Page 37 - 1957-03

Anul IX. Nr. 701
D e p e î n t i n s u lColaborarea dintre brigada de tractoare
şi brigada de cîm p—asigură executarea
lucrărilor agricole la timp
Succesul activităţii comune de pro­
ducţie a staţiunilor de maşini şi a gos­ vedeşte că, acolo unde brigada de
podăriilor colective, depinde în mare cîmp a repartizat mînuitori pe lingă
măsură de cooperarea în muncă dintre fiecare tractor dintre colectiviştii cei
brigada de tractoare din S.M.T. şi bri­
gada de cîmp din gospodăria colectivă.
In regiunea noastră sînt multe bri­
găzi de tractoare care stabilesc de la
începutul campaniei un plan comun
de muncă cu brigăzile de cîmp din
gospodăriile colective pe care le de­
servesc, plan în care se înscriu sar­
cinile ce revin fiecărei brigăzi, potri­
vit contractului de lucru.
Colaborarea strînsă dintre brigada
7'-a de tractoare de la S.M.T. Miercu­
rea, care a lucrat la gospodăria colec-
livă din Daia Romină şl brigada de
cîmp, a dat posibilitate mecanizatori­
lor să-şi depăşească planul de produc­
ţie în campania de vară cu 23 la su­
tă. Bine a muncit şi brigada a 4-a de
tractoare de la acelaşi S.M.T. Şeful
de brigadă şi pontatorul alimentator
an ţinut o strinsă legătură cu briga­
dierii de cimp. Aceasta a făcut ca
tractoarele să aibă întotdeauna teren
liber pentru a putea lucra fără între­
rupere. Ca exemplu pozitiv de colabo­
rare se pot da şi brigăzile de tractoare
de la S.M.T. Orăştie, care au lucrat
la gospodăriile colective din Sîntan-
drei, Pricaz şi Turdaş.
Au fost însă multe cazuri cînd bri­
găzile de tractoare au efectuat lucrări
de proastă calitate, sau din cauza de­
fecţiunilor au intirziat efectuarea lu­
crărilor agricole. De multe ori nici
brigăzile de cîmp nu au eliberat la
timp terenurile, fapt ce a avut aceeaşi
repercursiune asupra executării lucră­
rilor. Aşa a fost la gospodăriile colec­
tive din Dobîrca, Clinic, Pianu de Sus,
Beriu şi altele.
Pentru buna desfăşurare a muncilor
agricole de către S.M.T., o mare im­
portanţă are felul cum este pregătit
terenul pentru lucru de către brigăzile
de cîmp (împrăştierea bălegarului,
transportul cocenilor de porumb, ridi­
carea snopilor de pe cîmp la timp, etc.).
De mare însemnătate în munca brigă­
zii de tractoare este aducerea la timp,
pe teren a seminţelor. Nu este permis
să se piardă nici un ceas de iucru din
cauza vreunei întîrzieri în aducerea
seminţei de către brigada de cîmp. De
asemenea, sămînţa trebuie depozitată
la marginea tarlalei, astfel ca agrega­
tul de semănat să nu iasă deloc din
brazdă şi să fie alimentat din mers.
Este necesar ca brigada de cîmp să
pună la dispoziţia brigăzii de tractoa1-
re, potrivit contractului de lucru, mij­
loacele de transport necesare pentru
aducerea carburanţilor, a apei şi hra­
nei. Aprovizionînd la timp şi cu can­
tităţi suficiente de carburanţi, apă,
hrană şi piese de schimb, mecaniza­
torii vor putea înlătura orice opriri ale
tractoarelor. Lucrurile merg mai bine
acolo unde, pe lîngă fiecare tractor,
colectiviştii dau cîte un mînuitor care
însoţeşte şi deserveşte în mod perma­
nent maşina agricolă trasă de trac­
tor şi urmăreşte calitatea lucrărilor care
Ij face.
