Page 38 - 1957-03
P. 38
Pag; 2 DRUMUL SOCIALISMULUI ' lN f. / V I
Planul de contradi ri la legume şi zarzavaturi 74 DE ANI DE LA KARL MARX <J)wamide.lL
trebuie realizat şi pa sortimente MOARTEA LUI
etyL şite.ti& ii,* .
întreprinderea O.C.L'. Aprozar contractat singur suprafaţa de Pe semne tovarăşii de la
din raionul Hunedoara a dove 1 ha. teren. O.C.L. Aprozar Hunedoara, Azi 14 martie 1957, se împlinesc 74 Volumele (Opere) care apar în limba b la m in g ^ iiL
nu-şi dau seama de importanta de ani' de la moartea lui Karl Marx. romînă sînt traduse după original, fle
dit o preocupare intensă fată de Realizările obţinute de O.C.L. mare ce o are realizarea planu Opera marelui învăţător al proletaria care volum romînesc apărînd la scurt
lui de contractări la fiecare cul tului mondial, întemeetor al socialis interval după apariţia Iul în R. D.
realizarea planului de contrac Aprozar-Hunedoara, în ce pri tură în parte. Altfel s-ar fi stră mului ştiinţific s-a bucurat şi se bucu Germană. In soluţia iniţială de montaj, mi
ră de o deosebită preţuire în ţara nisterul prevăzuse instalarea unei
tări la legume şi zarzavaturi. veşte realizarea planului de con duit de la început să facă acest noastră. Editura de stat pentru litera Primul volum de „Opere“ se află macarale pe roţi Derrik, cu braţul de
lucru. Este necesar ca de aci tura politică a publicat în tiraje mari sub tipar. Din volum lac parte lucră 45 m. Demontat şi împachetat în
Tovarăşul Constantin Brînzan, tractări, se datoresc în mare înainte să se depună toate efor numeroase lucrări ale marelui gîndi- rile Iul K. Marx şi Fr. Engels scrise lăzi, Derrik-ul e primii la timp de
turile pentru a se realiza planul tor. între anii 1839-1844. Volumul 11 cu către Trustul IV construcţii. Era
şeful centrului de achiziţii şi măsură şi faptului că -tovarăşii la fiecare sortiment în parte. prinde lucrările scrise în intervalul ln mod precis nici azi nu se ştii necesară doar montarea macaralei,
Numai aşa se va ajunge la si Anul acesta va începe pentru prima septembrie 1844—decembrie 1845. cum s-au construit piramidele. So lucru ce ar fi necesitat cam 2
Ioan Constantinescu, ajutorul din conducerea acestei unităţi tuaţia ca la vară, în unităţile oară In ţara noastră editarea în limba luţii ipotetice s-au dai nenumărate, săpiămtni de muncă. Socotind, pro
său, au mers din sat în sat pen au antrenat în munca de lămu de desfacere ale O.C.L. Aprozar romînă a operelor complecte ale lui In cursul acestui an în Editura de şi, dacă azi majoritatea specialişti babil, neeconomică utilizarea aces
din Hunedoara, să se găsească Marx şi Engels, La baza ediţiei romî- stat pentru literatură politică va apare lor înclină spre metoda planului în tei macarale, conducerea Trustului
tru a explica ţăranilor muncitori rire diferiţi ţărani muncitori neşti a operelor lui Marx şi Engels într-o nouă ediţie volumele I şl 11 din clinat, nici unul nu o afirmă cu IV dispune înlocuirea ei ca maca
roşii, ardei, ceapă castraveţi şi stă ediţia a 11-a în 30 de volume, pre principala lucrare a lui Marx „Capi certitudine. raua „Macsima". Zis şi făcut. Maca
însemnătatea cultivării de legu care cunosc bine hotărîrea Con alte legume necesare consumu talul", precum şi culegerea de articole ragiul ia loc în faţa manetelor de
lui popular. gătită de Institutul de Marxism-Lenl- ale îui Marx şi Engels „Despre reli ' ¦Cică, după săparea fundamentului
