Page 34 - 1957-03

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 700

__ LLUiüllgg ' J l g - g .1" " '¦! I 1

In ajutorul cultivatorilor Pomicultura şi viticultura Pe marginea Artiştii; amatori
de legume şi zarzavaturi - două ramuri în plină celui de-al

dezvoltare IV-lea

Putem şi trebuie să cultivăm Se poate semăna pe straturi la fiecare ramă de răsadniţă. Se Ţăranii muncitori 'din raionul concurs în întrecere
mai multă ceapă Orăştie sînt pomicultori vestiţi.
sau în rînduri continue distan­ mai poate semăna şi în răsadniţe Merele „Cormoş“ de Miada, mă­ — faza regională —
ţate la 12—18 cm. unul de al­ reci în luna aprilie. Pentru a
rul roşu de Geoagiu, nucile de
Producţia de ceapă obţinută tul. Sămînta se îngroapă la a- produce cantitatea de răsad ne­ Sibişel şi alte soiuri create în Cu o săptămînă mai tîrziu de decît la concursurile anterioare, cultural din Meteş, sau Aurica
dîncime de 0,5 pînă la 1 cm. J n cesară cultivării unui ha. este acest raion, au ajuns să fie ves­ întrecerea între echipele de tea­ în sensul că au pregătit piese Ocolişan în rolul Măriei din pie-
în regiunea noastră nu acoperă cazul că se îngroapă mai adînc nevoie de 5—6 kg. de sămînţă. tite în întreaga ţară. tru ale caselor raionale de cul- cu conţinut aciuiai, atît pe sa „Răfuiala“ (căminul cultural
în nici un an necesarul regiu­ nu va putea fi garantată răsări­ tură, în ziua de 24 februarie, la tema transformării socialiste a din Tîmpa).
nii. Din această cauză sîntem rea ei. După însămîntare, tere­ înainte de însămînţare sămîn­ Nu există an ca în raionul
nul trebuie tăvălugii Seminţele ta se tratează ca şi la ceapă prin Orăştie sectorul pomicol să nu Simeria, s-a desfăşurat faza re- agriculturii (Toteşti cupiesa Chiar dacă în general inter*
nevoiţi să ne aprovizionăm cu umezite se seamănă numai pe însămînţarea directă. De aseme­ se dezvolte simţitor. In primă­ gională a concursului echipelor „Nunta Ioanei“, Dobra cu piesa pretarea rolurilor a fost satis-
ceapă adusă din alte regiuni timp călduros. nea, se poate face şi la această vara aceasta vor fi plantaţi pe de teatru a căminelor culturale. „Zestrea Ilenuţei“, Rîul Alb cu făcătoare, s-a observat totuşi că
ale tării sau chiar din import. sămînţă stimularea încolţirii a- păşuni un număr de 2.700 nuci; piesa „Răfuiala“, Tîmpa cu piesa instructorii acestor echipe nu
Există oare posibilităţi pentru Deoarece semănatul trebuie mintită la ceapa cultivată direct Pichetareta şi o parte din gropi La această etapă au pârtiei- „Răfuiala“ ) pe problema schim- s-au preocupat suficient ca toţi
a se cultiva cantităţi de ceapă pat echipele de teatru ale cămi- bului de mărfuri dintre oraş şi interpreţii să contribuie la reu-
oare să satisfacă cerinţele re­ făcut primăvara cît mai devre­ în cîmp. au şi fost făcute. Pe terenurile netor culturale, din : Toteşti şi sat^ (Meteş cu piesa „Bărbat şita spectacolului fapt care a
giunii ? Da, există. Trebuie a- me şi pentru că ceapa răsare înainte de plantare, cu ocazia degradate din satele Băcăinţi, Rîul Alb din raionul Haţeg,
rătat însă că pe lîngă faptul greu, se seamănă cu plantă indi­
smulgerii din răsadniţe, pămîntul

