Page 35 - 1957-03
P. 35
Nr. 700 tRÜM ÜL SOCIALISMULUI Pas. 3
Stabilirea autoimpunerslor pentru Radiotelegrafiştii, prieteni
ai -etru- —
anul 1957— sarcină curentă
a sfaturilor populare Un nou magazin la Orăştie Radio şi radiotelegrafia sînt ni „prieteni ai eterului" grupul N. S. nruşciov
ţ/ ' unele din cele mai pasionate de tineri şi tinere, membrii ai
In oraşul Orăştie s-a deschis activităţi care preocupă sute de organizaţiei de bază A.V.S.A.P., ia co[hozul „LENIN“ din regiuhea Krasnodar
(Urmare, din pag. l-a) larizînd aceste lucrări, se va un nou magazin mixt, în care mii de oameni din toată lumea. Cartierul nr. I, încă de la 1
Mirajul undelor electromagne noembrie 1956, s-au'înscris şi
oreia în rîndul populaţiei sate cumpărătorii pot găsi de vînza- tice şi posibilitatea transmiterii frecventează cercul de radiote-
cu care putea executa mare lor un interes deosebit pentru re tot felul de produse alimen la distanţă, fără fir, a sunetu legnafişti. Fiind hotărîţi de a de
parte din lucrările votate, nu adunarea populară ce urmează tare, textile şi încălţăminte, lui, imaginii şi mişcării, a cap MOSCOVA 11 (Âgerpres). — te. A avut loc o discuţie sin-
tivat mintea omenească de mul veni buni radiotelegrafişti, mem
s-au cheltuit decît 21.115 lei în să aibă loc, iar participanţii la Noul măgazin aparţine coo tă vreme. Progresul tehnicii mo ¦TASS !anunţă : j : beră, tovărăşească.
derne a ipermis ca radio-ul să brii acestui eerc s-au străduit de
tot cursul anului. această adunare vor contribui perativei „Filimon Sîrbu“ şi devină un „ziar fără hîrtie şi a nu pierde nici o oră. Şi parti Ziarul „Pravda“ relatează Răspunzînd la urările de noi
fără distanţă“. Cu ajutorul tran cipă la şedinţele de pregătire cu despre vizita făcută de N.S. succese făcute de N. S. Hruş
In raionul Alba, unde există la luarea unor hotărîri juste în funcţionează într-o clădire im smiterii prin radio, milioane de regularitate, iar în prezent Hruşciov, prim-seoretar al C.C.. ciov, colhoznicii l-au încredin
posibilităţi economice mari, co găsirea celor mai bune mijloace punătoare şi elegantă, special oameni ascultă conferinţe, pro se găsesc cu literele alfabe ¦al P.C.U.S., în colhozul „Lenin“ ţat că gospodăria lor care poar
mitetul executiv a neglijat în de executare a lucrărilor votate. construită. grame sportive, piese de teatru tului morse şi cifrele terminate. din regiunea Krasnodar. tă numele marelui Lente ,vai
cursul anului 1956 problema etc. Astăzi oamenii nu numai deveni *în scurt timp una din
autolmpunerii, ceea ce a făcut In buna organizare a acţiunii A. IVANESCU că aud dar şi văd emisiunile Dacă la început elevilor li se N. S. Hruşciov a luat parte gospodăriile fruntaşe din Ku-
ca lucrările să se desfăşoare la transmise la posturile de tele părea o mare enigmă radiote la consfătuirea activului acestei ban.
întîmplare. Aşa se explică fap de autoimpunere pe anul 1967, O brigadă fruntaşă viziune. Radiodifuziunea are gospodării. Zeci de colhoznici, au
tul că debitul din autoimpunere deci o foarte mare însemnătate legrafia astăzi ei recepţionează întîmpinat cu căldură pe oaspe-
a fost încasat numai în propor un rol deosebit îl au comitetele Pe şantierul naţional al tine din punct de vedere educativ şi texte cifrate din litere şi cifre,
ţie de 44,6 la sută. executive ale sfaturilor populare cultural. In prezent radio-ul ne precum şi orice text în clar. Cu
dă posibilitatea să privim prin transmiterea ei merg în pas cu
'Ânalizînd munca depusă în raionale, care trebuie să ajute, retului din Hunedoara, brigada ceaţă, prin noapte şi să coman recepţia.
