Page 31 - 1957-03
P. 31
TGTW DRVMVL SOCÎA USMULUt Pag: 3
Curs de instruire a secretarilor înapoierea în Capitală a delegaţiei Pentru construct» ieftine, frumoase
organizaţiilor U. I . M.¦ih
C. C.S. care a vizitat R. P. Ungară şi de calitate
Duminică lia amiază s-a îna prindere al fabricii de ţigarete Constructorii 'din ca'drul gru Blocuri moderne avînd Fiecare maiştri că tovarăşii Nicolae
poiat în capitală, venind de la pului I şantiere al Trustului 4 cîte un etaj, după un procedeu Zaharia, Francisc Fabian şi al
Pentru ca secretarii organi predate de cadre competente ca, Budapesta, delegaţia Consiliu „Bucureşti“ şi Szilagy Ludovic, din Hunedoara au adresat zi nemaifolosit încă pînă acum pe ţii, recunosc că montarea unei
lui Central al Sindicatelor din lele trecute o chemare la între şantierele hunedorene.'Pereţii a- staţii mobile de tencuit — care
zaţiilor de bază U.T.M. să cu de pildă, tov. Petru Lăsconi, ac- R.P.R., care la invitaţia Consi preşedintele consiliului sindical cere către toate colectivele de cestor clădiri moderne se com poate fi uşor montată de la un
liului Central al Sindicatelor li constructori de locuinţe munci pun din placi prefabricate din punct la altul — ar spori pro
noască sarcinile ce reies din do t:vist al Comitetului regional bere din R. P. Ungară a făcut local Oradea. toreşti din tară, avînd ca obiec beton armat şi zgură, atingînd ductivitatea muncii la tencuit
timp de o săptămînă o vizită tiv principal creşterea volumu greutăţi de 2.000-4.000 kg. Mon cu circa 60 la sută. La Trustul
cumentele plenarei C.C. al P.M.R., Gheorghe Ordeanu, se prietenească în tara vecină. La sosire pe aeroportul Bă lui de construcţii, a ieftinirii e- tarea plăcilor prefabricate se fa IV, există două pompe pentru
xecbţiei lor şi mai ales, o ridi ce cu ajutorul unor macarale; tencuirea mecanizată, care însă
P.M.R. din 27 — 29 decembrie cretar al Comitetului regional Delegaţia a fost condusă de noasa, membrii delegaţiei au care simţitoare a calităţii lor. Nou] tip de blocuri construit zac nefolosite, aruncate şi lăsa
tovarăşul Gheorghe Apostol, pre din prefabricate are avantajul te în voia soartei. Ar fi cazul
1956, cît şi unele probleme pri U.T.M., Ştefan Irimie, preşedin şedintele Consiliului Central al fost întîmpinaţi de tovarăşii: Angajîndu-se să depăşească mare că el se poate construi nu să se urgenteze punerea în
Sindioatelor- din R.P.R. Din de planul de producţie cu 1 la su mai în timp de 20 de zile, ceea funcţiune a acestor două pom
vind activizarea masei largi de tele U.R.C.C., şi alţii. legaţie au făcut parte tovarăşii: Nicolae Ceauşescu, Alexandru tă, să sporească productivitatea ce reprezintă — fată de ritmul pe, care ar uşura mult munca
Kovacs Martin, preşedintele C.C. muncii faţă de planificai cu 2 înregistrat pînă acum — un pas constructorilor hunedoreni.
tineret de la oraşe şi sate, în Pentru o cît mai bună însu al Sindicatului muncitorilor din Drăghici, Dumitru Coliu, Gheor la sută, să reducă preţul de cost îmbucurător înainte. Fiecare
lupta pentru traducerea în via şire a materialelor predate, e- industria metalurgică şi con cu 1 la sută, să dea încă 9 a- bloc dispune de cîte 8 aparta împotriva risipei de materiale
tă a acestora, Comitetul regio levii acestui curs au fost îm strucţiilor de maşini, Petre Băr- ghe Stoica, Ghizela Vass, de se partamente peste numărul ce mente pentru familişti şi de
nal U.T.M. Hunedoara a orga părţiţi în 5 grupe punîndu-li-se bulescu, şeful secţiei relaţii in lor planificate, toate acestea do două pentru nefamilişti. Incontestabil că şi la Trus-.
