Page 39 - 1957-03
P. 39
Nr. 70r DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
•: i1•{.: 4 i *.*\rvv-\t •C»
VWTffl DE P A R T ID Calificarea o latură pozitivă a activităţii
Activitatea cercurilor şi cursurilor minei Uricani -C QMUNICATUL
din invăţămîntul de partid in raionul
Problema calificării muncito vitatea extraşeolară a elevilor Pentru cointeresarea elevilor
Haţeg trebuie îmbunătăţită
rilor mineri este una din pro existau numeroase lipsuri. Aces şi pentru îmbunătăţirea frecven cu privire Ia tratativele şi încheierea acordului
blemele importante care stau în tea se datorau pe de o parte, ţei, un factor de searpă au fost
Dezbaterea hotărî™ C.C. al vorbiri (pe probleme ca) retri faţa colectivelor/, exploatărilor nivelului scăzut la care se pre şi- examenele ţinute' cu elevii între guvernul U.R.S.S, şi guvernul R. D.
noastre. In condiţiile actuale, dau lecţiile, controlului slab e- merituoşii cărora li ...s-a ridicat
P.M.R. cu privire la îmbunătăţi buirea muncii în G.A.C., creş se impune tot mai mult nece xercitat. asupra elevilor, precum încadrarea de salarizare, core^ Germane în problemele legate de staţionarea
rea propagandei de partid şi le terea animalelor, folosirea în sitatea de a avea forţe de mun şi neglijenţei din partea comite punzătoare calificării pe care o
că bine calificate, capabile şă tului de întreprindere în rezol vor avea după absolvirea şco
garea ei de practica construcţi grăşămintelor naturale şi arti vremelnică a trupelor sovietice pe teritoriul
ei socialiste, a constituit un ficiale etc.“ stăpînească utilajele tot mgi varea cerinţelor, şcolii, lii. In aceaşt.ă situaţie sînt ele R. D. Germane
mare ajutor pentru Comitetul Dacă activitatea acestor cer moderne din minele noastre. In anul acesta însă, situaţia vii Gavrilă Sebeşan, Andrei
raional de partid şi organizaţii curi se desfăşoară în condiţiuni, La mina Uricani, care în a- s-a schimbat mult, datorită unei Szabo, Ion Drimuş, Ion Foldvâri BERLIN 12 (Agerpres). — nale ; ambasadorul Enna Kin-
le de bază din întreprinderi, in bune nu se poate afirma acelaşi nij celui de-al doilea cincinal reorganizări generale care s-a şi Iosif Lang. Recompensarea TASS anunţă : derman, membru al colegiului
stituţii şi din satele raionului lucru despre cercurile de politi va trebui şă mărească necon efectuat între cadrele didactice în acest fel a elevilor de mai Conform declaraţiei comune Ministerului Afacerilor Externe ;
Haţeg. că curentă din Vîlcelele Rele, tenit volumul producţiei, proble precum şi ajutorului mai activ sus, făcută după un minuţios e- a delegaţiilor guvernamentale dr. S. Bock, şeful secţiei juri
ma cadrelor de muncitori bine primit din partea comitetului de
Hotărîrea a dat posibilitatea Vîlcelele Bune, Sîntămăria-Or- calificaţi în toate ramurile de întreprindere. xamen teoretic şi mai ales prac ale Uniunii Sovietice şi Repu dice şi a tratatelor din Minis
organizaţiilor de partid să-şi lea, Breazova, sfatul popular activitate, se bucură de o aten tic este un important imbold blicii Democrate Germane sem terul Afacerilor Externe ; M.
ţie deosebită. încă de mai mulţi Mergînd pe această linie,
îndrepte atenţia înspre cele mai oraş, cercul de studiere a Isto ani funcţionează şcoli de califi frecvenţa a reuşit să fie mult pentru ceilalţi elevi pentru buna nată la 7 ianuarie 1957 la Mos Berger, procuror general mili
care cu durata de 3 luni, care îmbunătăţită. Şcoala a fost în
importante probleme, privind riei P.M.R. din Livadig"; spita ;au pregătit un mare număr de cadrată cu lectori bine pregă aprofundare a materiilor. cova — în care cele două gu tar.
desfăşurarea învăţămîntului de lul unificat Haţeg, comitetul ra tiţi care pot îndruma elevii şi
partid. ional U.T.M., cursul seral car muncitori mineri şi meseriaşi în activitatea practică la locu Activitatea extraşeolară verne şi-au expus punctul de La tratative a luat parte de
tier Haţeg şi altele care desfă de mină. rile de muncă. Printre profeso vedere comun în legătură cu asemenea un grup de experţi
In raionul Haţeg au fost or şoară o activitate.cu totul ne rii care depun o muncă rod germani.