Propuneri” de asesori
populari
In raionul Sebeş, au avut
loc zilele acestea adunări popu­
lare unde colectiviştii, întovără-
şitii, ţăranii muncitori cu gos­
podării individuale, muncitori
din G.A.S şi S.M.T. au propus
pe cei mai buni dintre ei ca ase­
sori populari. Pînă acum au fost
propuşi 140 asesori populari.
Printre cei propuşi se numără
tovarăşii Theill Edvin, muncitor
la fabrica de tricotaje, Iacob
Florea de la întreprinderea „1
Mai“ Petreşti, colectiviştii An­
drei Păduraru şi Visalon Cibu
din comuna Daia Romînă, Ioan
Maier ţăran muncitor din comu­
na Răhău, Schenker Martin,
muncitor la G.A.S. Apoldu de
Sus şi alţii.
Se înaltă a treia
baterie
Fundaţiile sînt gata. De aseme­
nea, baraca de înzidire şi instala­
ţia electrică interioară. Se fac ulti­
mele pregătiri' pentru începerea în-
zldirii.
Dar oamenii nu contenesc lucrul.
Mai trebuie executat turnul de căr­
bune nr. 2, cofrajele, schela. Şeful
echipei de dulgheri — tov. Laszlo
Francisc — maistrul Deak Eugen şl
întreg mănunchiul de constructori
harnici, zoresc. Bateria a treia de
cocs, trebuie terminată la timp 1
Joi 14 martie 1957
Experienţa muncii de pînă acum do­
mai pricepuţi, s-a îmbunătăţit mult ca­
litatea lucrărilor şi s-au înlăturat în­
treruperile în muncă. In afară de a-
ceasta, mînuitorii de maşini agricole
care lucrează pe lîngă brigada de
tractoare, pot învăţa meseria de trac­
torist şi vor putea lucra mai tîrziu ca
tractorişti pe ogoarele gospodăriei lor
colective.
Pentru a introduce b legătură per­
manentă cît mai strînsă între brigada
de tractoare şi brigada de cîmp, este
bine ca în timpui muncilor agricole, la
fiecare decadă, să se ţină consfătuiri
comune între cele două brigăzi, în care
să se analizeze modul cum s-a înde­
plinit pianul comun de muncă. La fel
este bine ca în fiecare seară, şeful de
brigadă şi pontatorul alimentator să
se sfătuiască cu brigadierul gospodă­
riei colective asupra terenului ce tre­
buie lucrat a doua zi, asupra ajutoru­
lui de care are nevoie brigada de
tractoare şi asupra măsurilor ce urmea­
ză să fie luate în comun, spre a îm­
bunătăţi calitatea lucrărilor.
Strîngînd cît mai mult legăturile din­
tre brigada de tractoare şi brigada de
cîmp, lucrările agricole vor putea fi
executate fără întîrziere şi în condiţii
agrotehnice superioare, iar staţiunea
de maşini şi tractoare precum şi gos­
podăriile agricole colective îşi vor pu­
tea îfideplini tot mai bine sarciniie de
producţie.
Ară şi însămînfează
Ţăranii muncitori din comuna
Cut, raionul Sebeş şi-au tratat
şi •condiţionat1sămînţa necesa­
ră însămînţărilor de primăvară
încă din lunile ianuarie şi fe­
bruarie.
Cînd timpul a permis efectu­
area lucrărilor în cîmp, ei au
ieşit în număr mare la arat şi
însămînţat. Pînă în prezent pe
întreaga comună s-au însămîn­
ţat peste 40 ha.
Printre primii care au ieşit
la semănat se numără ţăranii
muncitori Ilie Bitea, Iosif Mar-
cu, Vasile Vasilea, şi Ilie Stră­
in.