nizat un curs de 10 zile la Geo- la dispoziţie material biblio cretarii Consiliului Central al vedesc hotărîrea constructorilor tul IV s-au executat construcţii’
grafic. In cadrul seminariilor ternaţionale a C.C.S., Al. Bon de ia grupul I de şantiere din ...şi ale tehnicii noi nefolosite de calitate. Dar tot atît de a-
agiu Băi. Sindioatelor — Liuba Chişinev- Hunedoara, de a-şi aduce con devărat este că au fost unele
doc, redactor şef al ziarului tribuţia la înfăptuirea hotărîri La Iotul I de construcţii din construcţii care au lăsat foarte
schi, Mihai Mujic, ing. Mihai lor partidului. O.M. de atita timp se tot vor mult de dorit. Cazul blocurilor
„Munoa“, Maria Bogăteanu, pre beşte de necesitatea mecanizării 48, 49 şi 50 din O.M unde s-a
Marin şi Anton Moisescu, P. Pentru realizarea acestor fru unor lucrări de mare importan „uitat“ de instalaţiile electrice,
şedintele comitetului de între moase angajamente conducerea tă. Ajutorul tehnicii este simţit este exemplul cel mai semnifi
Cursul de instruire a secreta s-au purtat discuţii pentru a Babuci, director în Ministerul grupului I de şantiere de con din plin atunci cînd tehnica este cativ în acest sens. La blocu
strucţii Hunedoara, şi-a propus folosită la realele ei posibilităţi. rile amintite, pentru a le pre
rilor organizaţiilor de bază se verifica felul cum este însu Afacerilor Externe, membri ai un plan de măsuri tehnico-or- Ce fel de folosire a tehnicii mai vedea totuşi cu instalaţii elec
ganizatorice menit să ajute la există la şantierul I — dacă, de trice, a trebuit să se distrugă
U.T.M. a început în ziua de 25 şit materialul. Cu ooazia semi Prezidiului C.C.S., preşedinţi ai realizarea ţelului propus. Prin pildă, o macara de tipul K.S.K.3, tencuiala pentru care s-a pier
tre noile măsuri tehnico-organi zace montată de luni de zile ? dut deopotrivă şi bani şi timp. j
februarie 1957 şi a durat pînă nariilor organizate, cursanţii au Comitetelor Centrale ale sin zatorice se prevede şi extinde Ce s-ar fi putut realiza dacă a- La alte blocuri a lăsat de do
rea sistemului de mică mecani ceastă macara era pusă în func rit executarea parchetului, pen
la data de 7 martie 1957. La dat dovadă că s-au străduit să dicatelor, precum şi numeroşi ac zare Ia lucrările de încărcare ş ţiune ? Desigur multe. Ar fi în tru că s-a turnat smoala peste
acest curs au participat 122 se acumuleze materialul predat şi descărcare, transportul în inte lăturat în primul rînd timpii cimentul îngheţat şi apoi, par-,
tivişti ai sindicatelor. riorul şantierelor prin containe morţi creaţi prin manevrarea în cheful a început să se umfle
cretari ai organizaţiilor de bază că cunosc concret ce sarcini le rizare, pregătirea a două staţi ceată, anevoioasă a grinzilor
Au fost de fată Ferenc Keleti, de tencuieli mecanizate, orga prefabricate pentru tavane, care de nu mai era chip să deschizi
U.T.M. din G.A.C., întovărăşiri revin în vederea întăririi acti nizarea brigăzilor complexe şi fără această macara s-a făcut nici o uşă.