acţiunea de autoimpunere, în a- dăm la mari distanţe avioane
nul 1956, tinînd seama de rea să îndrume şi să controleze, co a Il-a condusă de Ionescu Con şi maşini care se mişcă singure, ---- •«••¦••¦••••••*•n••n•«•o•*•«aoos
lizările şi lipsurile avute, comi conduse de „undele nevăzute“,
tetele executive ale sfaturilor mitetele executive comunale în stantin, depăşeşte zilnic indicii ca nişte fiinţe vii.
populare şi în special cele co toată această perioadă. Spriji de normă cu 1,10. Brigada dă Legăturile realizate pe calea Au început lucrările de reparare a conductelor
munale, trebuie să tragă învă nul comitetelor executive raio ¦ bătălie pentru a deveni frunta undelor, de radiotelegrafiştii din
ţăminte. acum cînd se trece la nale poate fi dat în special în şă pe şantier. In munca de zi cele mai îndepărtate colturi ale trustului „Irak Petroleum Company"
organizarea adunărilor populare justa orientare la stabilirea lu cu zi s-a evidenţiat I. Mateaş, lumii, constituie o grea expli
crărilor, antrenarea tuturor teh F. Bondor, I. Dobre, I. Olaru, caţie pentru cei ce n-au gustat Obţinînd rezultate bune, cu
pentru stabilirea autoimpunerii nicienilor de la secţiile raionale A. Sfetcu şl alţii. din emoţia pe care o ai atunci membrii acestui cerc s-a execu DAMASC (Âgerpres). — trol spre .Marea Mediterană.
şi întreprinderile din raza raio cînd-auzi că apelul tău a fost tat o şedinţă model pe regiune, Agenţia France Presse anunţă După aceste reparaţii sumare
pe anul 1957. Un rol deosebit M. MOLDOVAN recepţionat la mii de km. Toc fapt ce a făcut ca membrii cer că la 10 martie au început lu conductele vor transporta 11 mi
de Important în buna desfăşu nului, pentru întocmirea docu mai în aceasta constă frumuse cului să fie şi mai stăruitori în crările de reparare a conducte lioane de tone de petrol
rare a acţiunii de autoimpunere pregătire. Putem remarca astfel lor petrolifere aje trustului pe faţă de 30 milioane de tone îna
îl are justa stabilire a lucră mentaţiilor tehnice. Un teren de volei ţea şi interesul faţă de această trolifer englez „Irak Petroleum inte de distrugerea lor. Repara
rilor ce vor fi supuse spre a- buna comportare şi însuşire a Company“, oare trec pe terito
probare adunărilor populare. De Organizînd în mod temeinic şi o pistă G.M.A. activitate. riul sirian. In acest scop în Si ţiile necesare pentru a restabili
aceea, este necesar ca la stabi acţiunea de autoimpunere, sfatu materiei la tovarăşii Nicolae To ria au sosit 20 de specialişti oa
lirea acestora, comitetele execu rile populare pot şi trebuie să Tinerii din organizaţiile Asociaţia Voluntară pentru re vor conduce lucrările pentru debitul conductelor la nivelul
tive ale sfaturilor populare, să contribuie efectiv la ridicarea U.T.M. Gprasada şi Gurasada- por, Marton Francisc, Ana Nuţă, ca în cîteva zile să poată fi re
tină cont de nevoile cele mai nivelului gospodăresc şi social- şcoală, întîrnpină festivalul ti Sprijinirea Apărării Patriei dinainte de agresiunea anglon
urgente ale comunelor şi sate Valeria Morcov, ş. a.
lor, care pot fi realizate cu re cultural al satelor din regiunea neretului cu noi realizări. La 8 „A.V.S.A.P.“ acordă o mare im franco-isnaeliană împotriva E -
sursele ce le au la dispoziţie a- Rezultatele ar fi fost şi mai
tît ca sume de bani cît şi ca noastră. Prin măsurile de lăr martie, ei au ieşit şi au amena portanţă răspîndirii cunoştinţe
materiale. Pentru o cît mai jus
tă stabilire a lucrărilor ce se gire a atrib'utiunilor sfaturilor jat un teren de volei şi o pistă lor de radio în mase şi iniţierii bune dacă. toţi cei înscrişi ar fi luat în parte transportul de pe giptului, vor dura 1 an.