E. BLAGA
corespondent
P IP
Strungăriţa Maria Joidiş
0 fem eie de statură potrivită, îm ­
b ră ca tă în sa lo p eta -i d e lucru,
o recu n o şti doar după ba ticu l cu care
şi-a le g a t p ă ru l, c ă -i fe m eie. D e loc
d in sa tu l V alea V erde, com una So-
hodol, de U ngă A b ru d , M aria Joidiş,
m in a tă de n evo i, s-a a n g a ja t în a-
n u l 1941 la A telierele C entrale. A lu ­
crat pe unde a p u tu t.
D upă eliberarea ţă rii d e su b ju g u l
fa scist, a în cep u t şi pen tru ea, ca de
a ltfel p entru to ţi cei ce m uncesc, o
via ţă nouă. D orinţa ei d e a d even i
stru n g ă riţa şi-a p u tu t-o ved ea în depli­
nită. In 1949, a d e ve n it stru n g a r ca­
lifica t. A p rim it ca rtea în care; stă
scris ca litere m a r t: M aria Jo id iş —
stru n g a r.
D e atu n ci; ea lu crea ză fă ră în tre ­
rupere la stru n g . M ai are trei ani
pînă va sărb ă to ri u n d eceniu de ac-
tiv ita ie la stru n g .
S tru n g ă riţa M aria J o id iş este o
m u ncitoare bună, ea îşi d ep ă şeşte
norm a cu 60— 70 la su tă . E a ştie să -şi
o rg a n izeze bine m unca, n u fa ce m iş­
cări inutile, are m u ltă d exterita te în
m înuirea m a şin ii şi lu crea ză repede,
iar m a şin a şi-o în tre ţin e în co n d iţii
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA t
4 pagini 2 0 bani
REGIUNII NOASTRE
ÎN SPRIJINUL
FURNALIŞTILOR
Tot mai mult cocs
Luînd cunoştinţă de angaja­
mentele furnaliştilor, cocsarii
hunedoreni şi-au sporit efortu­
rile în vederea asigurării furna­
lelor cu cocs bun, la timp şi în
cantităţi suficiente.
Realizările din primele 8 zile
ale lunii curente vorbesc convin­
gător despre acest lucru. In a-
ceastă perioadă, planul de pro­
ducţie pe sortimente a fost de­
păşit după cum urm ează: la
cocs metalurgic cu 566 to n e; la
cocs mărunt cu 26 tone ; la gu-
droane cu 43 tone. In ce priveş­
te numărul piloţilor, în această
perioadă planul a fost depăşit
cu 11,39%.
In mare măsură, aceste rea­
lizări au fo st:obţinute datorită
creşterii indicilor de utilizare ai
agregatelor cu 13%. In zilele de
9 şi 10 ale lunii în curs, au fost
date peste plan încă 222 tone
cocs.
Peste 5.000 tone aglomerat
peste plan
Nici muncitorii de la aglome-
rator nu s-au lăsat mai prejos.
Incadrîndu-se în şcoli de califi­
care, aplicînd cu stricteţe indi-
caţiunile specialiştilor sovietici,
respectînd graficul de reparaţii
a agregatelor precum şi progra­
mul lor de funcţionare, colecti­
vul fabricii de aglomerare a re­
uşit să dea peste planul primei
decade din luna martie, 5.545
tone aglomerat.^
Oaspeţi hunedoreni
la Brad
De curînd membrii ansamblu­
lui de estradă al Combinatului
„Gh. Gheorghiu-Dej“ din Hune­
doara, a prezentat la Brad, spec­
tacolul „Voie bună“.
In sală, cei 600 de spectatori,
au primit cu drag echipa artisti­
că de amatori.
IONEL” RACEANU
corespondent
bune. A şa reu şeşte stru n g ă riţa M aria
Joidiş să o b ţin ă depăşiri în sem n a te
în fieca re lună.
Instalaţie electrică de
semnalizare pentru mine
n a in te vrem e, insta la ţiile de sem -
C jr- n a lizare pen tru tra n sp o rtu l su b ­
tera n în m ine, se im p o rta u şi costau
scum p.
