Page 33 - 1957-03

•¦¦¦Ja

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UN1ŢI-VĂ! Stabilirea auioimpunerilor pentru anul

?CITIŢI IN PAGINA IV-a 1957 — sarcină curentă

\ • Declaraţiile preşedintelui Corni- ( a sfaturilor populare
< telului sovietic pentru apărarea s

păcii. In scopul ridicării nivelului letul executiv al Sfatului popu­
Tezele viitorului Congres al
Partidului Comunist din Ger­ gospodăresc şi social-cultural al lar, prin deputaţi şi comitetele
mania.
• Pentagonul intenţionează să tran­ satelor patriei noastre, Consiliul de cetăţeni, că şi-au achitat în în­
sforme Italia într-un. cap de pod
al războiului atomic. de Miniştri a elaborat încă din tregime obligaţiile din autoim­

Al 8-lea raion anul 1952 hotărîrea privind punere. Din sumele obţinute şi

autoimpunerea locuitorilor din prin muncă voluntară au exe­

comune şi staţiuni balneo-cli- cutat electrificarea satului Sin-

materice. De la apariţia acestei tămăria de Piatră, au ridicat în
hotărîri au trecut 6 ani, timp roşu şcoala din satul Grişeni,
Anul IX. Nr. 700 Miercuri 13 martie 1957 4 pagini 20 bani în care s-a dovedit că folosind au acoperit căminul cultural din

iniţiativa creatoare a satul Biatiz şi s-a în­

maselor, valorificînd re­ ceput construirea unei

Succesele sidcrurgiştilor hunedoreni PROPUNERILE UTEMIŞTILOR complect sursele ¦ locale, se pot şcoli în satul Călanul
realiza însemnate con­ Mic, iar în satul -Sin­

961 tone laminate peste plan La furnalul nr. 5 PRIND cooperativizat strucţii necesare satelor aia i, s-a construit un