populare, adoptate de plenara G.M.A. S-.au evidenţiat D. Bol de specialişti radio. Cercul de urmat regulat aceste lecţii, aşa ' OIHIOKHMltM"
C.C. al P.M.R. din 2 7 -2 9 de ea, M. Dobrotă, S. Lubu, D.
radiotelegrafişti este prima cum la început s-au angajat.
cembrie 1956, posibilităţile aces Certgan, M Căldăraş şi alţii. Sînt însă unii oare au început Hoftârîrea Consiliului de Miniştri
treaptă de pregătire a membri pregătirea odată cu deschiderea
tora de a executa lucrările din A. ANDRICA al Siriei cu privire la repararea conductelor de petrol
lor A.V.S.A.P. în specialitatea
autoimpunere au crescut simţi Fruntaşii satului cercului, dar fără motive au ale societăţii „Irak Petroleum Company“
tor Este nevoie numai de spi radio. Scopul în aceste cercuri
rit de iniţiativă şi perseverentă, Majoritatea ţăranilor din Să- este ca membrii respectivi să-şi abandonat. DAMASC (Âgerpres). — ¦. să plătească tuturor muncitorii
de antrenare în jurul sfaturilor răxău !au terminat căratul guno La începutul lunei mai cercul lor salariul pe timpul Inactivită
însuşească o serie de cunoştin Consiliul de Miniştri al Siriei ţii conductelor de petrol. Aceas
vor supune aprobării adunărilor populare, pentru conducerea tre iului la cîmp şi repararea ate îşi va termina programul. Pen a adoptat o hotărîre prin care tă propunere a fost susţinută de
lajelor. Ei au mai construit şi ţe şi deprinderi practice în ve tru a dovedi şi mai mult dra se permite societăţii „Irak Pe deputaţi în cuvtntările lor.
populare, este bine ca să se burilor obşteşti, a maselor celor un şopron pentru a proteja pe gostea lor faţă de această spe troleum Company“ să înceapă
consulte masa largă a cetăţeni ţăranii aflaţi pe ogoare. Prin derea calificării lor ulterioare, cialitate, membrii cercului s-au repararea conductelor sale de pe Parlamentul a adoptat te una
lor din comune prin consfătui mai largi. tre ţăranii fruntaşi în aceste angajat ca în cinstea Zilei Ra trol, oare trec prin teritoriul Si nimitate legea oare obligă „Irak
munci se numără şi A. Jurj, ca radiotelegrafişti. dioului — 7 mai — să recepţi riei. In legătură cu această ho Petroleum Company“ să plăteas
rile pe care deputaţii le t ‘n cu GHEORGHE TOMA N. Suciu, N. Achim şi alţii. oneze cu viteza de 40 semne pe tărîre, la o şedinţă a parlamen
alegătorii. Dornici de a-şi însuşi această minut, iar la examenul de sfîr- tului sirian a fost prezentată că muncitorilor salariul pe tim
din secţia organizatorică a I. GHERBEA propunerea de a obliga „Irak pul inactivităţii conductelor de
Alegînd just lucrările, popu- $ Sfatului popular regional meserie frumoasă şi de a deve şit de curs să obţină rezultate petrol şi să reprimească p!e toţi
bune şl foarte bune, în vederea . Petroleum Company“ să repri cei concediaţi.
- ¦ •••••••«•••#•0•0 •n«J«?«•*•*••*«# . perfecţionării, pentru a deveni
mească muncitorii concediaţi şi
Adunările generale ale cooperativelor Curs de perfecţionare
de consum In ziua de 10 martie, la Ge-
oagiu-Băi s-a deschis cursul de
perfecţionare a instructorilor su
Cooperativa noastră poate deveni fruntaşă periori de pioneri, organizat de radio amatori calificaţi.