In a n ii reg im u lu i dem ocrat-popular,
f Oameni şi fapte de la Atelierele
Centrale Gura Barza
care a d e sc ă tu şa t in iţia tiv a creatoare
a m aselor, p rin co n trib u ţia in g in erilo r sare co n fecţio n ă rii pieselor, G h. P le-
şi tehnicienilor, d e la A telie rele C en ­
trale d in G ura B arza, şi în sp ecia l a
to va ră şu lu i E rvin G regor, şefu l unei
echipe de electricieni, s-a co n cep u t şl
co n stru it un nou iip de in sta la ţie e-
lectrică de sem n a liza re, pentru tra n s­
p ortul în subteran.
Angajamente în cinstea zilei de 1 Mai
La exploatarea mineră din
Lupeni, s-a analizat de curînd
felul cum au fost îndeplinite
sarcinile de plan pe luna febru­
arie. Cu acest prilej, minerii
şi-au luat o serie de angajamen­
te în cinstea zilei de 1 Mai. Ast­
fel, minerii din sectorul V sud
CUVÎNTUL MUNCITORILOR DE LA
DEPOUL C. F. R. SIMERIA
In întîmpinarea zilei de 1
Mai, colectivul depoului C.F.R.
din Simeria şi-a luat noi anga­
jamente, menite să contribuie
la îmbunătăţirea continuă a
transportului. Cele mai princi-
pale sînt, depăşirea planului de
producţie cu 2 la sută, creşterea
productivităţii muncii cu 4 la
sută, reducerea consumului spe­
cific de combustibil cu 2 ta sută,
etc.
In vederea realizării acestor
îşi sporesc eforturile în întrecere
Sporindu-şi eforturile în între­
cerea socialistă în cinstea zilei
de 1 Mai, colectivul exploatării
minere Ţebea, din raionul Brad,
a reuşit ca în perioada 1 — 12
martie inclusiv să dea peste
planul de producţie al minei la
zi 430 tone de cărbune.
Fruntaş pe exploatare este
colectivul sectorului II care şi-a
V E S T I DIN D E V A
Se înfrumuseţează oraşul
Comitetul executiv al sfatu­
lui popular, dă tot mai multă
viaţă planului de înfrumuseţare
al oraşului nostru. Printre alte­
le, s-a început asfaltarea străzi­
lor A. Şaguna şi Mihail Emi-
nescu.
Lucrările se desfăşoară sub
conducerea ing'nerului S. An­
tal.
Asfaltarea acestor străzi adu­
ce multă bucurie locuitorilor din
Deva.
Succes în muncile de
primăvară
In gospodăria anexă a Com­
binatului siderurgic din Hune­
doara secţia Deva, se obţin
succese frumoase în muncile de
primăvară. Pînă în prezent, s-au
făcut 1.272 m. p. de răsadniţe
calde, iar în cîmp s-au însămîn-
In Petroşani se constru­
iesc în fiecare an nume'
roase blocuri de locuinţe |
pentru muncitori.
In clişeu : Un nou bloc de locu­
inţe din Petroşani, a cărui construc­
ţie se apropie'de sfîrşit.
A iît p artea m eca n ică cit şi cea e-
lectrică a in sta la ţiei, s-a co n stru it în
ca d ru l a telierelor. A cea stă in sta la ţie
este m u lt m a i p erfecţio n a tă şi m al
sim p lă d e m a n e v ra t d e cît cele vechi,
g a ra n tin d o m are sig u ra n ţă în fu n c ­
ţiu n e şi în efectu a rea tra n sp o rtu lu i
p e p u ţ, între, o r izo a n te le m inelor.-
U n sp rijin efectiv la construirea
a c e s te i in s ta la ţii ş i ta m o n ta re a ei,
l-au d a t m u n c ito rii Tiberiu B u cu reş-
teanu, care au execu ta t m a triţele nece­
şa şi Io a n D uca, care au m o n ta t in s­
talaţia, V icto r F loruţa şi A u g u stin
G alea, care au e xecu ta t m a jo rita tea
lu cră rilo r d e lăcăliişerie.