Cu ocazia alegerilor organelor V I A T*>Ă GALAŢI 11 (Agerpres). noastre ca : şcoli, că­ pod de beton.
conducătoare U.T.M. tinerii de In ziua de 11 martie s-a ierminat
Laminoriştiii hunedoreni au In lipsa prim-fumalistului Vic­ la exploatarea minieră Lupenî, cooperativizarea agriculturii în raio­ mine culturale, săli de In comuna Topiiţa, co­
muncit bine în primele 10 zile tor Pali, conducerea echipei sale au făcut o serie de propuneri nul Brăila. Acesta este cel de al 4-lsa
ale lunii martie. Aceasta ne-o a fost încredinţată unuia dintre menite să ducă la îmbunătăţirea martie la sectorul IX electric raion din regiunea Galaţi şi al 8-lea clasă, drumuri, poduri, fîntîni, mună unde în anii trecuţi s-au e*
dovedesc realizările lor obţinu­ cei mai tineri fumalişti de la muncii în toate sectoarele de ac­ s-au înfiinţat încă două brigăzi din ţară cu agricultura în întregime, etc. xecutat multe lucrări obşteşti de
te în această perioadă. 961 tone colosul de oţel, Gheorghe Bis- tivitate. Printre aceste propuneri de tineret. Ele sînt conduse de cooperativizată. In regiunea noastră, numai mare importantă, în acest an
peste plan au laminat cele trei a figurat şi aceea de a se înfiin­ către tovarăşii Ioan Jura şi Ioan Terminarea cooperativizării este în anul 1956 au fost executate s-a construit căminul cultural.
schimburi conduse de maistrul triian. ţa cît mai multe brigăzi de ti­ Badea. De asemenea, secţia de rezultatul muncii însufleţite desfă­ un număr de 230 construcţii noi La fel, sînt pe terminate şcolile
Gheorghe Andrăşescu, Petru In primele 11 zile ale lunii neret, iar unele secţii să fie date bobinaj a minei Lupeni a fost şurate de organele şi organizaţiile de şi 239 reparaţii. Printre con­
Constantin şi Ioan Trîfu. în patronajul tineretului. dată în întregime în patronajul partid, de mecanizatori, deputaţi în strucţiile noi mai importante din satele VăIar şi Curpeni.
martie, această eohipă a dat sfaturile populare, colectivişti, întovă­ sînt 13 şcoli, 10 cămine cultu­
Aceste rezultate echivalează peste sarcinile de plan 46 tone Conducerea minei în colabora­ tineretului. Cu ocazia acestor e- răşiţi, intelectuali etc., care au arătat rale, 10 electrificări de sate, 82 Exemple sînt numeroase. Eie
cu aproape jumătate din angaja­ fontă mai mult, olasîndu-se în re cu comitetul de partid, co­ ţăranilor muncitori cu gospodării in­ poduri şi podeţe, 22 fîntîni. 2 demonstrează în mod evident
mentul luat de taminorişti în fruntea întrecerii. Succesele lor mitetul sindical şi organizaţia de venimente, tinerii din brigăzile dividuale avantajele mari ce le oferă racTioficări şi altele. De aseme­ că acolo unde comitetele execu­
cinstea zilei de 1 Mai. De alt­ au fost posibile datorită intro­ lucrarea pămîtiiulul In comun cu nea, au mai fost începute un tive ale sfaturilor populare au
fel, pînă în prezent au fost rea­ ducerii magnetitei în compoziţia U.T.M., au studiat aceste propu­ nou înfiinţate şi din secţia de mijloace mecanizate. Din 1949 cînd număr de 245 lucrări noi şi 148 acordat importanţa cuvenită tra­
lizate 1.650 tone din cele 2.000 şarjelor, precum şi prin asigu­ s-au înfiinţai primele unităţi agri­ ducerii în viaţă a hotărîrilor a-
cît e angajamentul luat de la rarea staţiei de granulare şi a neri şi începînd din ziua de 7 bobinaj s-au angajat ca în cin­ cole socialiste şi pînă în prezent reparaţii, lucrări ce sînt în curs dunărilor populare, folosind în