că se însămlntează suprafeţe catoare, care răsărind mai de­ se udă puternic pentru ca atunci Mărtineşti, Geoagiu, Bobîlna, Meteş din raionul Alba, Şibot fără opinci“ etc.) sau combate- reieşit dintr-un oarecare dese-
mici, culturile de ceapă nu dau vreme dă posibilitatea de a se cînd se smulge să nu se rupă ră­ Orăştioara de Sus şi altele, se din raionul Orăştie, Topliţa şi rea unor aspecte negative din chilibru ce s-a manifestat ade-
recoltele aşteptate din cauză face lucrările de întreţinere. La dăcinile. Răsiadul se fasonează vor planta peste 3.000 de feluri­ Tîmpa din naoinul Hunedoara munca sfaturilor populare (To- seori la interpreţi. Dacă instruc-
că mulţi cultivatori nu cunosc un ha. se foloseşte 0,5 kg. să- prin scurtarea frunzelor şi a ră­ te specii de pomi roditori — ca- şi Dobra din raionul Ilia. .f pljt!a Şi Şibot cu piesa „Tovară- torii echipelor s-ar fi preocupat

cerinţele acestei culturi fată de mîntă de salată, ridichi, sau dăcinilor şi se mocideşte, apoi se işi, meri, peri, pruni, etc. Un N-au participat la faza reglo- ?u* referent principal“). mai mult pentru a ridica pe toţi
sol şi nu ştiu de ce îngrăşă­ muştar care se amestecă cu să­ plantează cu plantatorul, avînd număr de peste 4.000 pomi vor nală de concurs raioanele Pe- Lucrînd în acest fel, activita- interpreţii la un nivel corespun-
mînta de ceapă. La semănatul grijă să introducem răsadul la fi plantaţi de către ţăranii mun­ troşani şi Brad, unde din slaba tea unităţilor culturale a reuşit zător, spectacolele prezentate
minte au nevoie. în rînduri se foloseşte 5—7 kg. aceeaşi adîncime la care a fost
sămînţă de ceapă la ha. iar dacă în răsadniţă. Plantarea se face
De obicei, sămînta de ceapă se seamănă prin împrăştiere pe rînduri distanţate între ele la citori în grădini şi livezi. Nucii preocupare a secţiilor culturale să-şi aducă o bună. contribuţie s-ar fi bucurat de un mai mare
încolţeşte greu. Pentru aceasta 10—18 kg. la ha. 20—25 cm. iar între plante se şi o mare parte din restul ma­ raionale, nici o echipă nu a reu- la ridicarea nivelului cultural al succes O sarcină importantă în
este necesar ca sămînta să fie lasă 10—15 cm. La plantare pă- terialului săditor este asigurat şit să se ridice la nivelul de in­
întotdeauna umezită înainte de Chiar înainte de răsărire ceaj mîntul se ridică în jurul răsadu­ din pepiniera secţiei agricole a terpretare corespunzător fazei ţărănimii muncitoare, la forma- buna pregătire a echipelor, a a-
însămîntare. Sămînta umezită pa se sapă printre rînduri. După lui. sfatului popular raional. de regiune. vut-o casa regională de creaţie
se va însămînta numai în te­ răsărire se plivesc buruienile. A- rea noii conştiinţe, conştiinţa so­ care printr-un larg colectiv de