me şi zarzavaturi şi pentru a le siliului de Miniştri cu privire gie“. şi aşezarea primului rînd de blocuri comandă şi construcţia metalică ln-
;nism de pe Ungă C.C. al P.C.U.S. de piatră, s-au adus nu se ştie de cepe să craescă. Pînă aici ioate bu-
arăta avantajele ce le au în la îmbunătăţirea sistemului de Pe lîngă editarea operelor clasicilor, unde, cantităţi uriaşe de păinîni, s-a he. Pînă la an punct adică, deoa
contractare a legumelor şi zar Editura de stat pentru literatură poli făcut o pantă şi pe această pantă rece intr-o bună zi se constată că
urma acestui fapt. tică publică lucrări care explică pe s-au rostogolit blocurile de piatră ce braţul macaralei e scurt. Soluţia:
Ca urmare a muncii concrete zavaturilor şi care sînt totodată larg unele din tezele importante ela sau ridicarea terasameniului, sau
ce s-a dus, Aprozarul din ra contractanţi vechi cu statul. borate de clasici.' Printre acestea se urmau să constituie al doilea rînd prelungirea braţului macaralei. Pînă
ionul Hunedoara a reuşit ca pî- Aşa de pildă, ţăranul muncitor află şi lucrarea recent apărută : „Pro de „zidărie". Pentru' al treilea rînd la urmă s-au utilizai amtndouă.
nă la data de 5 martie a. c. să Ioan Piţuş din satul Bîrcea blemele dialecticei în „Capitalul" iul — din nou pămtnt, din nou rostogo
depăşească planul de contractări . Mică a reuşit să lămurească K. Marx" de M. Rozenthal. lirea pietrelor şi toi aşa pînă s-a a- Cei 10.000 m.c. pămint escavat şi
la legume şi zarzavaturi cu singur mai mulţi ţărani munci juhst pînă la cel din urmă bloc, blo împrăştiat e încărcat ln basculan
1,56 ha. Intrucît mai există tori pentru a contracta o sup mmm cul din vîrful piramidei. Pe cit de te, adus ln hală, turnat pe posta
mulţi ţărani muncitori care îşi rafaţă de 5 ha. cu aprozarul. uriaşe, par acum aceste cu adevărat mentele de beton ale viitorului lami
exprimă dorinţa de a cultiva Tovarăşa Viorica Mardan din IN EDITURA TEHNICA gigantice construcţii, îmbrăcate ln nor şi lucrul reîncepe. Mai tîrzia
legume şi zarzavaturi pe bază satul Sîntanderei, a reuşit de DESPRE COLECISTITELE cine ştie clie mii de tone de pămint, s-a prelungit şi braţul macaralei la
asemenea să convingă mai mul CRONICE B. M. IAVORSKI: „Cum se propa ele erau atunci, şi se poate spune 28 m.
de contract încheiat cu statul, ţi ţărani muncitori să încheie gă lumina şi energia elec cu o aproximativă siguranţă, de cel
acţiunea de contractare conti contracte pentru cultivarea de Această boală prezintă o im zistenţă la efort, Insomnii, care trică" (Trad. din limba rusă). puţin zece ori mai uriaşe.
nuă. legume şi zarzavaturi. portantă deosebită atît prin duc la scăderea capacităţii de 104 pag. — iei 2,45.
faptul că are o frecvenţă mare. muncă. Mai apoi, miile de sclavi au îm
Important este de evidenţiat Ce nu a reuşit totuşi să rea cît şi prin faptul că este o boa A. I. DOLGH1NOV: „Protecţia ins prăştiat pămintul ce aproape acope
faptul că întovărăşirea agrico lizeze O.C.L. Aprozar din Hune lă de lungă durată si necesită Tratamentul colecistitelor talaţiilor electrice împotriva rea colosul de piatră şi cavoul farao
lă din Sîntandrei a contractat doara ? Nu a reuşit să realizeze multe zile de incapacitate. supratensiunilor atmosferice". nului începu lupta cu iimpul. Era pe
cu aprozarul, o suprafaţă de 12 planul de contractări pe sorti cronice (Trad. din limba rusă). 268 timpul sclavajului.