începutul anului. Aşa că în benzii cu oale suficiente de tur­ stea zilei de 1 Mai şi a festi­ peste 15.300 familii de ţărani mun­ mod just formele muncii orga­
cuirînd, angajamentul va fi de­ nare. valului tineretului să-şi depăşea­ citori din acest raion s-au unit în de executare. nizatorice de masă, rezultatele
păşit, deşi pînă la 1 Mai mai 44 gospodării agricole colective şi
sînt încă multe zile. scă qu regularitate sarcinile de 71 întovărăşiri agricole, care pose­ Pentru executarea tuturor a- nu au întîrziat să se vadă.
dă mai bine de 66.000 ha. După oestor lucrări în anul 1956 s-au Cu toate că au fost obţinute
Cel mai bun schimb a fost al Pl'an- ., cel de-al Il-lea Congres al P.M.R. cheltuit aproximativ 3.200.000 rezultate bune în acţiunea de
maistrului Gheorghe Andrăşes­ şi îndeosebi după plenara C.C. al
cu, care a dat ou 20 tone mai P.M.R. din decembrie 1956, munca lei. Ne putem da deci bine sea­ autoimpunere trebuie să recu­
mult decît schimbul lui Petru poliiică de masă pentru cooperati­ ma de importanţa acţiunii de noaştem însă că ele sînt sub
Constantin şi ou 27 tone mai vizarea agriculturii din raionul Bră­ autoimpunere, de contribuţia în­ posibilităţile reale ale regiunii
mult decît schimbul lui Ioan Oţelăria Siemens- ila s-a intensificat. Astfel, de la în­ semnată pe care au adus-o har­ noastre. Sînt sate şi comune
Trifu. Martin a Combinatu­ ceputul anului 1956 şi pînă acum nicii locuitori ai satelor noas­ unde în mod nejustificat comi­
lui siderurgic din Hu­ au fost înfiinţate 21 de gospodării tre, prin efectuarea de munci tetele executive ale sfaturilor
,190 de şarje rapide nedoara, produce sute agricole colective şi 25 întovărăşiri voluntare, donaţii de materiale populare au nesocotit hotărîri le
de tone de oţet. Cali­ agricole: în aceste Unităţi, ca şi în şi sume de bani, în afară de adunărilor populare şi n-au luat
le rapide au intrat de tatea metalului creşte cele existenţe, s-au înscris peste sumele din autoimpunere. Cele măsuri pentru organizarea în­
mult în tradiţia oţelarilor hune­ pe zi ce trece. Răs- 7.400 familii de ţărani muncitori.
doreni. De la 1 ianuarie pînă la punzînd chemării la în­ Numai în acest an au intrat în gos­ mai bune rezultate în acţiunea casării sumelor şi executării ju­
Î0 martie a.c., s-au elaborat 190 trecere a oţelarilor re- podăriile agricole colective si înto­
şarje rapide. Ca întotdeauna, vărăşirile agricole încă 4.000 !amilii de autoimpunere pe anul 1956. cărilor votate. Un exemplu ti­
cuptorul nr. 4 a fost în fruntea şiţeni, oţelarii hunedo­ au fost obţinute în raionul Hu­ pic în această direcţie îl con­
întrecerii. Echipele conduse de reni se străduiesc ca nedoara, unde debitul a fost în­ stituie comuna Băitn din raio­
tovarăşii Logliin Topor, Alexan­ în cinstea zilei de casat în proporţie de 94,1 la nul Brad. Aici, din debitul de
dru Petrovici şi Gheorghe Chi- 1 Mai să elaboreze sută, iar din cele 77 construcţii peste 140.000 lei. s-a încasat
cît mai multe şarje de
oţel de cea mai bună noi şi 23 reparaţii votate, au pînă la sfîr.şitul anului numai
calitate.
fost executate 40 construcţii noi 61.460 lei. Deşi împreună cu
In clişeu : încă o
şarjă dată peste plan, şi 19 reparaţii. soldul rezultat din încasările a-