renuri care au la rîndul lor u- ceastă lucrare trebuie făcută După plantare fiecare fir se Sectorul viticol cunoaşte de a- In perioada dintre faza raio­ cialistă şi la întărirea noii atitu­ instructori ar fi trebuit să ajute
mezeală suficientă. Ceapa va udă cu 0,2—0,3 litri apă şi se nală şi faza regională, au mai dini faţă de muncă.
trebui cultivată în terenuri bine cînd ceapa are 3—4 frunze şi presară pămînt uscat pe locul semenea o largă dezvoltare în cerut să participe la concurs e- echipele căminelor culturale în
cînd se face şi prima rărire. udat. Udatul se repetă şi în zi­ acest raion. In primăvara aceas­ chipele căminelor culturale din Pe lîngă faptul că aceste for­ ceea ce priveşte ridicarea nive­
încălzite de soare, nisipo-argi lele următoare pînă cînd răsadul ta s-au constituit 4 asociaţii vi­ Băcia şi Sîntandrei, raionul H u­ maţii au reuşit să se clasifice lului de interpretare. Cu toate
Săpatul al doilea se face cam la îşi formează frunze noi. Golurile nedoara. In urma vizionării lor pentru a participa la faza re­ că au existat posibilităţi, casa de
loase şi afinate. Ga îngrăşă­ 20—30 zile după primul. La pri­ se complectează prin noi plan­ ticole pentru producerea viţei de către comisia regională s-a gională, majoritatea lor au avut creaţie nu a făcut acest lucru,
mul rărit ceapa se lasă la 4—6 tări. Cultura de ceapă plantată de vie altoite pentru plantat. A- stabilit că la aceste unităţi e- şi o bogată activitate obştească, dîndu-şi seama cu ocazia faze­
minte chimice se pot da cîte cm. una de alta. Cu ocazia să­ se udă (irigă) după necesităţi, sociaţia viticolă din Vinerea va xistâ elemente bune în cea mai atît în ceea ce priveşte activita­ lor de concurs că în echipele că­
200 kg. azotat, 250 kg. super- patului al doilea se face şi rări- de obicei de 3 ori pe lună (în lu­ produce în acest an 150.000 viţe mare parte, însă la faza de re­ tea la sediu, cît şi în schimbu­ minelor culturale sînt o serie de
fosfat şi 150 kg. sare potasică tul — ceapa lăsîndu-se la dis­ nile secetoase). giune nu pot participa, deoarece rile de experienţă sau deplasă­
la ha. Bălegarul de grajd nu tanţă de 10—12 cm. pe rînd. altoite, asociaţia din Cugir va mai trebuie lucrat cu ambele e- rile în alte localităţi. Aşa de e- elernento valoroase care dacă ar
este recomandabil să se dea în produce 160.000, iar cea din xemplu, echina de teatru a c ă ­ fi fost ajutate ar fi putut realiza
terenul unde este cultivată cea­ Lucrările de întreţinere trebuie chipe, pentru a se ajunge ta un minului cultural din Toteşti, în mai mult. Deşi concursul s-a
pa. Ceapa trebuie cultivată în- Bobîlna 90.000. In afară de a- care Q seamg cje interpreţi sînt terminat, totuşi, pentru viitor
cesta, va mai fi produs materi­