ambasadorul R. P. Ungare la de specialitate, precum şi alte nespus de greu. Cele două ma
şi din sectorul individual. vităţii organizaţiilor de bază. măsuri de acest gen, venite la carale mici, de tip „Pionier" nu Afară de aceasta, Ia Trustul
Bucureşti, şi' membri ai Amba timp, în ajunul deschiderii se au putut acoperi în bune condi- IV mai continuă încă să se fa
In ce priveşte programul de Printre secretarii care s-au stră zonului de construcţii din anul ţiuni lipsa macaralei K.S.K3. că o mare risipă de materiale.
duit mai mult şi care au obţi sadei. (Agerpres). 1957. Folosind macaraua mare — con Mii de bucăţi de ţiglă, de că
Instruire a secretarilor birouri nut cele mai bune rezultate se ducerea acestui lot — ar în rămizi sparte, zac aruncate fă
lor organizaţiilor de bază numără tov. Nicolae Tîrcop din închiderea lucrărilor conferinţii pe Jara Cuvîntul tehnicii noi folosite... lesni brigăzilor de constructori ră putinţă de folosire. Proasta'
U.T.M., acesta a fost axat pe a asociaţiilor studenţeşti din R. P. R. de la lotul I să mărească pro manevrare a lor — atît la în
Este îmbucurător faptul că la ductivitatea muncii cu 10 la su cărcare de către fabrica furni
sarcinile ce revin organelor' G.A.S. Apoldu de Sus, Maria Duminică dimineaţă au luat R. P. R. — tovarăşului Chivu Trustul IV construcţii din Hu tă, sau chiar şl mai mult. zoare, cît şi la descărcare de
U.T.M. din documentele plena Ştefani din G.A.C. Ungurei, sfîrşit lucrările conferinţei pe ţa Stoica. nedoara a început să se acorde către Trustul IV — duce la
ră a Asociaţiilor Studenţeşti din importantă tehnicii noi de cons Despre tencuirea mecanizată pierderi costisitoare care în
rei C.C. al P.M.R. din 27 — Cornel Biriş din G.A.C. Vin- R.P.R. Cuvîntul de închidere al Con trucţii, tehnicii avansate. La carcă preţui de cost şi prejudi
29 decembrie 1956, cît şi din gard şi alţii. ferinţei a fost rostit de tov. Ion oraşul tineretului s-a început, S-a sorts de mai multe ori pî ciază chiar îndeplinirea şi de
Conferinţa a ales apoi Con lliescu. de pildă, construirea a două păşirea planului de producţie.
plenara a Il-a a C.C. al U.T.M. In seara zilei de 7 martie a siliul Uniunii Asociaţiilor Stu nă acum despre avantajele fo Este necesar oa şi împotriva ri
denţeşti din R.P.R. şi comisia A avut loc apoi prima plena Consfătuire losirii tencuirii mecanizate. Nu
din 1 0 — 11 ianuarie 1957. avut loc festivitatea de închide de cenzori. ră a Consiliului Uniunii Asocia în afara regiunii Hunedoara — sipei de imateriale — să se
ţiilor Studenţeşti din R.P.R. In cu părinjii ci la şantierul din Vulcan — dea o bătălie necontenită,
In cadrul cursului, pe baza re a cursului. Cu acest prilej Delegaţii la conferinţă au Comitetul Executiv au fost aleşi s-a trecut cu mult succes la e-
tov. Constantin Dumitrescu, se dezbătut apoi proiectul de rezo 17 membri. Comitetul Executiv Nu da mult, la şcoala de T ani din xecufia mecanizată a tencuielii •?r
programului de instruire, s-au cretar al Comitetului regional luţie al conferinţei şi l-au a- exterioare. Maistrul Ion Plop-