Comitetul regional U.T.M. TĂIŢA LUPEA Orice plan care nu va corespunde năzuinţelor
In zilele trecute, cooperatorii de dragostea cu care ţăranii Cursul şi-a început activita vicepreşedinte al C. O. orăşenesc popoarelor arabe va fi respins — declară primul
A.V.S.A.P. - Deva
din Bialomirul de Cîmp, au dis muncitori: Teofil Badiu, Ioan tea cu 50 de tovarăşi.
cutat despre activitatea desfăşu Mitru, Zevedei Dat, Emil Iosif, M. DOBROTA ministru al Siriei
rată de cooperativa lor. Darea Remus Maerescu, Ioan Iancu şi O unitate fruntaşă DĂMÂSC (Âgerpres) şi nu va recunoaşte suveranita
de seamă a scos în evidenţă fap mulţi aRii, se preocupă de coo Intr-o declaraţie făcută pre tea şi drepturile arabilor va fi
sei, primul ministru al Siriei respins. Ţările arabe, a preci
tul că planul anului trecut a fost perativa lor. In discuţii s-a ‘a- Cercurile A.V.S.A.P. din ora Dispare neştiinţa de carte Sabri Asali, a vorbit despre mi zat premierul sirian, care au
îndeplinit sută la sută. De la în rătiat că se simte nevoia unei şul Deva, desfăşoară o activi siunea lui Richards, trimisul respins în principiu doctrina
ceputul anului în curs, membrii magazii pentru depozitarea ce tate frumoasă. Ele au instruit In 1944 în raionul Sebeş, erau Dar nu toate colectivele de în special, al preşedintelui S.U.A., Eisenhower o vor examina to
18.231 de analfabeţi, iar în 1956 văţători şi profesori au muncit care â venit . în Orientul mijlo
cooperatori au valorificat prin realelor oare vor rezulta atît din peste 7.000 tovarăşi. Din aceş mar rămăseseră 687. Cifrele sţjit la ; fel pentru alfabetizarea ne ciu pentru a „explica“ doctrina tuşi !amănunţit. In urma acestei
grăitoare şi dovedesc din plin ştiutorilor de carte. "Mai sînt a- Eisenhower. Asali a spus că
cooperativă 1.150 kg. fasole, achiziţii' cît şi din contractările tia 122 a'u absolvit cursurile de strădania aadrelor didaotice care nalfabeţi la Ungurei, Păuca, orice plan care nu va corespun examinări ţările arabe vor adop
au înţeles chemarea partidului Gîlnic şi în alte comune. de năzuinţelor popoarelor arabe
1.254 kg. floarea-soarelui, 1.133 efectuate. Cooperatorii au hotărît auto-moto, radiotelegrafie, to şi a guvernului şi au muncit ta hotărîrile pe care le vor cre
cu drag pentru lichidarea neştiin- Secţia de învăţămint raiona
kg. sămîntă de dovleac, 500 bu de asemenea oa toţi să-şi achite pografie şi altele. ţei de carte. S-au evidenţiat în de de cuviinţă.
deosebi învăţătorii şi profesorii
căţi ouă, etc. In activi părţile sociale la zi pentru oa Dintre organizaţii, cea de la din Daia, Căpîlna, Lancrăm, Pe-
Direcţia regională A.D.A.S. a treşti, Jina, Secăşel şi Răhău.
tatea ei, cooperativa din Bialo- dispunînd de fonduri să poată
mir a obţinut şi alte rezultate fi făcute achiziţiile înlăturînd cîştigat „Diploma de onoare“ şi lă, trebuie să ia măsuri pentru
frumoase. Aproape toţi mem speculanţii, care vor să fie in
brii acesteia şi-au achitat păr termediari între vînzătorl şi drapelul de unitate fruntaşă a lichida ou dezinteresul unor
ţile sociale, fondul de rulment cumpărători. Participanţii la a-
pe oraş. A. MANJUREA cadre didactice în munca de al Congresul ţă ra n ilo r din R. D. G erm ană
asîgurînd aprovizionarea cu toa dunarea generală s-au hotărît fabetizare. BERLIN (Âgerpres) A.D.N. reprezintă pe ţăranii din toate re
anunţă giunile republicii.