mente. Sînt sortimente ca Colecistita cronică este o in pag. — lei 10,70.
ha. pe un termen de 3 ani. A- flamare a vezicei biliare cau Pentru aceasta există un Ideea anonimului constructor an
zate de ' diferite infecţii. Dar tratament medical şi un trata V. N. SOKOLOV: „încălzirea me tic, s-a dovedit bună pentru acele
cesta este un pas serios pe care de pildă varza. la care pentru dezvoltarea şi evoluţia ment chirurgical talului" — Calcule şi aplica timpuri, deşi aducerea pămintului şi Azi, lucrările de montaj propria-
infecţiilor la nivelul vezicei bi ţii (Trad. din limba rusă). mai apoi tmprăştierea lui au cos zise sînt terminate. Două dragline
întovărăşirea din Sîntandrei îl planul s-a depăşit de două liare (vezica fierei) este nevoie Tratamentul medical se a- 126 pag. —t—lei 4,80. tai milioane de ore de muncă. Era Insă, scrîşnind parcă a ciudă pentru
de un teren special, creat în plică bolnavilor cu simptome poate singura soluţie. Egiptenii nu rotaţiile de 3600 la care sînt obliga
face pe calea întăririi puterii ei ori şi ceva în timp ce la unele primul rînd de staza bilei (a de intensitate redusă, la care B. V. IACUBOVSKI: „Prefabricate cunoşteau macaraua te, escavează pămîntul din hala la
fierei) la nivelul căilor biliare. perioadele dureroase sînt scurte de beton armat pentru poduri minorului. 10.000 m.c. pămint şi,
economice şi a dezvoltării mul sortimente care prezintă o im şi se repetă Ia intervale lungi. şi podeţe". (Trad. din limba Secolul XX, anul 1955. Şantierul pentru a treia oară... Derrik-ul dez
Rolul cel mai im Ea constă în asigurarea eva rusă). 264 pag. — lei 10,60. bluming Hunedoara. Toamnă. Lucră membrat îşi pllnge ln lăzi pensio
tilaterale. întovărăşirea din portantă deosebită în alimenta rile de escavaţii la cel mai mare la natul, iar I.C.S.H.-ul aşteaptă de la
portant în pro cuării fierei oare N. I. BEZUHOV: „Teoria elastici minor al ţării şe desfăşoară Intr-un 1 ianuarie dezgolirea postamentelor
Bîrcea Mică, deşi e o întovără ţie cum s în t: roşiile, ardeiul, tăţii şl plasticităţii". (Trad. ritm rapid. Cupele escavatoarelor pentru a putea monta primele piese
ducerea stazei fie- ţia consecutivă. din limba rusă). 508 pag. .w muşcă cu sete din pămint, bascu ale laminorului.
şire mică, a contractat o supra ceapa, castraveţii şi altele, pla In !acest scop se va combate con- Iei 17. lantele într-un du-te-vlnp continuu
rei o au tur- stipaţia oare favorizează staza ?