predat o seamă de lecţii prin U.T.M., a concretizat sarcinile doptat în unanimitate. a ales oa preşedinte al Consiliu Petrila, a avut loc o consfătuire a ca şoreanu de la Vulcan s-a îm Constructorii de la grupul I
tre care „Sarcinile organizaţii lui Asociaţiilor Studenţeşti din prietenit foarte repede cu pom au aprins făclia entuziastă a
lor U.T.M. pentru întărirea ce revin secretarilor organiza In aplauzele puternice ale R.P.R. pe Ion lliescu, ca vice drelor didactice cu părinţii, consfătuire pa de mortar tip Socolov-Soco- întrecerii. Obiectivele propuse
participanţilor s-a dat citire scri preşedinţi pe Alex. Toth şi Vir- lowschi şi acum, conduce cu de grupul I în chemarea la în
economico — organizatorică a ţiilor de bază reîntorşi la locu sorii de salut trimisă de confe ginia Veloescu, ca secretar pe ce s-a soldat cu rezultate bune. In deosebită pricepere chiar şi ten trecere, trebuie dezbătute în
rinţă către C.C. al P.M.R. — to Ioan Teoreanu şi casier pe cuirea mecanizată exterioară a cadrul fiecărui şantier al trus
G.A.C.“, „Sarcinile comitetelor rile lor de muncă, precum şi Petre Baţău. Preşedinte al co cadrul ei a fost pusă problema cola blocurilor construite. Nu-i de tului. Chemarea aceasta a fost
organizaţiilor de bază U.T.M. sarcinile ce le revin în pregăti varăşului Gheorghe Gheorghiu- misiei de cenzori a fost ales Cla- parte Petroşaniul, şi n-ar fi cu atît mai bine venită cu cît
în direcţia educării comuniste rea festivalului regional al tine udiu Ionescu Bujor.3* borării continue între şcoală şi fami departe nici înţelegerea necesa ea a sosit într-un timp cînd
a tineretului“, „Sarcinile orga retului. Dej şi Consiliului de Miniştri al ră din partea Trustului IV s-au pus mai mult ca oricînd
nizaţiilor U.T.M. în sprijinirea lie şi s-a arătat că datorită faptului că construcţii Hunedoara, (direc premizele înlăturării tuturor lip
tor Sahna Liveanu), dacă ar fi surilor şi cînd se poate porni
muncii de contractări şi achi GHEORGHE LUPŞA în ultimul timp aceasta s-a îmbunătă un pic de bunăvoinţă şi curaj hotărît pe drumul îndeplinirii şi
în aplicarea tencuirii mecani depăşirii planului de stat, pe
ziţii“, şi altele. Lecţiile au fost corespondent ţit, procentul corigenţilor a scăzut pe zate. Chiar unii tehnicieni şi drumul realizării a cît mai mul
te construcţii ieftine, frumoase
zKlV. trimestrul II cu 4 la sută faţă de tri si de calitate!
Refacerea pădurilor regiunii A. P.
sarcină ce trebuie privită cu toată Yves Montând şi Simone Signoret an sosit
la Budapesta
răspunderea
(Urmare din pag. l-a) sînt convinşi că participînd la BUDAPESTA 11 (Agerpres). tista Simone Signoret şi de an-
lucrările de împădurire îndepli samblul său orchestral.
se complecteze cazaffiiamentul nesc o datorie patriotică, că în —N.T.I. anunţă :
şi în colaborare cu S.A.M.-urile acest fel contribuie la restabili In după amiaza zilei de 9 n cursu^ ce^or 4 zile în oare
să se înceapă transportul ali rea unui echilibru în natură. va sta Ia Budapesta el va da 5
mentelor, asigurîndu-se stocuri Lipsa acestui echilibru se da- martie a sosit la Budapesta recitaluri.
