Page 32 - 1957-03

Pag. 4 D R U M U L SOCIALISMULUI Nr. 699 23*

Tratativele anglo-franceze de la Paris

nu au putut înlătura divergenţele

in problemele principale

Interviul preşedintelui Nasser Greva de protest a „De ce a plecat Dulles în grabă PARIS 11 (Agerpres) La sfîrşitul tratativelor, Guy

în legătură cu navigaţia pe canalul de Suez In seara de 9 martie, s-au Moliet a declarat ziariştilor că

CAIRO 10 (Agerpres). priveşte noi declarăm ca şi în populaţiei din Cipru la C a n b e r r a " — un articol al încheiat la Paris tratativele în­ între Anglia şi Franţa „conti­
Ziarul „As Saab” anunţă că trecut, că rămînem credincioşi ziarului „Krasnaia Zvezda" tre primul ministru al Angliei, nuă înţelegerea cordială“. După
într-un interviu acordat lui R. convenţiei din 1888 şi dorim împotriva samavolniciilor Mc Millan şi ministrul Afaceri­ părerea unor observatori însă,
să colaborăm cu beneficiarii ca­ MOSCOVA 11 (Agerpres). — leagă că el împărtăşeşte pă­ lor Externe, Lloyd, pe de o par­ rezultatele tratativelor anglo—
Karandjiia, redactorul săptămî- nalului, cu condiţia respectării autorităţilor engleze TASS anunţă : rerea unor observatori că India fnanceze dovedesc contrariul :
suveranităţii şi demnităţii noa­ şi Birmania reprezintă un „vid“. te, şi preşedintele Consiliului de contradicţiile dintre participanţii
rtalului indian „13. Blitz“, Ga- stre naţionale. Conflictul poli­ NICOSIA 11 (Agerpres). — Ziarul „Krasnaia Zv.ezdia“ a Dulles este convins că India, Miniştri al Franţei, Moliet şi
tic a fost creat de partea ad­ Agenţia Reuter anunţă că la publicat articolul lui Al. Leon­ Birmania şi toate celelalte ţări ministrul Afacerilor Externe, la tratative, nu le-au îngăduit
mal Abdel Nasser, preşedin­ versă. Pentru noi nu există o 9 martie, cînd s-a împlinit un an tiev „De ce a plecat Dulles în independente din Asia, inclusiv Pineau, pe de altă parte. Din să ajungă la o rezolvare con­
tele Republicii Egipt, răspun- problemă a Canalului de Suez. de la deportarea arhiepiscopu­ grabă la Canberra“. In articol China, reprezintă „un vid“ care comunicatul oficial, întocmit în cretă a nici uneia din principa­
zînd la o întrebare în legătură Noi dorim să fie terminată de­ lui , Makarios, unul din condu­ se vorbeşte despre călătoria lui trebuie umplut cu dominaţia a- termeni generali, care a fost lele probleme enumerate mai
cu Canalul de Suez a decla­ blocarea oanalului şi colaborăm cătorii mişcării pentru eliberarea Dulles la sesiunea Consiliului merieană. S.E.A.T.O. nu este dat publicităţii, rezultă că „mi­ sus. Ziarul ,,L’ Humanité Di­
rat : „aşa-numita problemă a Ciprului de sub dominaţia bri­ miniştrilor ţărilor care fac parte pentru el altcevia decît o pîlmie niştrii au făcut un schimb de manche“ scria că tratativele
Canalului de Suez a fost in­ în acest domeniu cu Naţiunile tanică, întreaga populaţie a ora­ din S.E.A.T.O., sesiune oare se pentru umplerea „vidului“ din păreri asupra situaţiei interna­ dintre conducătorii englezi şi
ventată de Anglia şi Franţa Unite, deoarece vrem să fie şului Nicosia a declarat grevă va deschide la Canberra capi­ Asia. In acest scop, americanii ţionale, în lumina recentelor tra­ francezi au vădit o „divergenţă
pentru a ataca Egiptul, a dis­ deschis canalul în cel mai în semn de protest împotriva a- tala Australiei. Subliniind că se­ desfăşoară în Asia o activitate tative de la Washington şi Otta- cordială . asupra problemelor
truge naţionalismul arab şi a scurt timp. Ii încredinţăm pe cestei acţiuni samavolnice a siunea va discuta „progresul“ de subminare. Ei încearcă să a- wa ( este vorba de tratativele principale discutate în cursul
reocupa Orientul Mijlociu. Pen­ beneficia.rii canalului că navi­ autorităţilor engleze. Loouitorii realizat în domeniul pregătirilor graveze relaţiile între Pakistan, pe care Moliet şi Pineau le-au tratativelor“.