faţă de 2,50 ha. nul nu a fost realizat. La roşii burările de inervaţie a căilor fierei, prin administrare de u- frămîntă drumurile clisoase, irans-
biliare. Alţi factori favorizanţi lei de parafină, laxarol, cît şi Două construcţii — piramidele e-
Ţăranii muncitori individuali de pildă, din cele 6 ha. planifi sînt graviditatea, alimentaţia prin administrarea de medica poriîndu-l hăt colo. Se face cubajul: glptene şi blumingul ¦— aceeaşi
neraţională, eonstipaţia cronică, mente ca : peptocolin, decol în metodă. Pămint adus, pămint îm
din satul Şăuleşti au contrac cate nu s-a realizat decît 1,79 infecţiile intestinale etc. formele nedureroase. Tot în a- 10.000 m.c. pămint escavat. prăştiat. Atlt doar că la bluming,
cest scop se va permite consu manipularea pămintului cu pricina
tat o suprafaţă de 10,30 ha. ha., la ceapă -s-a realizat o Colecistita cronică are o e- marea untului si laptelui. Se Cofraje, beton, postamente. Înce
vor exclude din alimentaţie s-a făcut de 3 ori dar cu mijloace
pentru a o cultiva cu legume şi suprafaţă extrem de mică, nu volutie lentă, cu perioade d? ouăle, creierul, ficatul, sosurile, pe montajul schelei metalice şi oda mecanizate, şi că blumingul se cons
acalmie, întrerupte de puseuri conservele şi cremele. Se vor truieşte azi şi nu pe vremea farao
zarzavaturi. Ţăranul muncitor mai 0,68 ha. fată de 6 cît e pla acute. Exacerbările ueriodice se tă cu aceasta şi povestea. nilor
datoresc diferitelor afecţiuni consuma mese frecvente dar
Martin Iavnov din Simeria a nul. în cantitate mai redusă.
ale tubului digestiv, trauma
r* o**o? tisme chiar de mică intensitate In formele cu febră se va
(zguduiri, eforturi fizicei obo pune pungă cu gheaţă în re
Un centru de achiziţii care depozitează seală, emoţii psihice etc. Aceas giunea ficatului, se vor admi
produsele sub cerul liber tă boală nu are niciodată ten nistra antibiotice (penicilină)
şi medicamentele antispastice oa
In anul 1951, a luat fiinţă nu pot găsi, din această cau dinţă de vindecare spontană. spasmoverin, papaverină etc. Cititorul să tragă concluziile. E- .
în Simeria un centru de achi ză, produse curate şi proaspete De aceea, necesită un trata
ziţii al Aprozarului. Acest cen în unităţile de desfacere ale A- ment susţinut şi de lungă du In caz de eşec cu tratamen ventilai şi iov. S. Liveanu, direc- j
tru a fost înfiinţat cu scopul prozarului. tul de mai sus, se vor face
de ia se asigura o aprovizionare rată. sondaje duodenale; repetate la torul Trustului IV construcţii Hune- S
mai bună cu legume, zarzava Cine se face vinovat de a- Simptomele colecistitelor cro intervale de „două-trpi, zile, .care.,
turi, fructe şi alte produse, a cest lucru ? Vinovat este Sfa dau rezultate excelente. De a- doara. ¦
oamenilor muncii din Simeria tul popular din Simeria, care nice sînt foarte variate si u- semena, se recomandă curele
şi din centrele muncitoreşti nici nu vrea să aduă cînd este neori cu totul necaracterjştice. de apă minerală numai după Mai multă atenţie aprovizionării oamenilor
din jur. vorba de a asigura un local trecerea fazelor acute. In a- & muncii cu carne im
corespunzător centrului de a- Pe. primul plan se situiază du ceastă direcţie se recomandă a-