te sortimentele de mărfuri ce să muncească în aşa fel încît Fruntaşi la însamîntârC IULIAN IONAŞ
In oraşul Gustrow (regiunea F. Wemer, preşedintele Uniu
rute de consumatori. cooperativa lor să devină coope corespondent Schwerin) s-a deschis la 10 nii comitetelor de ajutor reciproc
La cooperativa din Balomir, rativă fruntaşă . martie cel de-al IV-lea congres ţărănesc, a prezentat un raport
Folosind cu multă pricepere Y . L5. ©. FU. al ţăranilor din Republica De după care a luat cuvîntul primul
pot fi însă obţinute rezultate şi SILVIU ANGHEL timpul favorabil de lucru, ţăra mocrată Germană. La Congres ministru al R. D. Germane, O.
mai bune. Lucrul este dovedit nii muncitori din comuna Şoi- Aeroportul Deva participă 1.900 de delegaţi, care Grotewolhl.
corespondent muş, raionul Ilia, au însămîn-
ţat pînă la data de 8 martie o ANUNJĂ
suprafaţă de 17 ha. cu ovăz, 1
Cooperativa din Nucşoara trebuie sprijinită mai mult Cu începere de astăzi, 13 martie 1957, cursa aeriană de
pasageri pe distanţa Deva—Sibiu—-Bucureşti şi retur, va cir-
Asupra mersului treburilor în şi s-au angajat oa în viitor să ha. cu grîu de primăvară şi 5 Turneul unui grup ub artişti sovietic! în Ungaria
cooperativă au discutat 26 ce muncească în aşa fel oa planul ha. cu orz. Pe lîngă suprafeţele zilnic — în afară de duminică — după următorul orar :
tăţeni membri cooperatori la comercial şi de achiziţii să fie însămînţate, ei au mai efectuat
„Sălăşana“. Diferitele probleme realizat şi depăşit cu mult mai arături pentru însămînţări pe Plecare 9,45 ^ Bucureşti i 14,15 Sosire BUDAPESTA 11 (Âgerpres) U.R.S.S., V. A. Preobnajenski,
discutate c a : aprovizionarea, mult. înspre cooperativă se în 75 ha. şi au transportat bălegar Sosire 10,50 Sibiu 13,10 Plecare TASS anunţă : artist emerit, S. M. Bialaşov, ar
condiţiile de întreţinerea mărfu dreaptă tot mai muRi ţărani de grajd pe o suprafaţă de pes Plecare 11,20 Sibiu 12,40 Sosire tist al poporului din ¦U.R.S.S.
rilor şi a localului, modul de muncitori. De aceea este necesar te 600 ha. Sosire 11,50 Deva 12,10 Plecare In Ungaria se desfăşoară cu şi alţii. Artiştii sovietici au dat
deservire a cetăţenilor, au ară ca aici să se găsească totdeau mult succes turneul unui grup
tat seriozitatea şi interesul cu na mărfuri de calitate, care să Fruntaşi la lucrările agricole Orice informaţii suplimentare puteţi obţine la agenţia de cunoscuţi artişti sovietici din spectacole în cluburi muncito
care cetăţenii din Nucşoara, satisfacă cerinţele acestora, asi- sînt ţăranii muncitori Teofil T A.R.O.M.-Deva, Piaţa Unirii nr. 11, telefon 52. care fac parte O. V. Lepeşin- reşti şi palate de cultură, în fa
raionul Haţeg, privesc coopera gurînd astfel îndeplinirea rolului Munteanu, Augustin Butnaru şi soaia, artistă a poporului din brici şi uzine.
Partenie Văcar.
tiva lor. Au luat cuvîntul prin ce-i revine cooperativei. înspre
tre alţii şi tovarăşii Ioan Cer- lucrul aoesta şi U.R.C.C. Haţeg In lumina Directivelor celui Contribuţia cooperaţiei meşteşugăreşti în muncă în sensul că nu a
na Petcu, Ioan Alb-Aron, Moş şi U.R.C.C. Deva, trebuie să-şi de-al II-lea Congres al PM.R., fost o preocupare susţinută în
Vasile-Dragu, oare au arătat că orienteze preocupările. Congresul al II-lea al Coopera la a p ro vizio n a re a populaţiei realizarea obiectivelor propuse.