tru aceste ţări principalul nu gaţia va fi înfăptuită în mod li­ oraşului au hotărît sa nu circu­ militare ale participanţilor la India şi Afganistan, folosind în dus cu oamenii de stat ameri­
este navigaţia sau folosirea ber, fără nici-o piedică din par­ le pe străzi timp de două ore. bloc. Leontiev scrie : acest scop problema Caşmirului cani şi canadieni — N.R.) şi ?
canalului. Ele au vrut ca noi tea noastră. De asemenea toate magazinele şi sporind livrările de arma­ în lumina tratativelor care vor
să nu putem administra cana­ şi serviciile publice şi-au între­ „Dulles va prezenta la sesiu­ ment către Pakistan, S.U.A., a- avea loc curînd pe insulile Ber- LONDRA 11 (Agerpres)
lul.. In acest scop au reche­ Răspunzînd la întrebarea cu rupt activitatea. In portul Fa- ne planul sporirii forţelor arm a­ mude“ (este vorba de tratative­ Comentînd tratativele dintre
mat pe piloţii străini. Cînd privire la posibilitatea trecerii te şi a cheltuielilor militare ale le fixate între Mc Millan şi oamenii de stat englezi şi fran­
planurile s-au prăbuşit şi noi prin canal a vaselor engleze şi Lloyd pe de o parte, şi Elsen- cezi corespondentul din Paris
am asigurat navigaţia normală, hower şi Dulles pe de altă par­ al ziarului „Observer“, atrage
atenţia asupra divergenţelor care
ne-au atacat şi au blocat cana­ Pakistanului, Tailandei, Filipine- provizionează cu arme pe com­ s-au ivit între participanţii la
lul. Toate acestea dovedesc că lor, Australiei şi Noii Zeelande plotiştii reacţionari din Indone­
în timp ce noi ne-am străduit franceze, Nasser a declarat: magusta, principalul port al in­ şi al creerii pe teritoriul acestor zia, trimit arme în Vietnamul de te — N.R.) aceste tratative cu prilejul exa­
l-am informat pe secretarul ge­ sulei Cipru, docherii au încetat state a unor noi baze pentru for­ sud şi aţîţă pe „preşedintele“ In comunicat se spune că la minării problemelor în legătură
să asigurăm navigaţia pe ca­ neral al O.N.U. că sîntem gata lucrul pe 4 vase comerciale bri­ cu Orientul apropiat. In cursul
Paris au fost discutate proble­ tratativelor francezii au obiec­
să permitem trecerea normală mele de ordin militar în legă­
nal, ele au vrut şi într-adevăr prin canal a vaselor engleze şi tanice ancorate în docuri. Nu­ ţele maritime şi aeriene mili­ Ngo Dinh Djem la un război tură cu intenţia guvernului en­ tat împotriva intenţiei Angliei
glez de a reduce efectivele for­ de a reduce efectivele forţelor ei
au reuşit să împiedice aceasta”. franceze, cu condiţia ca taxele meroase grupuri de cetăţeni au tare americane. împotriva R. D. Vietnam.
In continuare preşedintele să fie integral plăthc adminis­ manifestat pe străzile oraşului,
tra;..] Canalului de Suez. purtînd pancarte cu inscripţia: Trebuie de subliniat îndeo­ Amatorii de aventuri milita­ ţelor armate ale Angliei din armate din Germania occiden­
Nasser a declarat: „în ce ne
sebi că, după cum scriu ziarele, riste şi maiştri ai activităţii de Germania occidentală; proble­ tală. Referindu-se la hotărîrea
" - ¦¦ — ¦— " -..............—- ««»«it»»»«»»«»«,. ... ¦ty r - r - - —¦— “ rrrr „Cerem reîntoarcerea lui Maka­ la Canberra vor fi duse „trata­ subminare, scrie în continuare mele în legătură cu proectul care a fost luată de An­
tive extrem de secrete“ în legă­ Leontiev şi-au asumat sarcina „Pieţei comune“ (Uniunii va­ glia sub presiunea comanda­
Lucrările de deblocare a Canalului de Suez rios“. tură cu trimiterea în Pakistan, imposibilă de a restabili siste­ male) a celor 6 ţări europene mentului N.A.T.O., de a amina
La Limasol, activitatea a în­ Tailanda şi Filipine a unităţi­ mul ruşinos al jugului colonial. şi în legătură cu planul englez ducerea la îndeplinire a inten­
lor atomice americane cu desti­ Acest sistem a şi fost lichidat de creare a unei „zone a comer­ ţiilor sale „cu cel puţin 6 luni“