tr-un pămînt lipsit de buruieni făcute ori de cîte ori este ne­ Lucrări de îngrijire al săditor viticol în pepiniera nivel de interpretare mai bun. membri ai întovărăşirii agricole casa de creaţie trebuie să acorde
şi după premergătoarele: varză, voie. In timpul vegetaţiei, mai secţiei agricole raionale şi în Tot pentru faza jfe regiune a (jjn loca 1itate, în perioada desfă- mai mare atenţie îndrumării me­

felină, pătlăgele roşii sau car­ ales în lunile ploioase ceapa se Ceapa se sapă după două săp- pepinierele gospodăriilor colecti­ mai fost promovaţă echip^a ^cle şurării concursului a prezentat todice a formaţiilor artistice da
stropeşte ou soluţie de zeamă tămîni de la plantare şi se pli­ teatru a căminu..l.u..i c—ultu-—ral di-n piesele: „Cu oiştea-n gard“, la sate.
tofi. Pămîntul în care se cul- bordoleză 1 la sută cu scopul de ve din Vinerea şi Geoagiu. In Petreşti, raionul Sebeş, dar din
tdvă ceapa trebuie mărunţii ia o ffae«r!i Adne diferite rb*/~o\,aolleev aoqair*iae VoA veşte ori de cîte ori este nevoie. total se vor produce în acest an, anumite motive obiective nu s-a „Cum semeni aşa culegi“, ,„Aşa In atenţia activiştilor culturali
ameninţă (mana în special). peste 650.000 bucăţi viţe altoite, putut prezenta. Un fapt pozitiv cere politica“ şi „Nuntia Ioanei“, trebuie să fie sarcina de a da
V Se recoltează la sfîrşitul lui au­ pentru plantat în raionul Orăş­ care se remarcă în activitatea un caracter permanent activităţii
Cultura cepei din răsad tie. echipelor care s-au prezentat la Cu aceste piese a dat 12 specta­ echipelor care au participat la
foarte bine înainte de însămîn­ gust sau începutul lui septem­ concurs în faza regională şi în cole în localitate şi 8 în depla­ concurs, de a forma noi echipe
Ceapa se poate cultiva şi prin Materialul săditor ce se va general la toate fazele de con­ sare. Asemenea exemple mai a- dînd în acest fel un nou imbold
tare. răsad. Pentru a obţine ^răsad brie. produoe în acest an, este o ga­ curs este acela că instructorii e- muncii de culturalizare a mase*
Sămînţa de ceapă trebuie tra­ bun, sămînţa se seamănă în ră- ranţie a faptului că în raionul chipelor s-au orientat în alege­ vem la căminul cultural din Rîul lor.
sadniţe semicalde, în luna mar- In timpul vegetaţiei, mai ales Orăştie se vor face plantaţii rea repertoriului mult mai bine Alb, unde au fost prezentate 8
tată înainte de însămînţaie cu tle, întrebuinţîndu-se 15—25 gr. spectacole în localitate şi 2 în Comisia regională de concurs
diferite substanţe chimice care în anii ploioşi, cultura se stro­ masive de vie în anul viitor. deplasare, căminul cultural din analizînd modul în care s-au
0 determină să încolţească bine. Dobra care a pregătit patru pie­ prezentat echipele pe scenă, în
In acest scop pot fi folosite mai peşte cu zeamă de bordoleză 1 la se şi a prezentat 6 spectacole în faza regională, şi ţinînd seama
multe substanţe şi anum e: la 10 localitate şi 8 în deplasare, sau în acelaşi timp de activitatea
litri apă se adaugă 10 gr, clo- sulă cu scopul de a se combate căminul cultural din Tîmpa care desfăşurată de acestea anterior,
a pregătit 5 piese, prezentînd 7 a stabilit următoarea clasificare^
rură mercurică şi 30 gr. bisul- mana. Ing. N1COLAE CINDEA spectacole.
fură de sodiu. In această solu­
ţie seminţele se ţin 2 ore. Se „PronosporF regional a comandat la întreprinderea „1 Mai" ca cca. 6 luni In urmă un număr de firme lucrate pe sticlă cu ramă Trebuie totuşi spus că la faza
de lemn. A plătit costul lor şi apoi le-a lăsat neridicate pînă mai zilele trecute. La insistenţele tooarăşilor de la „1 Mai care îi invitau să
mai pot trata şi cu soluţie de le ridice deoarece ll incomodau şi mal mult, chiar începuseră a se sparge, tov. responsabil al pronosportului, se mulţumea doar să în-

thiourel 1—3 la sută preparat trebe.„ clte au mai rămas.
ce se găseşte la depozitul

1 S.A.P.V.S. din Alba Iulia. De regională s-au prezentai echipe Locul I Casa raională de cui*
asemenea, se mai pot folosi pen­ care au avut o slabă activitate tură din Sebeş,
tru forţarea încolţirii seminţelor obştească (Şibot şi Topliţa)
bromură de potasiu (soluţie) 0,3 Locul II Casa raională de cul­
la sută în care seminţele se ţin chiar dacă din punct de vedere tură din Orăştie,
timp de 8 ore, sau soluţie de al interpretării au fost apreciate
Locul III Casa raională de
hidrochinonă 0,2 Ia sută în care Aceste echipe pe toată perioada cultură din Alba Iulia.
se ţin de asemenea 8 ore. Mai concursului n-au pregătit decît
piesa cu care s-au prezentat la Locul I căminul cultural din
poiate fi folosită soluţia de tanin concurs. Pentru viitor conduce­ Dobra, locul II căminul cultural
rea acestor unităţi, trebuie să se din Meteş, locul III căminul
1 la sută în care sămînţa se