- ' >' Pe drept cuvînt se pot mîn- nilor trecuţi comuna a avut la
dri locuitorii comunei Călan, dispoziţie suma de 138.759 lei,:

care mobilizaţi de către Comi- (Continuare în pag. 3-a)

haia şi-au dat din plin contribu­ ia forma lingourilor. de ţărani muncitori. Toţi ţăranii Cortirja se v a ridica
ţia la aceste realizări, elaborînd muncitori din satul „Nicolae Băices- dirţ rjou
40 şarje rapide. sss cu" îşi lucrează acum pămînlul în
cadrul gospodăriei agricole colec­
Directivele celui & tntooârâşire agricolă m duselor agricole, Constituirea comisiei tive, iar în alle comune şi sate — Mulţi orişcioreni îşi amintesc I. Creangă. Frumos joacă Ăn-
de-al Il-lea Coru continua dezvoltare organizaţia de cum sînt Rîmnicelul, Valea Cînepii,
greş ial P. M. R. bază precum şi raionale de organizare Moroleşfi eţc. — mai mult de 75 de activitatea de acum 3-4 ani. gela Almăşan, care în ciuda
la sută din numărul familiilor de
arată că pe lin­ comitetul de con­ a festivalului regional ţărani muncitori sînt înscrise în gos­
podării colective.
gă munca politi­ ducere au arătat La Haţeg s-a constituit co il- a căminului cultural „Steagul faptului că lucrează la Brad şi
¦tetul raional de organizare a Tri prezent, In raionul Brăila se
că desfăşurată întovărăşiţilor festivalului din regiunea Hune­ duce o muncă susţinută pentru în­ păcii“ din Crişcior, de cînd echi­ locuieşte în Gura Barza, vine
doara. Din comitet fac parte to­ tărirea economico-organizaiorică a
în scopul creării de noi întovă­ re a rezultatelor obţinute de necesitatea de a contracta cu varăşii Octavian Bnăşescu, Ti- unităţilor agricole socialisle. pa de cor şi cea de teatru erau cu regularitate la repetiţii. Şiw
răşiri agricole, organele şi or­ întovărăşiţi şi a muncii de lă­ statul vînzarea de produse agri­ beriu Frankfurt, Haroa ş Ioan, mîndria comunei şi a raionului
ganizaţiile de partid trebuie să murire dusă de organizaţia de cole. Cu ocazia adunării gene­ Gheorghe Oprin eseu şi alţi re­ In doua luni 2.663 litri lapte Brad. Şi astăzi, dacă intri în cum să nu vină dacă ei î s-a
desfăşoare o temeinică muncă bază, această întovărăşire s-a rale, întovărăşiţii au hotărît ca. prezentanţi ai organizaţiilor de
politică pentru întărirea conti­ dezvoltat mult. In prezent 153 în cursul acestui an să contrac­ partid, U.T.M. şi ai organizaţii­ predaţi la cooperativă biroul directorului de cămin, încredinţat rolul principal al
nuă a întovărăşirilor agricole de familii lucrează 102 ha. te­ teze cu statul 2 la sută din pro­ lor de masă.
existente. , ren. Important este însă faptul ducţia globală de grîu precum- încheierea contractelor pentru poţi vedea ramele cu diplome­ piesei. Dar, nici ceilalţi artişti
că comitetul de conducere al în­ şi producţia de pe 2 ha. de po­ Comitetul şi-a întocmit un predare către stat, a laptelui,
Munca de întărire a întovă­ tovărăşirii ajutat de organiza­ rumb irigat. In afară de aceasta, plan de acţiune prin oare se continuă cu rezultate tot mai le obţinute la diferite concur­ nu sînt mai prejos.
răşirilor agricole, trebuie dusă ţia de bază, a reuşit să organi­ prevede constituirea unor brigăzi bune în satul Ostrov. Pînă ia-
în primul rînd pentru oreiarea şi zeze munca în aşa fel ca toate s-a mai hotărît să se mărească de tineret la fabrica „Ceramica“ ?cum, a fost adusă deja la cen­ suri. Printre ele se găseşte şi După ce repetiţia Ia piesă
dezvoltarea fondului obştesc, e- lucrările să se execute în comun. suprafaţa cultivată cu legume din Baru Mare. De asemenea, trul de colectare o oantitate de
fectuarea lucrărilor în comun, ca­ şi zarzavaturi de la 2^ ha: la în plan -se prevede ca tinerii 2.663 litri lapte. Din aceştia, diploma tovarăşei Lucreţia Fu- s-a terminat, urmează partea
re leagă pe ţăranul întovărăşit Pe lîngă aceasta, au reuşit să 4,64 ha., iar producţia de pe din sectorul agricol, să ia în pa­ 1.367 litri au fost predaţi de
de această formă. S-ia dovedit că convingă pe toţi membrii înto­ această suprafaţă să o contrac­ tronajul lor 11 loturi, în Haţeg către G.A.C. „Pămînt desţele­ soi, care a obţinut locul I în muzicală a piogramului sub
acolo unde organizaţiile de ba­ vărăşirii să contribuie cu o teze în întregime cu cooperati­ şi în comunele Toieşti, Peşteama nit“. Dintre ceilalţi ţărani mun­
ză desfăşoară o largă muncă parte din produse la dezvolta­ va de consum din comuna Dob­ Demsuş, Sălaşul Superior. Sîn- citori, Izidor Mihuţan, Iosif Ma- cadrul concursului regional de conducerea tovarăşului I. Aciu.
politică în rîndul întovărăşiţi- rea fondului obştesc, care în tămăria-Oriea, Ohaba, Silvaş, teşoni şi Opriţa Bugar, au fost
prezent se ridică la valoarea de ra. Bretea Strei si altele. cei dinţii care au valorificat întîmpinare a festivalului de la Se pregătesc cîntece de cor, iar
lor, rezultatele nu întîrzie să se 14.000 lei. Din acest fond ob­ Toate acestea sînt rezultatul lapte prin cooperativă.
ştesc au fost cumpărate o semă­ N. SBUCHEA Bucureşti. Cu toate aceste luc­ soliştii vocali vor interpreta mu­
arate. Ca e/emplu de urmat pu­ unei munci perseverente şi bine corespondent B. NICOLAE
nătoare pentru păioase cu trac­ corespondent ruri Crişciorul s-a mîndrit. zică uşoară şi populară.
tem da organizaţia de bază din organizate, desfăşurată de or­
ţiune animală, o semănătoare Dar iată că după o lungă în­ Crişciorenii aşteaptă
întovărăşirea agricolă din co­ ganizaţia de bază şi comitetul trerupere a activităţii cultura­
pentru porumb, o prăşitoare,
muna Dobra, raionul Ilia, de conducere al întovărăşirii. le, în oare fostul director de că­ Am stat pînă ce repetiţia s-a
şi altele. min Ioan Sima nu a făcut nimic terminat apoi am părăsit acest
La inaugurarea acestei înto­ IOAN MULEŞlO pentru a duce mai departe tra ­ lăcaş al culturii îndreptîndu-mă
diţia frumoasă a crişciorenilor, spre casă. Pe drum îmi imagi­
corespondent astăzi totul s-a schimbat. S-a nam clipa in care cortina se va

reparat instalaţia de curent, s-a ridica din nou, în faţa spectato­

reparat căminul . Sub conduce­ rilor care timp de 2 ani de zile

rea noului director al căminului, n-au mai văzut-o ridicîndu-sc
tov. Paul Antonescu, activita­ decît atunci cînd echipa din
vărăşiri, lucrau în comun nu­ In urma apariţiei hotărîrii cu te a îşi reia din nou drumul ce-! Valea-Arsului dădea cîte un pro­

mai 20 de familii o. suprafaţă privire la desfiinţarea cotelor avusese acum cîtiva ani. gram.