se desfăşoară într-un ritm accelerat cetat .aproape în întregime. Pa­ naţie specială. în linii mari în Asia. Popoarele
din Asia luptă cu abnegaţie pen­ ţului liber“ în Europa; proble­ corespondentul ziarului „Obser­
'CAIRO 11 '(Agerpres)' peste 3 zile vor putea tranzi­ trule înarmate circulau pe străzi Pregătind războiul atomic. îm­ tru nimicirea ultimelor rămăşiţe
pentru a împiedica orice mani­ potriva U.R.S.S., R. P. Chineze ale colonialismului putred. Ele mele în legătură cu Oriental ver” scrie că „aceasta este o
Postul de nadio Gairo anun­ ta prin canal vase care depă­ festaţie ostilă colonialiştilor bri­ şi celorlalte state socialiste, im­
tanici. Greva a fost respectată apropiat şi Canalul de Suez. slabă consolare pentru francezi“.
ţă că un purtător de cuvînt al şesc acest tonaj. şi în oraşul Larnaca din sudul _______________ •»•«¦•••»•«¦*•••_______________
Ciprului. Oraşul Paphos a fost
Administraţiei egiptene a Cana­ El a declarat de asemenea complet paralizat de pe urma perialiştii americani vor să în­ cer ca cotropitorii să plece din Scrisoarea Ministerului de Externe
lului de Suez a declarat că în că datorită eforturilor continue grevei. depărteze de S.U.A,, atacul prin­ Taivan, din Malaya, din Goa şi al R. P. Ungare adresată secretarului
cipal care va veni sub formă de Irianul de vest.
urma lucrărilor de deblocare ale muncitorilor şi inginerilor Presa cipriotă publică artico­
le în care condamnă acţiunile
care se află într-un stadiu avan­ egipteni operaţiunile de cură­ arbitrare ale colonialiştilor bri­ răspuns şi să supună pericolului In aceste condiţii, scrie în în­ general al O. N. U.
sat, prin canal vor putea trece ţire a acestei artere de navi­ acestei lovituri alte state care cheiere Leontiev, imperialiştii,
vase cu o deplasare de pînă la gaţie „se desfăşoară într-un
3.000 de tone. Purtătorul de cu­ participă la blocuri militare. speriaţi de avîntul luptei de eli- j BUDAPESTA 11 (Agerpres). rării internaţionale şi care cons­
tituie un amestec în treburile
vînt a subliniat de asemenea că ritm accelerat”. ¦La sesiune, continuă Leon­ berare naţională, sînt nevoiţi să corespondentul Agerpres trans­ interne ale Ungariei. Totodată îl
tiev, vor fi discutate de aseme­ se camufleze. Dar în pofida în­ mite : roagă să ia măsuri pentru ca
........ .... ..._....., ••••»••«••••••••_______________ nea noile uneltiri agresive îm­ cercărilor colonialiştilor ei nu guvernele S.U.A. şi Canadei să
potriva ţărilor independente din vor reuşi să înşele pe nimeni. La 9 martie, Ministerul Afa­ dispună încetarea activităţii sub­
Egiptul nu renun|ă la drepturile sale suverane tanici. Ziarul „Philelleftherios“ sud-estul Asiei, oare refuză să La acest lucru ar trebui să se cerilor Externe al R. P. Ungare versive dusă de organele poş­
participe la blocuri şi la pregă­ gîndească Dl. Dulles cînd se a- a adresat o scrisoare secretaru­ tale care se află în subordinea
asupra Canalului de Suez cere reîntoarcerea în Cipru a tirile militare ale imperialiştilor. şează la masa verde din Gan- lui general al O.N.U. în oare îi lor.
•aduce la ounoştinţă că în ulti­
CAIRO 11 (Agerpres)'1: — ta taxelor, constituie o încălcare arhiepiscopului Makarios şi al Recent, Dulles a dat să înţe- berra. mul timp, pe un mare număr de Printr-o notă cu conţinut a-
Comentînd ştirile publioate în făţişă a convenţiei din 1888 şi altor demnitari eclesiastici de­
presă privind faptul că anumite un atentat asupra drepturilor le­ portaţi de autorităţile engleze. _yy- scrisori Gare sosesc în Ungaria
state propun ca taxele pentru gitime ale Egiptului. „Makarios trebuie să fie eliberat
Presiunile occidentale asupra Iordaniei din S.U.A. şi Canada sînt puse semănător Ministerul Afacerilor
trecerea navelor prin Carnalul de Hatem a declarat reprezentan­ şi trebuie să se înceapă cît mai ştampile oare instigă la răstur­ Externe .al R. P. Ungare a adus