ţine 2 ore. După orice fe! de gîndească mai mult la îmbună- cultural din Tîmpa. Menţiune j

tratare sămînţa se spală cu apă tăţirea activităţii lor. Noi sîn- căminele culturale din Toteşti,
rece şi se zvîntă. Tratarea tre­ Rîul Alb, Topliţa, Şibot. Parti­
buie făcută în ziua semănatului tem convinşi; că ^au posibilităţi
sau cel mult cu o zi înainte. de muncă mai multe şi mai bune cipă la faza finală, echipele de
decît acelea pe care le-au dove­ teatru de la căminele culturale
Cultura cepei direct din dit cu ocazia concursului. din Dobra cu piesa „Zestrea Pe­
rniţei“ şi a casei raionale de
sămînţă In ceea ce priveşte interpre­
tarea o serie de elemente din

Acest procedeu este puţin fo­ CIND S-A FĂCUT COMANDA DUPĂ 0 LUNI (tîmplarul necăjit). Le-am făcut RESPONSABILUL PRONOSPORT: — Aloi... componenţa echipelor, au reuşit cultură din Sebeş cu piesa „Să
losit în regiunea noastră. Lipsa Aşa tovarăşe, te rog să-mi Iaci nişte firme... pe pe cinste şi acum fiindcă nu le ridică nimeni se Se sparg firmele ? Păi n-au ţinut destul 6 luni 1 să realizeze cu succes persona- fie linişte“,
arpagicului,- care se face simţită cinste. sparg... pe capete. Cît vrei să mai reziste dom’Ie ? giile interpretate. S-au remarcat
în acest an, ne determină să ex­ în mod deosebit interpreţii rolu­ Teatrul de păpuşi
tindem cultura cepei direct din rilor : baba Safta din piesa „Zes­
sămîntă. Cum se face acest lu­ trea Ilenuţei“, în interpretarea Locul I, echipa căminului da
cru ? L zi „Elena Pavel“ din Deva, lo­
tov. Docia Fărău şi Tudose din cul II echipa casei raionale de
Semănatul trebuie făcut în ¦aceeaşi piesă, în intrepretiarea cultură din Alba Iulia, locul III,
echipa casei raionale de cultură
luna martie, imediat ce pămîn- tov. lacob Fărău. De asemenea din Orăştie.
s-au remarcat tov. Gheorghe
tul permite deoarece ceapa are Rotaru şi Gavrilă Petru, în in­ VICTOR MUREŞAN
terpretarea piesei „Bărbatul fără
o durată de vegetaţie de 165— opinci“, prezentată de căminul

180 zile, socotită de la semănat.

50 8t a s B a B B a a a B B a a B a B a B B a a a a B a a a a a a f l B a B a i a a a a a a a a B B a a a B a a a a a B B B B a B B B a a B B B a a B a a B B a a B a a B B M a a a B B B B B a B B B a B B B a a B B B B B B B a a a a a a B a a a a a a a a B a a a a a a a B a a B B H B a a B a a a B a B B i i B n i l a a n g a i a s s n a x s a B t i M « o « t » H > a B » B M H i « » « a B i i i m « a » i « i : « « i « « » i i i a B » i m a i p « i ! « » a o « a i » Fitaîelia şcolii din

COLŢUL ÎNVĂŢĂMÎNTULUI la nivelul lor. Copiii care s-au ofe­ copii în timpul liber, şcoala a putut muncit şi elevii din cercul literar. în­ PETROS
rit să ajute pe ceilalţi, au făcut acest fi decorată şi înzestrată cu cele ne­ treaga activitate din cadrul cercurilor