P înă acum au fo st con stru ite şi pu­
se în fu n cţiu n e m ai m u lte asem enea
in sta la ţii la u n ele exp lo a tă ri m in iere
C lTI~P iN PAG INA lV-a
B In cincizeci de ţări se fac pregătiri în vederea Festi­
valului de la Moscova.
<5 „Doctrina Eisenhower şi interesele pe care le reprezintă“ j
;b Puterile occidentale grăbesc refacerea militarismului vest-
german.
La conferinţa de la Bermude Eisenhower va cere admi­
terea Spaniei franchiste în N.A.T.O.
d „Fascism în numele lui Isus“ — O revistă engleză des­
pre regimul de mizerie din Portugalia.
au hotărît ca pînă la sărbători­
rea zilei de 1 Mai să dea peste
prevederile planului 400 tone
de cărbune. De asemenea cei
din sectorul II s-au angajat să
dea în plus 1.500 tone, iar cei
de la sectorul I A 500 de tone.
angajamente, se vor lua mai
multe măsuri cum sînt de pil­
dă : respectarea normei de par­
curs între două spălări, con­
struirea instalaţiei de suflat ţevi,
construirea şabloanelor pentru
turnat cuzineţi, amenajarea unei
n oj forj e şj altele.
Demn de relevat este şi fap­
tul că acest colectiv, a chemat
ta întrecere colectivele depouri-
lor de locomotive din Petroşani,
Caransebeş, Arad şi Timişoara.
depăşit planul acestor zile, cu
14 la sută. In obţinerea acestei
depăşiri însemnate a planului
de producţie al sectorului II, o
contribuţie însemnată şi-au a-
dus-o minerii din brigada de
la înaintări condusă de Gheor-
ghe Groza şi cei din brigada de
la abatajul frontal condusă de
Teodor Gherman.
ţat 5 ha. spanac, 3,5 ha. ceapă
verde, 1 ha. usturoi şi 0,40 ha.
salată şi s-au arat 25 ha.
In aceste munci s-au eviden­
ţiat miaiştrii grădinari Gheorghe
Diaconu, Grigore Dop şi mun­
citorii Gheorghe Bălăcean, Cris-
tea Rodica, Ana Munteanu, Fio-
rescu loan şi alţii.
P. JURCONI
corespondent Alba Iulia, tinerii participă activ
Pregătesc o piesă nouă
In cadrul clubului „23 Au­
gust“, se pregăteşte piesa „Pa­
tria roşie“ care va fi prezenta­
tă spectatorilor din Deva în a
doua jumătate a acestei luni. In
rolurile principale joacă Mircea
Hoinic, F. Popescu şi alţii.
Noi cereri pentru
colectivizare
In ultimul timp mai mulţi ţă­
rani muncitori îşi exprimă do­
rinţa de a munci pămîntul în
comun.
Pînă în prezent şi-au înain­
tat cereri ţăranii din Viile N oi:
Ştefan Gligor, Alexandru Hen-
ţiu, Maria Ştefan, Loghin Lazăr,
Aurel Mateiaş şi Ana Lazăr.
d in ţară, u n d e dau rezu lta te excep ­
ţionale. In p rezen t, la A telierele C en ­
trale d in G ura B a rza se a flă in co n s­
trucţie peste 5 a sem enea in sta la ţii.
A telierele C entrale, p o t prim i co­
m e n zi şi execu ta a sem en ea in sta la ţii
p e n tru exp lo a tă rile m iniere, care au
nevoie şi' so licită aceasta.
Micul bobinator
cenicul Ioan A dam , este cel m ai
Q l bun d in anul I I şi d in clasa sa,
J 'A tît m a is tru l a te lie ru lu i d e e le c tr i-' le de naştere din comunele I.u-
a tit la teo rie c ît ş i la p ra ctică .