Nimic de zis, iniţiativa a chizitii. Tovarăşii de la centru rerea, care este sub formă de pele de la Sîngeorgiu, Slănicul Zilele trecute / a avut loc o ştiinţifică a cantităţilor de car Populaţia regiunii noastre,
fost bună. Intr-adevăr existen s-ar mulţumi şi cu o curte în jenă în regiunea ficatului. A- Moldovei şi Malnaş. Tratamen şedinţă cu cadrele conducătoare ne ce urmează a fi livrată pe poate fi asigurată cu cantită
ta unui asemenea centru este care să aibă posibilitatea să ceasta durere este surdă şi per tul trebuie continuat timp în de la secţiunea comercială a raioane. In planificarea canti ţile de carne necesară, pe plan
necesară în Simeria. Dar unde construiască magaziile nece- manentă, de multe o ri. cu exa delungat căci rezultatele favo Sfatului popular regional, şi tăţilor nu s-a ţinut cont de ne local, prin gospodărirea fondu
s-a ajuns pînă în cele din ur 'sare fiindcă fonduri în acest rabile se obţin numai astfel. sfaturile populare raionale, cesităţile reale ale consumatori lui real şi mai ales printr-o
mă ? S-a ajuns la situaţia, ca scop a-u, dar sfatul pppular._n.u cerbări periodice. De obicei du 0 . R.A C.A., Abator. I.C.I.Â. cloor, repartizîndu-şe unor raioa strînsă colaborare între unită
centrul s-a înfiinţat, dar nu s-a îngrijit să le asigure nici rerea iradiază în spate şi umă Tratamentul chirurgical con lectări, Serviciul veterinar, ne cantităţi mai mici decît sînt ţile şi forurile ce răspund de
s-a interesat nimeni să-i asi aceasta. rul drept, fiind însoţită de gre stă în operarea vezicei biliare. 1. C.R.Â. şi cooperaţie. La a- necesare. această problemă Prin studie
gure magazii, şoproane şi alte ţuri şi mai rar de vărsături. Aceasta se recomandă în cazu ceastă şedinţă s-a dezbătut pro rea de către fiecare unitate care
condiţii în care să depoziteze Infr-un articol publicat în u- Majoritatea bolnavilor suferă rile în care aplicarea riguroasă blema aprovizionării oamenilor O greutate în aprovizionarea participă la aprovizionarea
şi să păstreze produsele în nul din numerele ziarului „Co de constipaţie. Aceşte simptome a tratamentului de mai sus, populaţiei cu carne a constat populaţiei eu carne, a necesaru
bune conditiuni Din această merţul socialist“ din anul tre la unii bolnavi apar ime.dia1 timp îndelungat, nu dă rezul muncii ou produse alimentare în faptul că cifrele planului de lui real, se va putea face o a-
cauză legumele, zarzavaturile, cut, sfatul popular a fost criti după masă, iar la alţii durerea tate. Numai medicul, pe baza şi în special cu carne. şezare justă a repartiţiei pe ra
fructele şi celelalte produse a- cat pentru această neglijentă este permanentă şi se aecentu- observării bolnavului şi pe ba desfacere, respectiv graficele de ioane şj localităţi, stabilind,u-se
chizitionate sînt depozitate în- dar pe semne că nu. şi-a însu iază după alimentaţie. Exacer za multiplelor analize de labo Din discuţiile purtate de- că totodată sursele de aprovizio
tr-o curte sub cerul liber. Cînd şit nimic din această critică bările dureroase pot surveni rator, poate indica intervenţia tre participanţii la şedinţă au livrare ale unităţilor beneficia nare.