le necesare. Conducerea bazei toreşte despăduririlor nesăbuite cunoscutul cîntăreţ francez Yves
de aprovizionare a muncitorilor făcute de regimul burghezo-mo Montând însoţit de soţia sa ar-
forestieri, din Orăştie, precum şieresc şi se fac simţite prin se
şi conducerile S.A.M.-urilor din carea frecventă a izvoarelor şi Meşteşugarii de la cooperativa „Moţul“ şi-au
regiune, trebuie să privească cu a pîraielor in timpul verii, prin ales noile organe de conducere
mai mult simt de răspundere vînturile care usucă ogoarele şi
decît în primăvara anului 1956, spulberă zăpada. Dumincă 10 marte, ln sala tivei. De asemenea au prezen mestrul I. In discuţiile pe care părinţii
asigurarea hranei muncitorilor căminului cultural - din Baia de tat dări de seamă comisia de re
de la împăduriri, pentru a se e- Toate aceste neajunsuri care vizie şi comisia de cenzori. (Marţiu Tonoş, Gheorghe Hahagău,
vita cu desăvîrşire aspectele din influenţează în rău recoltele şi Criş a avut loc -adunarea gene
anul trecut cînd unii muncitori viata satelor noastre au o strîn- rală a meşteşugarilor de la coo După expunerea dărilor de Iuliu Somody şi alţii), le-au purtat, ei
au fost puşi în situaţia să pă să legătură cu lipsa pădurilor. perativa „Moţul“, pentru alege seamă a avut loc discuţii pe
răsească şantierele din cauza Tocmai acest lucru i-a făcut pe marginea acestora. După aceea
lipsei de alimente aşa cum s-a ţăranii muncitori din satele re rea noilor organe de conduce s-a trecut la alegerea noilor or
' întîmplat la ocoalele silvice, giunii să participe activ la lu re. gane de conducere ale coopera
Retezat, Petroşani, Lupeni, Do crările de împăduriri. Acest in tivei şi a delegaţilor la confe
bra şi altele. teres al lor trebuie stimulat de Darea de seamă asupra acti rinţa regională.
către ocoalele silvice vităţii consiliului de conducere
Conştiente de importanţa şi Preşedinte al cooperativei a
rolul pădurilor în economia na Sarcina sfaturilor populare, a al cooperativei, pe anul 1956, a fost reales tov Carol Nagy.
ţională, mase tot mai largi de organizaţiilor U.T.M., este de a fost prezentată de către tov Ca-
muncitori, ţărani muncitori şi mobiliza şi în această campanie rol Nagy, preşedintele coopera
oamenii muncii de la sate la
mai ales tinerel, participă ac acţiunea de împădurire, ajutînd şi-au exprimat hotărîrea de a acorda
prin aceasta îndeplinirea pianu
tiv la traducerea în viaţă a sar lui în sectorul silvic — unul din O nouă întovărăşire agricolă în viitor o şi mai mare atenţie rolu
importantele sectoare economice
cinilor trasate de partid şi gu ale patriei noastre. In ziua de 10 martie a.c., a întovărăşirea agricolă a lui ce le revine în procesul instructiv- Campionalele mondiale de tenis de masă
avut loc la căminul cultural din primit numele de „6 Martie“. In educativ al copiilor, astfel tncît pe cel
vern cu privire la refacerea pa Ing. C. FULGA satul Ţărăţel, ce aparţine de o- această întovărăşire s-au înscris de-al IlI-lea trimestru, să nu mai fie STOCKHOLM II (Agerpres). cazul cînd echipele ar fi avut fiecare
33 de familii de ţărani munci nici un corigent. Duminică a început ultima fază — cîte o victorie să poată fi departajate
trimoniului forestier al ţării. Ei raşul Brad, adunarea generală tori cu peste 11 ha. teren arabil. semifinalele şi finalele probelor pe e- prin setaveraj.
pentru constituirea întovărăşirii Tot în cadrul acestei consfătuiri a chipe din cadrul campionatelor mon
ttUSOBtgBBBKKMMSSBUH agricole din acest sat. [ost dezbătută problema organizării diale de tenis de masă. In finala „Cu In „Cupa Swayfhling", în meciul de
unui atelier de tîmplărie pentru elevii pei Corbillon“ echipa feminină a R.P.R. cisiv din grupa l-a echipa masculină
Statul nostru democrat-popu Cu privire la activitatea Succesele obţinute în aplica din clasele V — VII. Legat de acest a întrecut echipa R. P. Chineze cu 3-2. a R.P.R. a întîlnit reprezentativa R.P.