Suez să fie împărţite în părţi ţilor presei că problema Cana­ curînd posibil negocieri între el DAMASC 11 (Agerpres). — engleze din Iordania. Astfel, ad­ narea actualei orînduiri din Un- la cunoştinţă aceste fapte şi
egale între Egipt şi Banca In­ lului de Suez a fost creată de şi guvernul englez în legătură gâTMv P.rin aceste acţiuni, „or: Misiunii elveţiene din Budapes­
ternaţională pentru Recopstrpc- cei care au săvîrşit agresiunea cu viitorul politic şi constituţio­ TASS anunţă ; „,,, ,,,„ ministraţia , .„Direcţiei de „cola­ ganele poştale din ţările de mai ta. rugind-o ca prin intermediul
ţie şi Dezvoltare pînă la regle­ împotriva Egiptului, căutînd’ sa-i nal al Ciprului“, scrie ziarul. sus încalcă în mod grosolan con­ guvernului ei să aducă aceste
mentarea definitivă a problemei răpească drepturile sale legiti­ După cum se anunţă din Am- borare inţernaţionată-“ 9,- S„L(ţ&. venţia poştală internaţională fapte la cunoştinţa Biroului In­
semnată în 1952 la. Bruxelles. ternaţional al Uniunii Poştale
man, reprezentantul oficial al a ..sistat pe neaşteptate lucrările Internaţionale din Berna, pan-
In scrisoare Ministerul Afa- tru c.a acest birou să ia la rîn-
canalului, Abdel Kiader Hatem, me şi să lichideze independen­ „Prestigiul arhiepiscopului guvernului iordanian a declarat legate de executarea unei mari cerilor Externe al R. P. Ungare dul său măsuri în vederea înce­
roagă pe secretarul general să tării neîntîrzi.ate a acestei activi­
directorul general al Direcţiei ţa sa. este mai mare decît oricînd în reprezentanţilor presei că pute­ părţi a proiectelor asupra că­ aducă la cunoştinţa statelor tăţi subversive şi să tragă la
membre ale O.N.U. această ac­ răspundere pe cei vinovaţi.
Informaţiilor a Egiptului, a decla­ Hatem a subliniat că Egiptul Cipru, scrie ziarul „Times of rile occidentale, fiind nemulţu­ rora se realizase la timpul său tivitate potrivnică ideii colabo-
rat că aceasta este în contradic­ nu a încălcat niciodată stipu­ Cyprus“ în timp ce în Anglia
ţie cu convenţia din 1888. laţiile convenţiei din 1888 şi că creşte tot mai mult curentul de mite de politica de neutralitate o înţelegere între guvernul ior­ -------------------- :::::::::
sub administraţia egipteană na­ opinie în favoarea eliberării lui.
Convenţia din 1888, a spus vigaţia prin canal se desfăşoară dusă de Iordania, au intensifi­ danian şi direcţia sus menţiona­
Hatem, prevede că aceste taxe
cat represiunile economice !asu­ tă. Totodată, agenţia O.N.U.
sînt încasate fără deosebire sau întrutotul normal şi regulat. E- Autorităţile îşi dau tot mai mult pra acestei ţări. Presiunea e- pentru Orientul mijlociu pentru
conomică exercitată asupra Ior­
discriminare de la toate navele giptul a manifestat şi-şi mani­ seama că reîntoarcerea Iui Ma­ daniei s-a manifestat în mod ajutorarea refugiaţilor palesti­
şi că toate navele sînt supuse festă intenţiile sale de a res­ deosebit în ultima vreme în nieni a comunicat guvernului
aceloraşi legi. Hatem a arătat pecta stipulaţiile convenţiei din karios ar fi singura cheie care cadrul tratativelor asupra a- iordanian că-şi va închide bi­
că orice încercare din partea u- nulării tratatului anglo-iordani- roul din Aminan, oare <se ocupă
nor state de a se eschiva, fie 1888 şi de a o traduce în viaţă, ar deschide uşa pentru regle- cu distribuirea de alimente în „Ofensiva de primăvară" a clasei muncitoare
an, a lichidării bazelor militare rîndurile refugiaţilor palestini­
urm înd întrutotul litera şi spiri­ I mentarea politică a problemei