e senin le usucă soarele, cînd justă. De ce oare ? după abateri de la regim, mai chirurgicală re şi furnizoare, nu corespund
plouă le umple noroiul şi apa. ales după consumarea de ali reieşit o serie de lipsuri ce se în ce priveşte cantităţile Trebuie lichidată atitudinea u-
In afară de aceasta în curtea Tovarăşii din conducerea Sfa mente bogate în grăsimi, sau Dr. NICOLAE BER1AN manifestă în aprovizionarea O.R.A.C.A. are un grafic de li nor organe care încearcă să-şi
unde sînt depozitate, umblă în tului popular Simeria trebuie eforturi fizice, cu ocazia călă vrare, pe cînd I.C.R.A., Abato ascundă inactivitatea sub para
să se gîndească că nu peste toriilor sau foarte adesea după populaţiei ou carne, precum şi vanul unor dispoziţii primite de
voie găinile şi porcii proprieta mult timp vor începe din nou emoţii. Unii bolnavi afară de rul, alimentarele sau coopera la „centru“. Se ştie că scopul
achiziţiile de produse agricole metodele de remediere a aces tivele au altul. Or, în această
rului. Nu e greu să-şi închi simptomele de mai sus, acuză tor lipsuri.- Printre altele s-a situaţie, cum poate controla „centrului“ nu este altul decît
necesare aprovizionării oameni oboseală, nervozitate, scăderea discutat despre faptul că sec secţiunea comercială a Sfatului de a ajuta şi sprijini organele
puie fiecare în ce condiţii sînt greutăţii corporale, lipsa de re ţiunea comercială a Sfatului popular regional respectarea locale, de a le îndruma în a-
lor muncii din Simeria şi a- popular regional, (şef secţie S. planului de livrare a cărnii că plica-rea dispoziţiilor date în
păstrate produsele achiziţio Tomescu), nu s-a orientat în tre populaţie dacă nu s-a inte raport de specificul fiecărei re
cestea nu vor mai trebui să fie suficientă măsură în stabilirea giuni şi fiecărui raion. A aştep
nate de acest centru. Consecin ta totul de sus, fără a lua vreo
depozitate la nici un caz în
ţa este că oamenii muncii din Iniţiativă care să ducă la îm
condiţiile în care au fost de bunătăţirea aprovizionării oa
Simeria şi din alte localităţi menilor muncii cu carne (im
pozitate în anii trecuţi. pulsionarea achitării cotelor de
carne la timp, îndeplinirea pla
resat ca toate unităţile să aibă nurilor de contractări şi achizi
grafice din livrare corespunză ţii, dezvoltarea creşterii şepte-
O bună organizare a respunzator de atelaje şi braţe sămînţa necesară de porumb atenţia cuvenită îngrijirii cul nete iar cu 10—20 zile înainte toare ? Ba mai mult, aşa cum lului de animale în sectorul so
de muncă. Ele trebuie ajutate hibrid, trebuie să •se asigure de plantare se va face călirea a reieşit din discuţii, Abatorul cialist şi în gospodăriile indivi
muncii asigură efectuarea în permanentă de consiliile de cît mai degrabă. împreună cu turilor de toamnă au realizat răsadurilor prin reducerea trep din Orăştie nici nu are plan. duale, educarea personalului
conducere pentru a-şi realiza inginerii agronomi, conduce tată a temperaturii din răsad Din această cauză, uneori aba care distribuie carnea, etc.) va
la timp a lucrărilor sarcinile. Pentru ia le putea da rile gospodăriilor trebuie să recolte slabe. niţe pînă la cea a aerului din torul respectiv livrează mai face ca această problemă să
studieze posibilităţile de irig a Culturile ieşite slabe din iar cîmp. multă carne magazinelor de fie în continuare o probei mă
Planul de producţie este o- un ajutor concret consiliul de re a porumbului (în acest an desfacere decît e nevoie, iar al spinoasă.