planul unităţii lor a fost realizat ţiei meşteşugăreşti, analizînd ac
n proporţie de 107 la sută, ANDREI NASTASE tivitatea cooperativelor meşte De asemenea, nu am făcut o
şugăreşti a constatat o serie de analiză pe-localităţi asupra ne
corespondent cesităţilor deservirii populaţiei,
pentru a ne orienta atît în mă
Colectiviştii sprijină activitatea cooperativei realizări atît în producerea bu rirea secţiilor cît şi a număru
nurilor de larg consum cît şi lui de cooperatori drtpă necesi
tăţile reale, aceasta făcîndu-se
La adunarea generală oare s-a lizat planul la fond social. A- în deservirea populaţiei. Tot consum pentru populaţie în şi alte ţesături pentru desfacere minte uşoară după comandă şi doar mai mult De bază de apre
centrele de comenzi şi magazi proprie şi pentru comerţul so reparaţii. In ramura confecţii, ciere.
ţinut la Ostrov — Haţeg a fost ceasta din cauză că filiala „Ul- odată a constatat că încă nu nele de desfacere şi livrarea de cialist, prin mărirea secţiilor se vor organiza ateliere de re
produse către comerţul socia existente în localităţile Orăş parat confecţii în fiecare loca O greutate în această proble
remarcat faptul că planul de a- pia Traiana“ de oare aparţine şi s-a reuşit să se satisfacă într-o list. tie, Haţeg, Alba Iulia. litate. In plus, se vor organiza mă întîmpinăm din cauza loca
chiziţii al cooperativei s-a rea cooperativa din Ostrov, nu a re măsură corespunzătoare nevoile centre de comandă în comune, lurilor, care sînt mici ca spaţiu,
lizat în procent de 130 la sută. populaţiei. Se produc de asemenea la Se vor înfiinţa secţii în ra unde se vor executa confecţii In ceea ce pliveşte deschiderea
Cea mai însemnată contribuţie partizat cele mai solicitate măr ! In cadrul cooperaţiei meşteşu comandă pentru populaţie, mo mura tricotaje, care vor exe la comandă specifice mediului de noi secţii, obţinem cu greu
la obţinerea acestui rezultat au furi şi de aceea mulţi coopera bilă de bucătărie şi camere stu cuta produse la comandă şi cu rural (Ilia şi Miercurea). tate localurile necesare sau de
adus-o colectiviştii din G.A.C. tori cumpărau mărfuri de l:a Ha găreşti din regiunea Hunedoa dio. In anul 1957 se va livra materialul populaţiei, în loca loc, pe motivul că nu sînt po
„Pămînt desţelenit“, şi anume : ţeg sau din alte localităţi. S-a ra, în comparaţie cu luna ianua cu 8 la sută mai multă mobilă lităţile Deva, Simeria, Alba Iu In ramura lemn, pe lîngă de sibilităţi.
Cristian Iosivoni, Iovu Iosivoni, rie 1956, în luna ianuarie a. c. comerţului socialist. In ramura lia, Haţeg, Orăştie. Se va orga servirea populaţiei, se va exe
arătat de asemenea că la aceas s-au desfăcut cu 6 la sută mai construcţiei se vor executa co cuta mobilă după comandă (bu Pentru îmbunătăţirea muncii
tă cooperativă treburile pot mer multe produse industriale, iar la menzi cu materialul clientului, niza prin lucrarea deşeurilor şi cătării şi camere studio). In de deservire a populaţiei şi a-
Petre Moisescu şi alţii, oare au ge mult mai bine dacă condu alimentaţia publică (cofetărie- cît şi cu materialul cooperati materiilor prime locale, în func ramura metal, se vor înzestra proyizionarea ei cu bunuri de
vei. In această ramură s-au a- ţie de necesităţile populaţiei, di
valorificat însemnate cantităţi cerea s-ar îngriji de aprovizio patiserie) cu 245 la sută mai menajat o serie de ateliere ferite produse din împletituri de secţiile existente cu materiale larg consum în cantităţi mai
pentru ca deservirea să de piele, ca serviete, sandale dife şi scule pentru buna deservire
de cereale la preţ de achiziţii narea ou mărfuri şi ar supra mult. curgă în condiţiuni normale. rite, portmoneuri, etc. Pentru a populaţiei. La fel se vor în mari, cu ocazia adunărilor ge