Despre acotrievliotartedae eclleavsialor în afaraTimpul pe care copilul şl-1 petre­ ga activitate pe oare elevii urmează de asemenea în afara orelor fixate, în lucru în recreaţie, sau în orele libe­ cesare. Din banii proveniţi din ser­ a fost reflectată prin articolele afi­ HAŢEG (de la subredacţla
să o desfăşoare atît în şcoală, cit şi fiecare sîmbătă. re, fie deplasîndu-se la colegii lor a- bări. am reuşit să procurăm material şate la gazeta de perete. noastră voluntară)'.
ce în şcoală e limitat. In afară de în afara orelor de studii, adică în casă, fie lucrînd în clasă în orele pentru lucru de mină şi alte obiecte
şcoală nu găseşte întotdeauna supra­ timpul rămas liber, timp pe care, obişnuit, Desigur că în programarea acestor libere. trebuincioase, ştergare, perdeluţe, etc. Toate aceste activităţi, înşirate mai Nu de mult, şcoala elementară
vegherea şi îndrumarea necesară. şi-l petrec acasă. O parte din aceste activităţi trebuie să se ţină seama de In prezent, fetele lucrează din pînză sus spre a fi cu succes realizate, pre­ de 7 ani din Petros, a afişat
Poznele copilului au loc din pricină ore — cele rezervate şedinţelor de orariul şcolii, neadmiţîndu-se sub nici O uşurinţă în ceea ce priveşte or­ şerveţele pentru găleata cu apă, pen­ tind o conducere serioasă, fermă şi un panou închis cu geam, în oa­
că nu totdeauna copiii găsesc o justă lucru pe clasă — au un caracter de un motiv scoaterea elevilor de la o- ganizarea intr-ajutorării o prilejueşte tru tăviţele şi cănile de apă ale cla­ perseverentă din partea învăţătorului. re au fost expuse timbre, înce-
întrebuinţare a energiei lor. fixitate. Asemenea şedinţe e nimerit rele de curs, ori suspendarea cursu­ însăşi împărţirea claselor pe grupe şi sei, iar băieţii au confecţionat deja Ele capătă un caracter educativ cînd pînd cu anul 1948 pînă în pre­
să fie stabilite de obicei sîmbăta. rilor. stimularea întrecerii între grupe. Pot coşuleţe pentru hîrtii, rogojini, lădiţe sînt subordonate treburilor patriotice, zent.
Dragostea de muncă, de activita­ Pentru cercurile de activitate, pentru spune că, folosindu-mă de activita­ pentru diferite flori şi o parte din ma­ cînd contribuie la lărgirea şi adîncirea
te în colectiv, obişnuinţa de a trăi adunările pe şcoală, pentru şedinţele Ceea ce trebuie să fie clar, e că tea pe care o desfăşoară elevii în a- terialul didactic necesar în predarea cunoştinţelor, la dezvoltarea forţelor Expunerea timbrelor este fă­
după program, dezvoltarea fizică şi festive sau şezătorile cu părinţii, în­ activitatea instructiv-educativă în afa­ fara orelor de clasă, canalizînd-o în lecţiilor. Atunci cînd este just folosit, lor creatoare, cînd au la temelie ini­ cută pe diferite ramuri de acti­
intelectuală, interesul pentru, distrac­ văţătorii vor avea în atenţie ca aces­ ra orelor de şcoală, nu stînjeneşte şi interesul unei bune desfăşurări a pro­ cînd se acordă încrederea cuvenită ţiativa şi activitatea independentă a vitate. Aşa de pildă, există tim­
ţii sănătoase, echilibrul moral, nu le tea să fie fixate în raport cu speci­ nu întrerupe pe cea din şcoală, ci cesului instructiv-educativ, am reuşit muncii lor, copiii îşi dăruesc bucuroşi copiilor. bre ou 1 Mai 1948, cu săptămînă
poate căpăta copilul numai în orele ficul de muncă ăl lucrătorilor, în aşa o complectează şi o adînceşte. să imprim la copii o opinie socială, şi entuziaşti timpul lor liber datoriei presei democrate apărute în 12