integral, fie parţial de la pla- tul ei. I Ciprului“. engleze şi retragerii trupelor eni. .’ din Japonia a provocat furia patronilor

saaezB

DOCTRINA EISENHOWER Şl INTERESELE PE CARE LE REPREZINTĂ tul“ doctrinei Monroe a fost toc­ celui de al II-lea război mon­ TOKIO 11 (Agerpres). Consiliul General .al Sindica­
mai facilitatea expansiunii ame­ dial. Sub influenţa doctrinei Marea amploare a „ofensivei telor din Japoni.a şi Consiliul pe
D e la doctrina Monroe la doctrina ricane în America de sud. Pe a- Truman, oapitalul american a de primăvară“ a clasei munci­ întreaga Japonie al sindicatelor
tunci în faţa Statelor Unite în a- obţinut poziţii importante în e- toare din Japonia care luptă
Eisenhower ceaslă regiune se aflau doi con­ conomia Europei şi în coloniile pentru ridicarea nivelului de oamenilor muncii de Ia întreprin­
curenţi puternici — Anglia şi puterilor europene. La adăpostul trai, provocat deruta şi furia
Spania. Proclamînd doctrina acestei doctrine s-a înfăptuit —• patronilor oare se bucură de derile de stat şi particulare âu
sprijinul autorităţilor.
dat publicităţii o declaraţie în
care califică acţiunea autorităţi­

Monroe, Statele Unite şi-au sub numele de planul Marshall In legătură cu noul val de gre­ lor drept o „reprimare făţişă a