deservirea populaţiei se vor a- fiinţa secţii noi la Brad şi Hu
prin cooperativă. Planul de în veghea modul de comportare al Volumul deservirii populaţiei In vederea traducerii în via menaja vopsitorii la Baia de nedoara pentru reparaţii radio, nerale ce se vor ţine la coope
scriere de noi membri a fost gestionarului Pantelie Istrate, a crescut cu 31 la sută datorită ţă a sarcinilor puse de plenara Criş, Sebeş, Alba Iulia, torcăto iar la Deva şi Hunedoara ate
realizat în proporţie de 133 la care nu întotdeauna se achită măsurilor luate de uniunea re liere de ceasornicărie. rative între 10 martie—15 a-
sută. In discuţiile purtate, mem conştiincios de sarcini. gională şi cooperative, pentru CC. al P.M.R. din 27—29 de rii în aceleaşi localităţi şi secţii
brii cooperatori — majoritatea deservirea poulaţiei prin centre de cojocărie care vor executa In ceea ce priveşte prestările prilie a. c., vom dezbate împre
colectivişti — au arătat că nu NICOLAE BEŞLIU de comenzi şi reparaţii. Astfel, cembrie 1956, Uniunea regio diferite obiecte cu materialul de servicii neindustriale, se vor
în aceeaşi măsură a fost rea corespondent în ianuarie, numărul atelierelor clienţilor. ună cu masele de cooperatori
de deservire a populaţiei a cres nală a cooperativelor meşte înfiinţa noi unităţi de frizerie-
De asemenea, se vor înfiinţa coafură la Deva, Hunedoara, posibilităţile de îmbunătăţire a
La cooperativă să fie trimise mărfuri de calitate cut cu 4 la sută, faţă de aceeaşi şugăreşti, a întocmit un plan noi centre în ramura piele-în- Petroşani, Lupeni, Sebeş şi se
lună a anului trecut. vor înfiinţa ateliere foto la Lu muncii.
de măsuri care prevede mări călţăminte, se vor deschide noi peni, Sebeş, Orăştie şi Alba
După ce au ascultat darea de părătorilor, ba mai mult, nefiind La îndeplinrea acestor sarcini centre de comenzi la Brad, iulia. In acest fel, sprijiniţi de ma
seamă asupra activităţii pe a- bine fixate bucăţile din oare sînt au contribuit în special coopera rea bunurilor de larg consum Deva, Hunedoara, Sebeş şi se
nul 1956, membrii cooperativei confecţionate, de multe ori so tivele „Moţul“ din Baia de Criş, Cu toate realizările avute pe sele de cooperatori, vom reuşi
din Pătrînjeni, raionul Alba, au bele afumă. Asemnea acestora destinate populaţiei. Astfel, în va mări capacitatea d.e produc linia aprovizionării şi deservi
luat cuvîntul spunîndu-şi păre se trimit şi alte mărfuri pe oare care au realizat o depăşire de 35 ţie a secţiilor existente unde se ca prin hotărîrile ce se vor lua,
rea lor asupra mărfurilor primi cumpărătorii le refuză. Este ne la sută „Munca nouă“ din Alba ramura metal se vor executa va executa în plus şi încălţă rii. populaţiei, ft^ern şi lipsuri
te în cooperativă. cesar oa la cooperativa din P ă cît şi prin planul de măsuri în
trînjeni oa şi la celelalte coope Iulia cu o depăşire de 14 la articole de menaj din tablă
Printre altele a fost arătat şi rative să fie trimise mărfuri de sută şi cooperativa „Unirea“ tocmit de conducerea uniunii,
faptul că datorită unor neglijente din Sebeş care a realizat o de zincatâ şi cositorită şi acceso
păşire de 21 la sută. să asigurăm o continuă îmbu
care se manifestă la turnătoria calitate. rii pentru sobe de încălzit şi
„Patria“ din Hunedoara, sobe Paralel cu buna deservire a nătăţire a aprovizionării popu
le produse acolo nu plac cum- maşini de gătit.
PETRU GROZA populaţiei, există preocupare şi laţiei şi o deservire corectă.'
corespondent în ceea ce priveşte producerea In ramura artă populară se
şi desfacerea bunurilor de larg PETRU MOISUC
vor produce covoare romîneşti
preşedintele U.R.C.M Deva