biectivul înspre realizarea că conducere şi mai ales preşe cu titlu de experienţă). O sar nă trebuie să primească neapă In această perioadă trebuie teori, fiindcă refuză să mai pri
ruia trebuie să se îndrepte dinţii trebuie să cunoască zil cină de mare importantă este rat îngrăşăminte suplimentare. puse Ia punct toate instalaţiile mească animale pentru tăiere, înlăturarea unor tărăgăneli
toate forţele din gospodăria co nic situaţia din fiecare brigadă Se recomandă pentru a se ad de irigare. n.p mai are ce desface. nepermise în activitatea unită
lectivă. Ln planurile de produc şi echipă, să cunoască pe fie aceea de a se organiza şi ur ministra 80—100 kg: azotat de tilor care aprovizionează şi des
ţie ale G.A.C. sînt prevăzute o care om în parte şi felul în amoniu şi 150—200 kg. super- In livezile de pomi se conti Problema asigurării popu fiac carnea către populaţie (ter
serie de sarcini care trebuie oare munceşte. Acei preşedinţi mări întrecerea socialistă în ca fosfat la ha. In cazul cînd^ e- laţiei cu carne, interesează- nu minarea amenajărilor de la a
realizate în lunile martie şi a- xistă culturi ieşite dezrădăci nuă tăierea şi celelalte lucrări numai magazinele de desfacere, batoarele din Brad şi Hunedoa
prilie. Aceste sarcini trebuie să care îşi pierd timpul în birou, drul gospodăriilor colective. nate din iarnă, acestea trebuie c a : curăţirea de uscături, cui respectiv alimentarele, ci şi alte ra, asigurarea unităţilor cu car
fie concretizate şi mai mult în stînd prin curtea gospodăriei, Nu trebuie scăpate din ve neapărat tăvălugite cu un tăj buri de omizi, frunze uscate, unităţi. Restaurantele din re ne, corespunzătoare din toate
planurile de muncă întocmite sa-u făcînd deplasări dese şi i- vălug pe care se înfăşoară stropitul, văruitul tulpinelor, giunea noastră pot să contri punctele de vedere), precum şi
pe campania de primăvară. Pre nutile în alte localităţi, care dere nici alte sarcini gospodă- sîrmă ghimpată. Culturile ieşite săpatul în jurul lor, îngrăşatul, buie într-o măsură mai mare luarea unor initiative concrete,
şedinţii gospodăriilor colective reşti. In planul de producţie normal din iarnă trebuie gră- etc. In vederea combaterii în la aprovizionarea lor priri re vor permite ca oamenii muncit
ajutaţi de ceilalţi membri ai sînt prevăzute o serie de con- gheţurilor se pregătesc grămezi surse proprii. Cu resturile de să fie mai bine aprovizionaţi.
consiliului de conducere au de gunoaie care se vor aprin alimente ce rămîn zilnic, aceste In acest sens se cere ca cei ce
sarcina de a controla sistema CAUENDARUL de pentru a produce fum în unităţi pot să crească un nu răspund de acest sector, să se
tic felul cum sînt respectate nopţile în care Institutul me măr însemnat de porci. Deşi e- intereseze cu mai multă grijă
termenele de realizare a lucră P B K E S E D IN T E L U I ©IE G . A . C teorologic central anunţă •peri xîstă o asemenea dispoziţie dată
rilor stabilte în plan de către col de brumă,. de Sfatul popular regional, pî de problema aprovizionării
brigăzi şi .echipe. O mare aten merg la cîţnp numai ca simpli strucţii şi procurai ea de mate pate. nă în prezent doar 2 restau
ţie trebuie acordată calităţii lu vizitatori şi J.a anumite zile In sectorul zootehnic, în' a- rante, unul la Orăştie şi altul populaţiei.
crărilor. Exercitînd un control mari şi care nu cunosc situaţia riale, lucrări ce trebuie făcute Insămîntările constituie o ceastă perioadă, trebuie execu la Alba Iulia, au început să
minuţios, consiliile de condu din brigăzi, echipe şi ferme tate lucrări de curăţire a păşu crească porci. Desigur e mai u-
cere vor putea observa şi înlă numai cu ocazia unor şedinţe, de asenj.enea în această perioa sarcină care trebuie privită cu nilor şi a fîneţelor naturale de şor să se motiveze că numai op
tura la timp lipsurile ce se sau adunări generale, nu vor dă. Aceste prevederi trebuie toată răspunderea. Este nece spini, pietre, muşuroaie, arbuşti,
semnalează în această pri putea, fireşte, conduce treburile etc. Culturile furajere — boc reziduri nu se pot îngrăşa pon
din gospodăria colectivă. Acest respectate întocmai pentru a se sar să se termine cît mai de cea g, trifoi, lucerna, etc. vor fi eii, decît să şe ia măsuri con
vinţă. lucru constituie de fapt o cau însămîn.ţate la timpul indicat
Repartizarea şi folosirea cu ză principală care duce la acte evita cazurile de amînare a lu grabă arăturile de pe terenu de agronomi. crete în vederea traducerii în
de indisciplină în muncă şi la orarilor de construcţii de la o rile rămase nearate din toam
maximum de chibzuinţă a bra oerespectarea regulilor agroteh In primăvară, se 'vor face viaţă a !acestei hotărîri.