i construit „baza legală“ pentru — un vast program de investiţii ve care a fost fixat pentru 11 mişcării muncitoreşti“ şi o „in­
a lupta împotriva Angliei şi a de capitaluri, care a accentuat martie .autorităţile au ameninţat tervenţie în lupta sindicatelor“.-
După aprobarea ei de către Angliei şi 0 Franţei cu cea a mo­ rul“ poate fi acordat ţărilor din Spaniei şi pentru a se infiltra dependenţa Europei Atlantice de pe muncitorii şi funcţionarii de
camera reprezentanţilor şi după nopolurilor americane. Aceasta Orientul Mijlociu cu condiţia ca rînd pe rînci în zonele de in­ Statele Unite. In sfîrşit, de la la întreprinderile de stat că dacă Proteste analoage au adresat
votul intervenit recent în sena­ face ca situaţia din Orientul A- ele să consimtă, să promoveze fluenţă sud americane ale aces­ doctrina Truman pornesc firele aceştia vor declara grevă „vor sindicatul pe întreaga Japonie al
tul american, doctrina Eisenho­ propiat şi Mijlociu să îmbrace în 0 politică internă şi o linie poli­ tor state. Pe baza doctrinei care au dus la toate celelalte ac­ fi luate cele mai hotărîte mă­ profesorilor şi sindicatul fero­
wer nu mai are de parcurs în prezent un caracter cît se poale tică externă care să corespundă Monroe, a început războiul îm­ ţiuni ale diplomaţiei americane suri“ împotriva lor. viarilor.
legislaţia .americană nici-o eta­ de complex. Opinia publică inter­ voinţei cercurilor guvernante ale potriva Mexicului, ca şi acţiu­ în Europa — crearea Pactului
pă pentru a fi tradusă practic în naţională constată cu vădită sus­ S.U.A. nile agresive împotriva a nume­ Atlanticului de Nord, politica fa­ mn
viaţă. De fapt, această delimi­ piciune că lia aproximativ 2 luni roase state din America de sud. ţă de Germania, intensificarea
tare între aprobarea ei şi tradu­ după încetarea războiului împo­ Deci nu „ajutorul“ american, In ultimă instanţă, dominaţia primejdiei de război în centrul MIERCURI 13 MARTIE 1957
cerea în viaţă, nu poale fi dis­ triva Egiptului, situaţia din a- ci programul staţionării de tru­ anglo-spaniolă a fost înlocuită Europei, etc.
tinsă întrucît viaţa internaţio­ ceaslă parte a lumii conţine nu­ pe ale S.U.A. în ţările din Ori­ prin dominaţia Statelor Unite. SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
nală arată din plin că Statele U- meroase elemente explozive. entul Arab, crearea de baze mi­ Deal minieri, doctrina Monroe a Este absolut evident că doc­
nite acţionează deja în Orientul litare în această regiune cores­ dus nu la o ocupare vremelnică trina Monroe, doctrina Hav, DEVA: Moara cu noroc (film ro- pe stradă (film bulgar); HAŢEG:
apropiat şi mijlociu în spiritul Doctrina Eisenhower prevede punde intenţiilor doctrinei Ei­ a Americii Latine, ci la o su­ doctrina Truman, doctrina Ei- mînesc); Casa mult visată (film Romanţa berlineză (film germ an);
prevederilor doctrinei Eisenho­ în esenţă pe de o parte trimite­ senhower. Din acest punct de punere îndelungată a ţărilor din senhower, au elemente comune : englez) matineu; HUNEDOARA: Pădurea şoimilor albaştri (film ma­
wer. rea de trupe americane în Ori­ vedere apare mai mult ca ori această regiune, influenţei Sta­ sub vălul străveziu a unei cra­ Cinematograful „30 Decembrie" Prin ghiar) matineu : LONEA : Urmele ră-
entul Apropiat şi Mijlociu; în cînd legătura oare există între telor Unite. se demagogii se înfăptuiau pla­ Indonezia (film sovietic); Cinemato­ mîn (film sovietic); CALAN : Prăpas­
Ne găsim astfel în faţa apli­ al doilea rînd acordarea unui a- linia generală a politicii ex­ nurile expansioniste ale Statelor graful „Maxim Gorki" Moara cu noroc tia ; ORĂŞTIE: Mexicanul (film so­
cării de către diplomaţia Sta­ jutor economic ţărilor din .aceas­ pansioniste a Statelor Unite şi Dacă ne .adresăm unei perioa­ Unite, înşelarea opiniei publice (film romînesc): BRAD: Papa Dolar vietic) ; SEBEŞ : Hoţii de copii (film
telor Unite ia unui plan de mari tă regiune. Acestea sînt însă doar această acţiune de ultima oră a de ulterioare — sfîrşitul seco­ şi expansiunea treptată, pe re­ (film maghiar); BARU MARE : Cava­
proporţii, a unor măsuri politice scopurile declarate, întrucît în diplomaţiei americane. Conside­ lului trecut şi începutul seco­ giuni, a imperialismului ame­ lerul fără lege (film italian); APOLDU englez) ; SiMERIA: Ernst Thălman
economice şi militare de mare realitate doctrina Eisenhower ia­ rată în lumina istoriei diplo­ lului XX, observăm existenţa rican. Doctrina Eisenhower, ca DE SU S: Ganga (film indian) ; TE-