lar asigură tuturor cetăţenilor rea justă a legilor din partea lucru, tovarăşul ing. Cenuşă, directorul Angelica Rozeanu a fost cea mai bună Chineze. Jucătorii chinezi au obţinut
posibilitatea de a munci, creîn- instanţelor din regiunea noas minei Petrila, a spus că minerii do jucătoare în acest meci, obfinînd 2 victoria cu 5-2 calificîndu-se pentru
tră. se datoresc în bună măsu nează şcolii o serie de unelte, cum ar victorii în faţa puternicelor sportive semifinale alături de echipele Japoniei,
du-le totodată condiţii pentru o instanţelor judecătoreşti ră folosirii în mod creator a fi ferestraie, dălţi, şurubelniţe etc, iar chineze. Tot duminică Japonia a în R. Cehoslovace şi R. P. Ungare, cîş-
viaţă cît mai îmbelşugată. In a- ştiinţei şi practicii juridice so inginerul Tomcs, şeful şantierului 111 trecut echipa R. P. Chineze cu 5-0. in tigătoarele celorlalte 3 grupe, in semi
celaşi timp, sînt apărate dreptu vietice. Adîncirea cunoaşterii a- construcţii, a arătat că din partea în felul acesta echipele R.P.R. şi Japo finale Japonia a întrecut R. P. Chi
cestora, folosirea materialelor treprinderii, se donează 5 tejghele pen niei îşi vor disputa meciul decisiv pen neză cu 5-1, iar R. P. Ungară a în
rile patrimoniale de proprietate le de sfîrşit de an, au demons Ia 8 ani muncă silnică şi 3 ani publicate în revistele şi lucră tru lemnărie şi 16 rindele. tru desemnarea campioanei mondiale. vins R. Cehoslovacă cu 5-0. Finala
trat^ maturitate politică, îmbi degradare civică, pentru dela-- rile de specialitate, au consti Potrivit regulamentului competiţiei, s-au „Cupei Swaythling“ urmează să se des
asupra bunurilor personale do- nată cu o înaltă calificare pro pidare. Susnumitul în calitate tuit un sprijin minunat în mun VASILE UNGUREANU jucat toate cele 5 partide pentru ca în făşoare între echipele R. P. Ungare
bîndite prin muncă, şi libertăţile fesională a judecătorilor. Pen de gestionar la magazinul „Ali ca judecătorilor, au ridicat la şi Japoniei.
tru a-şi ridica necontenit cali mentara“ nr. 2 din Petroşani a
oamenilor muncii. ficarea profesională, judecătorii un nivel mai înalt activitatea corespondent cS.paeiaekiada de. iarnă a
de la instanţele din regiunea sustras sumía de 70.000 lei. Tot acestora.
Şi în regiunea Hunedoara, in Hunedoara studiază legile, de Oferte de serviciu 331 tinemaluL — / arai eeqimtală
stanţele judecătoreşti desfăşoa cretele şi celelalte acte cu ca odată el a fost obligat şi la res Aceste realizări constituie un
ră o activitate neobosită pentru racter normativ, studiază lu tituirea suinei. început care va fi urmat în mod • Şcoala profesională de uce 3 Sportivii oare după întreceri descu — H aţeg ; II Zaharia
respectarea legalităţii populare. crările juriştilor sovietici, citesc necesar de noi succese şi reali dîrze s-iau oalificat pentru faza Stan — Hunedoara. Categoria
Apărînd bunurile personale pro cu regulariiate publicaţiile ju O preocupare consecventă şi zări pe tărîmul apărării şi în nici din Ghelar, angajează 2 pe- 3 regională în cadrul Sparta dria IV : I Aurel Dadeş — Alba: II
venite din muncă cinstită, ve ridice romîne şi sovietice. O fermă a instanţelor noastre din tăririi continue a proprietăţii dagogi, absolvenţi ai şcolii peda 3 dei de iarnă a tineretului, au Mihai Fleischer — Sebeş.