ţelor de muncă şi a atelajelor lună la alta ca pînă la urmă nă. Arăturile adînci făcute în vaccinări la animale cu scopul
gospodăriei este o altă proble nice.
mă de care trebuie să se ocu să nu se poată rfealjzş, aşa toamn.ă şe întreţin cúnate pînă
pe cu grijă consiliile de condu Consiliile de conducere vor
cere. Numai printr-o justă fo trebui să se preocupe cu toată cum -Sra întînţpilat' în multe 'ja însămînţare prin executarea de a le feri 'de o serie de boli
losire a acestora se vor putea răspunderea de întărirea cola păgubitoare ca : antraxul, pesta
efectua la timp toate lucrările, borării dintre brigăzile de cîmp gospodării colective' în anii tre de grăpări şi lucrări de culti- p.orcînă, pesta aviară, rujetul T . FIM. © . M L
evitîndu-se totodată depăşirea şi cele de tractoare şi dintre
consumului de zile-muncă, sta conducerea gospodăriei colec cuţi. va’ţie. împreună . cu inginerii a- şi altele. Consiliile de condu Aeroportul C eva
O grijă deosebită trebuie a- gronomi se vor stabili epocile ANUNŢĂ
pordată ţinerii unei stricte evi optime pentru însămînţarea fie
denţe a muncii şi executării la cărei culturi în parte, epoci cere trebuie să se îngrijească Cu începere din data de 13 martie 1957, cursa aeriană de
timp a lucrărilor administra care trebuie să fie respectate ca nici un animal să nu ră-
mînă nevaccimat. pasageri pe distanţa Deva—Sibiu—Bucureşti şi retur, va clr-
tive. Adunările generale trebuie întocmai. zilnic — în afară de duminică — după următorul orar :
pregătite temeinje şi convocate Terenurile destinate culturilor
Numai cunoscînd bine sarci
fără îritîrziere. de legume, vor fi întreţinute de Plecare 9,45 Bucureşti 1I 14,15 Sosire
bilit în planul de producţie tive şi cea a S.M.T.-ului. întă Lucrările din cîmp asemenea curate prin efectuarea nile din fiecare perioadă şi ur Sosire 10,50 Sibiu 13,10 Plecare
rirea acestei colaborări are un mărind realizarea lor întoc Plecare 12,40 Sosire
Un mare accent trebuie să mare rol în dezvoltarea G.A.C. Ingrij irea semănăturilor de lucrărilor recomandate. Pînă Ia mai, consiliile de conducere vor Şoşire 11,20 Sibiu 12,10 Plecare
se pună pe întărirea brigăzilor toamnă este o lucrare ce nu 15 aprilie se vor însămînţa putea asigura bunul mers al
permanente şi a echipelor. Nu In faţa consiliilor de condu poate fi neglijată. Experienţa ceapa, usturoiul, cartofii, ma întregii activităţi a gospodă- 11,50 1’ Dpva
este de ajuns ca acestea să fie cere mai stau şi multe alte ne-a dovedit că acele gospodă zărea, morcovii, etc. In răsad i&ilâB colective. > '
sarcini In acele gospodării co rii colective care nu au acordat niţe se va face repioatul ră Orice informaţii suplimentare puteţi obţine la agenţia
numai organizate şi să li se lective unde nu s-a asigurat sadurilor. de roşii, ardei $i vi- |T.A.R.O.M.-Deva, Piaţa Unirii nr. 11, telefon 52.
dea în primire un număr cq-
/\I