amploare, într-una din regiunile pa re cu un program aproape ex­ maţiei americane, doctrina Ei­ doctrinei Hay, după numele fos­ cea mai recentă acţiune diplo­ IU Ş: Tata, mama, bona şi eu (film (film german); ALBA IUL1A: Ma­
de interes vital ale lumii. Pro­ clusiv militar, a cărui latură e- senhower nu reprezintă nimic tului secretar de stat al S.U.A. matică a Statelor Unite, con­ francez); ZLATNA: Salonul nr. 9
paganda oficială americană a eonomică este de fapt fantoma­ nou sau înlîmplător pe firma­ din perioada respectivă. Aceas­ centrează în prezent întreaga 0- (film maghiar): ILIA : S-a întîmplat rile speranţe (film englez); PETRO­
făcut o mare zarvă în ju­ tică (200 milioane dolari pentru mentul politicii externe a S.U.A. tă doctrină este cunoscută de lenţie a diplomaţilor americani.
rul acestei „noi politici“ a Sta­ toate ţările arabe), dolari oare asemenea şi sub denumirea de Indiferent însă de felul cum este ŞANI : Muzică cu bucluc (film sovie*
telor Unite în Orientul Mijlociu, nu sînt meniţi La urma urmei In urmă cu aproximativ 134 doctrina „porţilor deschise“ şi ea zugrăvită, doctrina Eisenho­
înfăţişînd-o cel puţin ca o „bi­ decît să contribuie la sprijinirea de ani, Statele Unite, de pildă, ea defineşte politica americană tic). M
nefacere“ pentru nonoarele ara­ acţiunilor militare. Mai mult de- au promulgat faimoasa doctrină în China. Prin doctrina „porţi­ wer a început să apară în ochii
be. O analiză succintă însă a .cît atît, cercurile imperialiste Monroe. Această doctrină, căreia lor deschise“' Statele Unite au SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
tuturor chestiunilor legate de din S.U.A. intenţionează să fo­ 1 se făcea publicitate numai în tins să capete accesul la stăpîni- opiniei publice Internaţionale
doctrina Eisenhower vădesc că losească simpla firmă de „aju­ ce priveşte latura ei izolaţionis- rea colonialistă a Chinei şi să Programul l :¦ 6,00 Muzică uşoară ; nă, copii"; „Meşterii pitici", poveste
avem de a face cu cea mai făţi­ tor“ economic pentru exercitarea •tă (neamestecul Statelor Unite oprească ofensiva engleză şi ja ­ oa un program menit să ser­ 6.45 „Clubul curioşilor"; 7,10 Muzică după fraţii Grimm ;. 20,00 Muzică . u-
şe ofensivă colonialistă a Sta­ presiunilor asupra ţărilor din a- în afacerile interne ale statelor poneză pentru a uşura imixti­ uşoară roniîneaseă; 7,35 Muzică popu­ şoară; 21,45 Muzică instrumentală;
telor Unite, cu una dintre acţiu­ ceaştă regiune, astfel îneît ele europene), a fost de fapt una unea monopolurilor americane în vească în:' exclusivitate intere­ lară romînească; 9,00 Muzică din o- 22,50 Program de doine; Programul
nile expansioniste de cea mai să ducă o politică corespunză­ dintre primele jaloane ale expan­ această regiune. peretele lui Paul Abraham; 11,03 Tea­ II: 15,15 Melodii populare din dife-:
mare anvergură în perioada siunii americane. Dictonului pro­ selor monopolurilor americane, tru ia microfon: „Ton Vodă cel Cum­ rite regiuni ale ţării; 18,10 Album cul­
postbelică. toare intereselor americane. In­ mulgat de Monroe — „America In sfîrşit, o paralelă de factură plit". Scenariu radiofonic de Laurenţiu tural; 19,10 Pentru fiecare melodia
pentru americani“ — îi cores­ mult mai recentă poate fi făcută oa un program oare n-are nimic Fulga, laureat al premiului de S ta t; preferată ; 23,15 Concert de noapte.
In faţa Orientului Apropiat şi tr-un discurs recent, secretarul pundea de fapt ideea „Arneri- 13,10 Mic concert de prînz: 14,00 Mu­
Mijlociu se ridică primejdia în­ cii“ de sud pentru America de cu doctrina Truman, proclamată comun cu interesele popoarelor zică de estradă; 15,35 Muzică uşoară; Buletine de ştiri: 5,30j 7,00; 8,15)
locuiri1 politicii. colonialiste a de stat Dulles a lăsat să se în­ nord”. Aceasta întru cît „meri- 16.45 Din cîntecele popoarelor; 17,35 11,00; 13,00; 15,00; ’ 17,00; 19,00;
în perioada ce a urmat imediat din regiunea respectivă şi cu La microfon „Rodica"; 19,45 Răspun­ 22,00; 23,52 (programul I ) ; 14,00;
ţeleagă fără echivoc ca „ajuto- dem ascultătorilor; 19,55 „Noapte bu- 16,00; 18,00; 20,00; 21,00; 23,00 pro­
interesele păcii generale. gramul II).

(va urma)

S. VERONA

Redacţia şi administraţia ziarului str, 6 Martie nr, 9, Telefona 188-~189, Taxa. plătită în numerar conform aprobăm Direc[iumi Generale P.T.TJft. nr. 236J20 din 5 noiembrie 1949. Tiparul Întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — DEVA.