de 19 ha. teren arabil. Ca urma- obligatorii la majoritatea pro- P este \plaiurile oraşului, o geană Inir-una din zilele anului 195ti, Pastelurile îi sînt a predilecţie şt La repetiţie Cetăţenii din Crişcior aşteap­
sfioasă de lumină, începe abia m-am pomenii cu el la o şedinţă a Mircea Vaida. le reuşeşte destul de tă cu nerăbdare ca echipa că­
plastic.
__ NE VORBESC COLECTIVIŞTII cenaclului literar „Gcorge Coşbuc", — E joi după amiază. In sa­ minului cultural să debuteze
H DESPRE MUNCA ŞI VIAŢA LOR H H să mijească, iar undeva în depărtare, lucru ce m-a surprins deoarece nu-l Biroul de conducere al cenaclului la căminului cultural e o ani­ din nou. Aşteaptă cu nerăbdare
literar „Gcorge Coşbuc" din Brad, a maţie deosebită.. Intru şi eu., clipa cînd echipa artistică se va
Crişul, se aude mnrmurînd, asemuia- mai văzusem de multă vreme. trimis opt din lucrările lui Mircea încetul cu încetul, gălăgia se deplasa şi ea la Valea-Arsului
Casei regionale de creaţie. potoleşte : pe scenă se face re­ şi în alte comune şi sate din
du-se cu un stup de albine. — Ce faci, Mircea? — l-am între­ petiţie la piesa „Ochiul babei“, raionul Brad. ca să arate că
La început, de drum, Mircea Vaida, după comedia „Soacra cu trei la Crişcior activitatea culturală
In trecut am avut de înfrun­ lizez pe loiui meu individual Oraşul începe să reînvie, după o bai. este unul din cei mai activi. El a nurori“ de Ion Creangă. Pe fe­ 1răieşte din nou şi că poate fi
nici în 2-3 ani. O parte din ve­ noapte odihnitoare, ţesută în mrejele — Am auzit c-a luat fiinţă cena­ prezentat cenaclului Literar încă 13 ţele artiştilor amatori poţi citi chiar mai bună ca altădată.
tat multe greutăţi. Deşi am avut poezii proaspete, dintre care cităm:
2,50 ha. teren arabil, totuşi nu niturile primite din anul' trecut celor mai jriimoase vise. clul, am venit şi eu, a răspuns el. „La izvor", „Ursarul", „Lăutarul",
reuşeam să obţin cereale care le-am vîndut şi mi-am procurat „Bradul”, „La stină", „Crişul",
să-mi ajungă tot anul. Aceasta materiale pentru construcţia începe o nouă zi de muncă, zi ca „Moara" ele. dragostea de a interpreta cît OSWALD ZATOSCHIL'

din cauză că odată nu aveam unei case. Mulţi colectivişti oricare alia. Vrednicia acestui tînăr începător mai bine rolurile din piesa lui corespondent
vite de muncă, altădată nu a- de-,ai noştri şi-au construit case
Pictorul, trece grăbit pe strada HINCEPCIT
veam unelte, ba de multe ori noi, au cumpărat mobilă, apara­ îmbălsămată de mireasma proaspă­

nu aveam seminţe. te de radio şi altele. Mi cuţ i i pe scenă

In anul 1953, am intrat în Pentru mărirea veniturilor, tă a dimineţii, întorcând fugar privi­
gospodăria agricolă colectivă. gospodăria noastră colectivă a
rea la o vitrină a magazinului, unde în mînuirea condeiului, poale servi Sala festivă ia sindicatului în faţa a zeci -de spectatori. Viu
In gospodăria agricolă colectivă contractat cu unităţile coopera­ sînt dispuse noutăţi. Plopii, de pe a- ca exemplu şi altora care-şi mai as­
tiste peste 5.000 leia ce duce la „Casa pionierilor", cund in anonimat preocupările lor Trustului 4 construcţii a găz­ aplaudate au fost fetiţele Sonia
realizez în fieoa- ___________ foşnesc încetişor. In pragul acestei literare. duit zilele trecute un spectacol Timar şi Felicla Dobre, care au
puţin obişnuit. Micii artişti a- îneîntat publicul, interpretînd
re an asemenea kg. de produse 5 * ::s; : ssss: s: ssss: ssss: s5sss« ssss: sss: ssss