de clasă. Copiilor trebuie să li se a- fel îneît ele să se poată desfăşura izvorîtă din analiza faptelor concrete şi bucuriei de a cheltui prisosul fra­ Conştiinţa şi deprinderea discipli­ septembrie 1948, timbre cu ani­
sigure ocupaţiuni atrăgătoare şi în întotdeauna nestingherite. Clasa are datoria ca pe măsura po­ ale vieţii, din învăţăturile trase din gedei lor energii într-o activitate care nei sociale se întăreşte îndeosebi prin versarea a 150 ani de la naş­
timpul ce le rămîne liber acasă, o- sibilităţilor ei să desfăşoare o acti­ cărţile şi fragmentele citite şi discu să le dea prilejul să se mîndrească activitatea izvorîtă din înţelegerea mo­ terea marelui poet şi scriitor rus
cupaţiuni controlate şi dirijate de în­ Cercurile şcolare (cercul tinerilor na- vitate socială, una culturală şi alta tate împreună. de propriile lor rezultate. mentului istoric prin care trecem. A. S. Puşkin, apărute în 29 mai
văţător. turalişti, cercul tehnic, literar, muzi­ sportivă. Prin urmare, trei sectoare de Avem acum în pregătire şi vom Elevii trebuie să fie foarte aproape de 1949, timbre apărute în 25 mai
cal, vor avea loc odată la două săp- activitate în care fiecare elev va pu­ In vederea formării gustului elevilor prezenta în curînd pe scena căminului 1950, închinate pionierilor din
Şcoala însăşi, trebuie să aibă în tămîni. Adunările pe şcoală se vor tea lucra, şi e de dorit să lucreze pentru o literatură sănătoasă şi opti­ cultural, piesa „Sînziana şi Pepelea". această înţelegere şi, fără a neglija R.P.R., timbre închinate cente­
programul el ore în care sub o formă ţine la sfîrşitul etapelor din planul toţi întrucît în învăţămîntul elemen­ mistă, am organizat biblioteca şcolii, Venitul ce-1 vom realiza îl vom fo­ obligaţiunile şcolare, să dorească ei narului lui I. L. Garagiale, a-
distractivă, de bună dispoziţie, elevii de muncă, avînd ca obiect încheierea tar aptitudinile abia se întrezăresc. pe care, sub directa mea conducere losi pentru procurarea echipamentului înşişi a uni efortul lor cu acel al ti­ părute în 4 aprilie 1952 — în
să-şi însuşească cunoştinţe şi deprin­ unui plan de muncă şi începutul ce­ elevii au căutat s-o îmbogăţească prin de joc şi sport. neretului întreg, care, în tot cuprin­ valori etc.
deri folositoare. Aceste mijloace sînt: lui următor. Adunările pot avea loc Activitatea extraşcolară nu cunoaşte procurarea de noi cărţi necesare şi co­ sul ţării, se încadrează cu elan în
activitatea practică, lecturile în co­ în ziua de duminică sau în altă zi un program stabilit, dar ea are ace­ respunzătoare vîrstei lor. In acest scop Un mijloc de a aduna copiii din di­ Prin filatelie se dobîndesc noi
mun, şezătorii«, vizionarea filmelor in­ de sărbătoare. laşi ţel şi se conduce după aceleaşi am pregătit şi prezentat serbări ale feritele clase, care au aceleaşi încli­ munca de construcţie a ţării în în­ cunoştinţe şi se lărgesc cele e-
structive, serbările, excursiile etc. principii ca şi activitatea şcolară. Pen­ căror venituri au fost rezervate pro­ naţii şi preocupări, şi de a-i antrena trecerea patriotică, cu scopul de a xistente. Timbrele constituie un
Este foarte indicat să se prezinte cîte tru organizarea acestei activităţi, care curării de cărţi. M-am străduit să o- la întrecere şi creaţie, îl oferă cer­ mări producţia şi a îmbunătăţi cali­ bogat material didactic la lim­