ghind cu străşnicie la orice în preocupare deosebită manifestă regiune a constituit-o apărarea socialiste, a celei cîştigată prin trăit o nouă emoţie. Ei s-au în
călcare a drepturilor şi liber ei şi pentru însuşirea culturii drepturilor şi intereselor legale muncă cinstită, a respectului gogice sau ai unei alte şcoli echi 3 tîlnit pentru a-şi măsura forţele Şah. B ăieţi: I Mihai Popa —
tăţilor oamenilor muncii şi spo generale, care îi ajută să cu ale cetăţenilor. Un exemplu îl drepturilor şi libertăţilor cetă pentru ocuparea unui loc fruntaş Hunedoara ; II Valentin Bercea
rindu-.şi necontenit .vigilenţa re noască mai adînc viaţa, obice constituie sentinţa penală a valente. 31 oare să asigure calificarea la — O răştie: III Constantin Bona
voluţionară, împiedică toate iurile şi caracterele oamenilor, Tribunalului popular al raionu ţeneşti < faza finală. La Petroşani, s-au — Petroşani. Fete: I A. Josan
manifestările dăunătoare ale să înţeleagă cauzele şi scopu lui Hunedoara, prin care incul • S.M.T. din Alba Iulia, anga 3 întîlnit schiorii, iar la Orăştie — B ra d ; II Maria Tripşa —
duşmanului de clasă. Luarea de rile activităţilor umane. patul loan Petrenchi a fost con Instanţele judecătoreşti voi 3 şahiştii, jucătorii de tenis de Alba ; III M. Brănişteanu.
hotârîri judecătoreşti juste con damnat, între altele, la 6 luni trebui să se preocupe mai stă jează 2 tractorişti, 1 mecanic de 3 masă şi cei de trîntă.
tribuie la formarea unei puter Aşa se explică faptul că ju închisoare corectională pentru ruitor de organizarea controlu sector şi 2 şefi de brigadă. 3 Meciuri amicale de fotbal
nice conştiinţe cetăţeneşti cu decătorii nu s-au limitat să pri violarea domiciliului reclaman lui muncii înlăuntrul fiecărei După o zi de luptă sportivă
privire la necesitatea respectă vească în mod izolat infracţiu tei Domnica Drăgulescu, în unităţi, de cunoaşterea reală a • întreprinderea de colectare a 3 pasionantă, comisiile au declarat BRAD (de la subredacţia
rii legilor statului nostru de nile îndreptate contra avutului seara zilei de 19 august 1956. fenomenului infracţional şi al 3 învingătorii. Iată-i: noastră voluntară).
mocrat-popular, a regulilor de obştesc, adoptînd o atitudine evoluţiei acestuia în raza lor metalelor din Deva (I.C.M.), anga 3
convieţuire socialistă. fermă în apărarea bunurilor Asesorii populari, au ajutat de activitate, de colaborarea cu 3 Tenis de masă băieţi : 1 Mi Duminică la Brad, s-a desfă
poporului. Astfel, printr-o sen celelalte organe de stat în ve jează 4 sudori autogeni. 3 hai Delfrati — grupul şcolar şurat meciul de fotbal dintre e-
Activitatea judecătorească, tinţă penală Tribunalul popu din plin pe judecători, să-i cu derea combaterii şi prevenirii Hunedoara ; II Ioan Puchui „E- chipele „Progresul“ Brad (cate
munca judecătorului, este o ac noască pe oamenii muncii, să • Gospodăria anexă din Mintia 3 nergia“ Petroşani; III Maximi- goria C) şi Avîntul Sebeş, ra
tivitate politică. Dreptul este lar ial naionului Brad, in aplice legile în spiritul luptei infracţiunilor, de strîngerea le 3 lian Steinhauer, Şcoala medie ionul Arad. In meci de verifica
unul din cele mai importante de clasă, să dea hotărîrilor un găturilor cu masele oamenilor (secţia Deva), caută spre angajare 3 de băieţi Alba. F ete: I M arga re, echipierii de la „Progresul“
instrumente de realizare a po culpata Aurora Duma din co conţinut educativ. muncii. Dar sprijinul cel mai 40 de muncitori necalificaţi — băr 3 reta Szabo, „Recolta“ H a ţeg ; Brad, s-au dovedit a fi gata pen