In tim p u l cît este în atelier, la prac­
tică, rui-l v e z i n ic io d a tă s tîn d d e ­
geaba. E l cere m ereu m a istru lu i să-i
dea să fa c ă ba u n lucru, ba a ltu l.
A lteori, se u ită curios cu m se d e ­
m o n tea ză , repară, rem o n tea ză sau
co n fecţio n ea ză d iferite in sta la ţii elec­
trice de către m u n cito rii atelierului.
O noua expresie
a prieteniei
sovieto-chineze
PEKIN 13 (Agerpres). - CHINA
NOUA anunţă:
Potrivit unei hotărîri adoptată dc
guvernul sovietic la 12 martie, spltalui
Crucii Roşii sovietice din Pekin a fost
predat în mod gratuit guvernului R. P.
Chineze. Acest spital a fost creat la
Pekin în iunie 1952 de Uniunea So­
cietăţilor de Cruce roşie şi Semilună
Roşie din U.R.S.S.
Printre muncitoarele fabricii de tricotaje din Sebeş, se află şl tovarăşa
Rusalina Tolberth, ce-şi depăşeşte norma cu peste 50 la sută şi dă pro­
duse de bună calitate.
In clişeu : tov. Rusalina Tolberth, la locul său de muncă.
In intîmpinarea celui de-al Vf-a Festival Mondial al
Tineretului
cAii m e e p u t l a e m l p t
„Jl&tanle. fa iiia a lu lu i“
Cei care au trecut în după-a- şi-au luat angajamentul să for»
miaza zilei de 12 martie prin meze 16 loturi ale festivalului
marginea oraşului Alba Iulia au cu o suprafaţă de 22 ha. Aici
văzut lîngă moara „Nicolae Băt- vor lucra împreună tinerii ţă­
cescu" un grup de tineri. Cu rani colectivişti, întovărăşiţi şj
tîrnăcoape, sape, lopeţi şi hîrle- cei cu gospodării individuale.
ţe, ei lucrau de zor la amenaja­
rea unui teren. Aceştia erau ti­ Astfel, tinerii din comunele
nerii de ta întreprinderea de in­ Cut, Vingard, Ungurei vor lu­
dustrie locală „Horia" din Al­ cra fiecare, cîte 2 ha. teren. Cul­
turile realizate pe aceste loturi,
ba Iulia. vor fi valorificate prin coopera­
Ei au început lucrul la „lotul tive, iar sumele realizate vor
fi vărsate la fondul festivalului
festivalului" pe care s-au anga­
jat să-l lucreze. Prin valorifica­ k
rea producţiei ce o vor obţine
de pe suprafaţa de 1 ha. (atît Şi în satul Băgara, ce aparţi­
are lotul lor), tinerii de la a-
ccastă întreprindere vor contri­ ne comunei Visca din raionul
bui la mărirea fondului festiva­ Ilia, au început însămînţările de
lului tineretului. primăvară încă din primele zile
ale lunii martie.
?
Ţăranii muncitori Ândronic
Tinerii din 16 comune ale ra­ Bota, Mihai Tîrza şi Gligor Co*
ionului Sebeş au hotărît să con­ lian, au şi terminat însămînta-
tribuie şi ei la formarea fondu­ tul griului de primăvară.
lui festivalului. In acest scop ei
PARTENFE CASALEAN
corespondent
JC7"i.nerii colectează fier oeefii
Peste tot, în toate întreprin­ gajamentul că vor colecta pin,
derile şi instituţiile din oraşul la 31 mai 5.000 kg. fier vechi
prin munca lor, la întîmpinarea Pînă acum ei au şi colectat
celui de-al Vl-lea Festival Mon­ cantitate de 2.500 kg. fier vechi
De asemenea, tinerii de la auto
baza I.R.T.A. şi de la între
dial al Tineretului. Astfel, tinerii prinderea poligrafică şi-au lua
de la atelierele de zonă C.F.R., angajamentul să colecteze 2.001
secţia asamblare şi-au luat an­ kg. fier vechi.