cantităţi de cere­ agricole. 2 ha. noi zile, glodurile îmi fug departe, a-. Ne-ain înţeles ca doi vechi prieteni malori de la grădiniţa trustului cîntecale „Ţara mea“, „A venit

ale îneît jumă­ im iiiL U e s t e m , K % ^ rs[şf ă0,5d0e S : IONEL RACEANU

tate din ele pot răsplătită j varză de toamnă. dueîndu-mi aminte că în urmă cu trei ce eram şi de alunei, Mircea, a fost < au prezentat un bogat program primăvara“ şi altele.
nelipsit de la ioale şedinţele de lucru /
să le vînd. Cu Noi ne-iam pre­ ani, pe aceeaşi alee, am întîlnii un ale cenaclului nostru. .
banii primiţi gătit din timp ^ STUDENŢII INLABORATOR
mi-am îmbrăcat
băieţaş sprinten, cu ochii inteligenţi, - Fireşte, ia început, rezervat şi sfios, ţ,

care vioi mi-a spus: Bună ziua / apoi mai puţin timid, s-a decis să <

familia şi mi-am cumpărat cîte pentru lucrările de primăvară, Şi atunci, ca şi acum, eram dus prezinte poezia „Decebal".
şi mai cîte lucruri pentru casă. am curăţit terenul, am trans­
portat gunoiul la cîmp. Sîntem pe ginduri. La ce mă glndeani ?... ¦ Desigur, ca la oricare început, era 1
In anul trecut împreună cu în aşteptare să ne vină tractoa­
releS.M.T.-uiui, pentru a în­ Planuri de viitor... inerentă greşeală. Dar împreună cu
cei trei membri ai familiei am cepe din plin lucrările din pri­
prestat 596 zile-muncă pentru măvară. Vrem neapărat să ter­ Am întors totuşi capul, deşi răs­ ceilalţi tovarăşi, ne-am străduit să-l' Lectorul inginer Aurel Manea, ur­
care am primit 3.059 kg. grîu, minăm însămînţările din epoca ajutăm, dîndu-i. îndrumările necesare, măreşte cum studenţii fruntaşi din anul
3.173 kg. porumb, 1.130. kg. car­ I-a în cel mult 3-4 zile. Ill-electromecanică, Anton Şoimaru,
tofi, 65 kg. fasole, 53 kg. zahăr, punsesem •la sallii şi- am întrezărit pe care se arăta bucuros să le pri­ Mibran Vinţan şi Ioan Vînătoru, îşi
3.257 kg. fin, 121 kg. ţuică şi PETRU 1ŞTOC execulă lucrările practice de laborator.
o cravată roşie, ce flutura In adie­ mească. Strădania noastră n-a fo s t'
6.115 Ici. Asemenea cantităţi de membru în G.A.C. din Hărău.
produse nu reuşeam să le rea­ rea uşoară a vintului. Aşadar, băie­ zadarnică. Roadele an început să se

ţaşul era pionier. ivească.

L-am cunoscut îndeaproape In ca-- Spre deosebire de Iov. Nicolae fur­

drul cercurilor de aeromodelism şi ca, care a renunţat să mai vină lai

O nouă întovărăşire în raionul Haţeg radiotelegrafie, unde era foarte activ. cenaclu, deşi mai virştnic, Mircea In clişeu : Un aspect din timpul unor
Dar pe atunci, nu-mi puteam da sea­ Vaida, a continuat să muncească experienţe de laborator.
HAŢEG (Prin telefon de la şirii agricole din satul lor pe ma, că acest pionier plin de viaţă, perseverent, prezenllnd alte şi alte noi (
subredactia noastră voluntară) care au numit-o ,,8 Martie poale avea şi alte preocupări decît poezii, pline de farmecul unei bogate

Duminica trecută, 21 de fa- Printre cei care s-au înscris

milii de ţărani muncitori, din primii, au fost ţăranii muncitori cele tehnice. imaginaţii a naturii şi setei de viaţă.

satul Galaţ raionul Haţeg au Tlie Andrei. Filip Ltica, Petru

sărbătorit construirea întovără- Suciu şi alţii.