Jiticii statului. Judecătorii care muna Baia de Criş, a fost con important pentru ridicarea cali II Aneta Dornic, „Energia“ Cu- tru începerea competiţiilor ofi
au aplicat normele legale, în damnată la 9 ani muncă silni însufleţiţi de o înaltă princi tăţii instanţelor la nivelul sar baţi şi femei. 3 g i r ; III Irina Kelemen, „Ener ciale. Meciul s-a încheiat cu sco
că şi 4 ani degradare civică, pialitate de clasă, de un puter gia“ Vulcan. rul de 3—0 în favoarea „Pro
seamnă că s-au orientat just din pentru infracţiunea de delapi cinilor justiţiei populare, este în • Trustul minier Brad, angajea 3 gresului“ Brad. S-au remarcat i
dare. In calitate de casieră la nic patriotism, muncind cu ar ţelegerea şi aplicarea cu con 3 Trîntă. Categoria I : I Nutaş Ivan Matyas, Scbroter de la
punct de vedere politic, asigu- cooperativa „Dumbrava“ din doare pentru a-şi însuşi nece secvenţă în practica judiciară a ză 25 maiştri mineri şi 6 mineri 3 Gavrilă — Brad ; II Mircea Io „Progresul“ Brad, Flotăran şi
rînd prinfr-o cunoaştere temei Baia de Criş, inculpata a sus sarul de cunoştinţe juridice, a- politicii partidului nostru. 3 nescu — H unedoara; III Ioan Lungu de la „Avîntul“ Sebeş,
nică a legii şi a conţinutului se'sorii populari îşi îndeplinesc calificaţi. 3 Tamiaş — Ilia. Categoria I I : I
său politic, o justă rezolvare a tras o sumă de 90.000 lei. De cu cinste sarcinile încredinţate. Printr-o atentă respectare a Octavian Berghian — Alba ; II ORĂŞTIE. Intr-un meci am i
cauzelor. Munca instanţelor nu Ei devin din ce în ce mai ac legilor juridice şi printr-o seri « Trustul 4 construcţii din Hu 3 Traian Matei că — Hunedoara ; cal s-au întîlnit echipele „Fla
poale fi dusă cu succes decît asemenea, ea a fost obligată la tivi în îndeplinirea funcţiunii oasă pregătire profesională a nedoara, caută spre angajare 10 3 III Cornel Munteanu — Brad. căra“ 14 (oategoria C) şi „Dina-
dacă esîe realizată de cadre ca plata sumei sustrase. lor, dar şi mai conştienţi de lucrătorilor din aparatul justi 3 Categoria I I I I Cornel Mag- mo“ Orăştie din campionatul
re îşi cunosc bine sarcinile şi răspunderile ce le au. Alegerile ţiei, instanţele noastre vor con dulgheri şi 10 fierari-betonişti. 3
Printre multe soluţii care de asesori populari ce se vor tribui activ la întărirea legali rAatînnal PjvrnHiaf fîirral 1— 1
mijloacele de .a le îndeplini. In ilustrează principialitatea in desfăşura în cursul lunii mar tăţii populare, la realizarea • Cooperativa „Munca nouă" 3
acest scop a fost organizat în- stanţelor noastre este şi sen tie, vor trebui să însemne un transformării revoluţionare a
văţămîntul poli tico-profesional tinţa penală dată de Tribuna nou pas înainte pe drumul în societăţii noastre pe calea so din Alba Iulia, angajează 2 tinichi 3
pe întreaga regiune, cuprinzînd lul popular al raionului Petro tăririi justiţiei populare. Oame cialismului.
judecători, personal administra şani potrivit căreia inculpatul nii muncii trebuie să arate o gii, i tapiţer, 2 electricieni şi 2 3
deosebită grijă în alegerea ase M. BODEA. 3
tiv şi asesori populari. Semina- mecanici de precizie. 3
• Cooperativa „Partizanul" din 3
J
Petroşani, caută 1 mecanic pentru
3
1maşini de scris şi 2 ceasornicari. 3
riile recapitulative şi examene- Viorel Popa a fost condamnat sorilor populari.
\mj V J Urni \—J '----l 1----i «----! \___I V