă exploatare petro­ l-au derutat şi l-au făcut să dea
liferă. Noua exploatare dă zilnic sute de tone de ţiţei şi peste 2 milioane t cîţiva paşi înapoi. ¦)
metri cubi de gaze. In prezent se construieşte instalaţia de separare cu o ca­ (_ — Desigur aceasta nu esté totul, I
pacitate de 1000 tone. In fo to : Rezervoarele necesare separării gazelor din t spune Vitali Davidov, nu este de- )
petrol de la exploatarea petroliferă din R.S.S. Azerbaidjană.
cît o primă încercare. Robotul nos- ^
l tru execută în prezent 22 de or- 1
L dine, dar încă, nu poate vorbi, ve- -j
i. dea şi auzi. Pentru Festival va fi )
fj
Pentru clădirile cu cinci eta- putea adăposti 3000 de studenţi,
je pentru sălile de cursuri se re- ^ perfecţionat şi va putea să-şi spună ^
partizează un loc în partea ră-
săriteană a orăşelului universitar In fiecare cameră vor locui cîte [ chiar biografia în cîteva limbi. 1
3 —4 persoane. Se proiectează
saloane frumoase cu mobilă de L La staţiune mai sinimulte Iu- -j
t şcolari activează în cercuri diferitei -j
je — în partea da apus a aces­ In prezent depozitul de cărţi confecţionează modele de avioane şi ţ
tuia. Volumul clădirilor ce se
proiectează va fi de 450.000 de cu 16 rînduri de rafturi de pe •• de nave, urmează cercul de foto, ^
metri cubi. Astfel cubajul total colinele lui Lenin numără
al tuturor clădirilor universită­ 1.200.000 de volume. Cărţile ce­ [ cinema, radiotehnică, ttmplărie şi j
ţi! de stat .din Moscova va fi
de aproape 3 milioane. In Eu­ rute se expediază cu ajutorul t lăcătuşerie. 1
ropa nu există o instituţie de în-
văţămînt superior care prin pro­ unul conveier automat. [¦ Iată un planor teleghidat pe care -j
porţiile ei să poală fi compara­
tă cu universitatea din Moscova. Trec numai cîteva minute du­ L îl construieşte Serghei Agafonoo. 1
Corpurile de clădiri proiecta­ pă comanda unei cărţi şi aces­ [• lată şi modele de avioane şi nave, -
te vor cuprinde sute de încăperi tea ajung în sala de lectură. In L J
de cursuri (unele pentru 400- orele de „vîrf“ li se dau citi­ [ un mecanism de incărcare-descăr- *]
600 de auditori, de laboratoare,
torilor în medie 1.000 de cărţi L care care poate fi pus în funcţiune. 1
pe oră. ^ Tinerii tehnicieni au hotărît să
Noul depozit de cărţi este cal­ t creeze un automobil de o construc- I
culat pentru cinci milioane de ţie originală. -j
volume. Aceasta va fi cea mai
de cabinete speciale, o bibliote­ mare colecţie de cărţi din lume t Copiii de la staţiunea din Cikalov I
că şi 2 săli de lectură. Supra­ aparţinînd unei universităţi. (_au realizat un film care înfăţişează -j
faţa pe care vor fi construite
noi facultăţi este de cîteva ori Lungimea tuturor rafturilor de­ Cvasta activitate pe care o desfăşoa- I
mai mare decît cea de pe Mo-
hcvaia. Cele patru cămine vor pozitului de cărţi va atinge 50 ^ ră acolo. -j
de kilometri.
răsfring adeseori asupra calităţii me­ institut, au creat un dispozitiv spe­ lui normal al distribuitorului coloa­
talului, va contribui la o desfăşurare cial. O serie de termocupluri instalate nei de materiale.
mai raţională a şarjei. de-a lungul circumferinţei gurii de
alimentare, determină în permanenţă A şi fost realizat prototipul aces­
In procesul de furnal au şi fost au­ temperatura în cîteva puncte. După tui automat. Biroul de proiectări al
tomatizate unele procese, dar auto­ introducerea coloanei de materiale, Ministerului Construcţiei de Aparate
un dispozitiv special de comandă e- şi Mijloace de Automatizare, în co­
„Consilierul maistrului furnalist" fectuează cîteva cicluri de sondare laborare cu Institutul de energetică
constituie unul din aparatele nece­ a indicaţiilor termocuplurilor, deter­ „Molotov" din Moscova, elaborează
sare automatizării totale a furnalelor mină temperatura medie de-a lungul
circumferinţei gurii de alimentare, o şi celelalte subansamble ale schemei
compară cu temperatura din fiecare de automatizare complexă a furna• ¦
punct şi stabileşte devierea de la lelor. Ele urmează să fie încercate la
temperatura medie. Dacă temperatura un furnal al uzinei „Azovstal". Co­
care sînt agregate complexe şl gi­ depăşeşte norma, dispozitivul decu­ lectivul acestei uzine desfăşoară de
gantice. plează în mod automat programul pe acum pregătiri în vederea utilă­
funcţionării normale a distribuitorului rii furnalului pentru experienţe în do­
La Institutul central de cercetări coloanei de materiale şi îi fixează meniul automatizării complexe.
siderurgice s-a elaborat o schemă de un anumit unghi de întoarcere. Dis­
principiu a automatizării complexe tribuitorul coloanei de materiale în­ „Consilierul maistrului jurnalist" şi
a procesului de furnal. De o mare im­ cepe să se oprească la staţiile unde dispozitivul de reglare automată al
temperatura s-a ridicat peste nivelul distribuirii fluxului de gaza de-a lun­
tizarea reglării distribuţiei fluxului admisibil. Treptat temperatura scade gul circumferinţei gurii de alimen­
de gaze de-a lungul circumferinţei ajungînd la valoarea potrivită. tare au fost realizate la institut de
către un colectiv de specialişti.
gurii de alimentare. In acest scov Atunci cînd este restabilită distri­
buirea normală a gazelor de-a lun­ Atît prima instalaţie, cit şi cea de
colectivul laboratorului de automatică, a doua, urmează să fie controlate cu
gul circumferinţei gurii de furnal, se minuţiozitate în condiţii de producţie.
in colaborare ca jurnaliştii dt la,
cuplează automat programul regimu­