=uy_
REPETIŢIE LA PIESA
BOIERI ŞI ŢĂRANI«
Intr-una din camerele teatru­ ne rolul său. Prin această piesă,
lui de stat de păpuşi din Alba ei readuc în scenă tragicele eve­
Iulia, erau adunaţi toţi membrii nimente din anul 1907, cînd
acestui colectiv. Aşezaţi în jurul 11.000 ţărani şi-au pierdut via­
unei mese ei repetau un frag­ ta.
ment din piesa „Boieri şi ţărani“
de Alexandru Sever. Printre interpreţi sînt tovară'-'
ş ii: Viorel Oancea, Viorica Hu-
Cu mult sîrg, tov. Petru Dia­ iu, Gheorghe Măgureanu, Con­
conu, directorul teatrului, regi­ stantin Achim, Dumitru Matei,
za piesa. Fiecare actor se stră­ şi alţii. Piesa va fi jucată cu
duia să interpreteze cît mai bi- prilejul comemorării a 50 de ani
de la răscoalele ţărăneşti din
lo a n A d a m , m icu l bobinator, a a- 1907.
ju n s, da to rită stră d u in ţei lui să exe­
grija
cute cu m u ltă p ricepere bobine p en tru j
fafă de cei mici
releele de la in sta la ţiile d e sem n a li­
Nu este deloc o exagerare da­
zare, tra n sfo rm a to a re d e p u tere m ică, j că spui că în raionul Sebeş, la
bobine p en tru electro m a g n e ţi şi bo- j sfaturile populare comunale se
înregistrează zilnic cel puţin
b in e m in im a le d e la a u to m a te le m a şi­ cîte un nou născut. Mulţi poate
nilo r de extra cţii m iniere. îşî pun întrebarea în ce condi­
ţii se nasc aceşti copii. Şi răs­
D eşt p ra ctica p e n tru ei ia sfirşit la \ punsul este următorul : majori­
ora 13, el îl roagă pe m a istru să-l \ tatea celor mici sînt născuţi în
lase să ră m în ă s p u n în d : „V reau s ă \ casele de naştere.
p ă tru n d cît m ai ad in e în tain ele m e -\
seriei dc bo b in a to r şi să m i-o în su ­ In raion funcţionează 16 case
de naştere. Aici, în lunile ianu­
ş e sc c ît m a i te m ein ic. Ş i m a istru l ii' arie şi februarie din acest an.
au fost născuţi peste 100 de co­
lasă, p e n tru că, ce-i d rept, m icu l b o ­ pii.
binator este m îndria m a istru lu i şi to - ' In comuna Daia Romînă din
29 noi născuţi, în cele două luni,
io d a tă a p rofesorului. 27 au fost născuţi la casa de
naştere din localitate. La case­
doş şi Poiana, s-au născut în
C itate, c ît ş l in g in e ru l ş e f a l se c ţie i j aceeaşi perioadă 37 de copii.
au o co n sid era ţie d eo seb ită fa ţă d e ' Asigurîndu-li-se o bună asis­
a cest ucenic. C înd im stră in in tră în \ tenţă medicală, toţi noii născuţi
a telieru l electric d e la A telierele C e n - , din acest an la casele de naşte­
re din raionul Sebeş, sînt sănă­
trate d in G ura B a rza şi aduce v o rb a ' toşi şi se dezvoltă normal. ”
d e sp re u c en ici, m a is tr u l a te lie ru lu i îi*
declară sa tisfă cu t şi cu m indrie ju s -'
tific a tă : „A m u n ucenic m ic de sta-]
tu ră , dar tare iste ţ, d in care va ie ş i)
cu sig u ra n ţă u n m eseriaş foarte bun”. .
A cesta este u cen icu l d in a n u l U a ii
şcolii profesionale d in G ura B arza, ,
Ioan Adam .