Oferind copiilor o astfel de activi­ un program de şezătoare pentru pă­ trebuie să fie prevăzută în planul de bişnuesc elevii cu cititul ziarelor în curile şcolare. La şcoala elementară ba romînă, geografie şi ştiinţele
tate, îi legăm mai mult de şcoală. rinţi, minimum 4 şezători pe an, de muncă al şcolii, învăţătorul trebuie colectiv, antrenîndu-se astfel în discu­ din comuna Mărtineşti, din cauza nu­ tatea muncii. naturii.
Invăţămîntul cîştigă în extensiune şi preferinţă în legătură cu evenimente­ să ţină cont de gradul de pregătire al ţii cu privire la diferite probleme poli­ mărului restrîns de elevi,’ nu am pu­
adîncime, fiindcă dă copiilor într-o le care marchează etapele planului elevilor, de înclinaţiile şi dorinţele lor, tice. Prin presa pentru copii am cău­ tut forma decît trei cercuri: cercul Acest articol nu are pretenţia de La formarea acestei colecţii
formă uşoară, plăcută şi atrăgătoare precum şi de necesităţile şcolii. tat să-i încadrez în viaţa socială, pu- tinerilor naturalişti, cercul literar şi a constitui o linie, exprimată de la de timbre a contribuit directo­
cunoştinţe noi şi pune la baza copi­ de muncă. In ceea ce priveşte munca nîndu-i astfel în situaţia de a parti­ cercul sportiv care este prevăzut şi în înălţimea unui mare cunoscător în do­ rul şcolii, tov. Liviu Bora, îm­
lăriilor lor un fond de seriozitate şi In măsura posibilităţilor la şcoala cipa la dobîndirea de deprinderi so­ orariul şcolii. meniul vastei noastre munci pedago­ preună cu instructoarea de pio­
răspundere. de construcţie, excursiile şcolare, vi­ elementară din comuna Mărtineşti, s-a ciale bine definite în purtare şi muncă. gice. Rîndurile de faţă nu sînt alt­ nieri, înv. Victoria Diatcu, a-
căutat să se concretizeze activităţile In cadrul cercului naturalist, în se­ ceva decît nişte modeste însemnări jutaţi de organizaţia de pionieri.
După cum se vede deci, se desprinde zitarea unităţilor de muncă, a îm­ extraşcolare. In cadrul activităţii so­ Pentru a oferi copiilor un mediu zonul de iarnă copiii au organizat din activitatea şi munca mea în di­
necesitatea de a introduce în orariul ciale elevii au fost deprinşi să lu­ prielnic desfăşurării activităţii lor şco­ hrănirea păsărilor ce iernează la noi recţia realizării obiectivului tratat aici. Pionierii şi şcolarii strîng în
şcolii ore speciale, care să pregătească, prejurimilor, vizionarea filmelor, audi­ crez# în colectiv, să rezolve lare, s-a acordat în acest scop un in­ în ţară. Au confecţionat căsuţe pen­ Colegii mei în meserie, continuînd a- continuu timbre romîneşti cu
teres deosebit elementelor decorative tru păsări pe care le-au aninat prin ceste discuţii începute, îşi vor aduce scopul de a le trimite la alte
din interiorul şcolii. Interiorul unei pomi, au făcut observaţii asupra păsă­ desigur preţioasa lor contribuţie. şcoli din ţările de democraţie
şcoli trebuie să reflecte proaspăt şi rilor etc. In cadrul cercului sportiv, populară sub formă de schimb.
sănătos viaţa ce pulsează în încăperile MARiA RIPOŞAN
Asemenea colecţii de timbre
sale. în luna ianuarie s-au făcut concursuri pot fi înfiinţate pe lîngă orice
altă şcoală.

învăţătoare — şcoala elementară COCHECI VASILE

Bă organizeze şi să coordoneze înţreş,- ţii la radio, eţc., acestea sa vor. face prin puteri unit* problemele social* Prin muncă voluntară depusă de de săniuţe. Cu interes deosebit au de 4 ani — Mărtineşti corespondent