ganizate 82 cercuri şi cursuri satisfăcătoare. Unii secretari ai In prezent, şcoala condusă de nică, inginerii Nicolae Bîscă, Elevilor li s-au îmbunătăţit situaţia internaţională şi în spe In urma acestor tratative care
din care 8 cercuri de economie organizaţiilor de biază ca cele tov. Ispas Nicolae, vechi tehni Ion Ileanu şi Ion Petre, precum cial cu primejdia crescîndă pe
concretă 32 cercuri de studiere cian miner, desfăşoară o inten şi maiştrii Francisc Mihai, Vir- simţitor condiţiile de cazare în care o reprezintă militarismul s-au desfăşurat într-o atmos
a Istoriei P.M.R,, 17 cursuri se din Ocolişul Mare, Măceu, Bre să şi rodnică activitate pentru o gil Bîrsan, Ion Ghileanu, Petre căminul şcolii renovat şi înzesr vestrgerman în curs de reîn feră prietenească, cordială şi în
rale, 5 cercuri de studiere a tea Romînă, Clopotiva, Hobiţa, cît mai bună calificare a mun Crainic, ocupă locuiri de frunte. trat cu mobilier nou. Grija pen
Statutului P.M.R., 20 cercuri de Grădişte şi altele, în tot timpul citorilor mineri din Uricani. tru ca hrana elevilor la cantină viere — şi în scopul realizării spiritul unei depline înţelegeri
politică cuientă, în care sini anului nu s-au preocupat cîtuşi Succese didactice să fie cît mai bună, este o preo măsurilor trasate în această reciproce, la 12 martie 1957 s-a
cuprinşi peste 600 membri şi de puţin de activizarea propa La această şcoală funcţionează cupare de seamă a conducerii declaraţie comună, la Berlin au semnat un acord între guvernul
candidaţi de partid. gandiştilor şi de trimiterea a- Roadele bunei organizări a şcolii. Tov. Nicolae Ispas, direc avut loc tratative între delega U.R.S.S. şi guvernul R. D. Ger
cestora la şeminariile perma un curs de ajutori mineri şi mi şcolii nu au întî.rziat să apară. torul şcolii, face dese controale ţiile guvernamentale ale U.R.S.S.
In multe din cercurile şi neri cu durată de un an care Frecvenţa şi nivelul profesional atît asupra curăţeniei şi ordinei mane în problemele legate de
cursurile existente se desfăşoa nente pentru pregătirea lecţii este frecventată de 153 munci al elevilor a crescut mult. La în cămin, cît şi asupra mesei şi R. D. Germană în problemele staţionarea vremelnică a trupe
ră o activitate satisfăcătoare tori, în marea majoritate tineri aceasta a contribuit şi faptul că servite elevilor la cantină. Nu legate de staţionarea vremel lor sovietice pe .teritoriul R, D.
lor ce urmau să fie predate la Paralel au loc cursurile de 5 şi lecţiile teoretice sînt strîns le nică a trupelor sovietice pe te Germane.
de 3 luni care pregătesc mese gate şi exemplificate cu activi
riaşi în diferite ramuri meca tatea practică la locurile de de mult a fost inaugurat un ritoriul R. D. Germane. In numele guvernului URSS,
nice pentru mină, la care parti muncă a elevilor, precum şi co
ca urmare a preocupării de cercuri şi cursuri. Datorită aces cipă între 15 şi 40 elevi. interesarea atît a elevilor cît şi club al elevilor dotat cu mese Din delegaţia sovietică au fă acordul a fost semnat de A. A,
a lectorilor pentru obţinerea de
care au dat dovadă organizaţii tui fapt la cele mai multe semi- Deşi activitatea şcolară ÎR- rezultate cît mai bune. Din fon de şah şi o .bibliotecă ce are cut parte : Gromîko, ministrul Afacerilor
tîmpină destule greutăţi, prici dul şcolii, elevilor merituoşi, li
le de partid. Aşa de pildă, orga narli permanente şi mai ales nuite mai ales de lipsa de loca s-au dat premii în cărţi literare cărţi în valoare de peste 4.300 A. A. Gromîko, ministrul A-;., Externe şi G. K. Jukov, minis
nizaţiile de bază din satele co la ultimul, participarea propa luri pentru cursuri cît şi pentru care de la începutul anului se lei. facerilor Externe al U.R.S.S. trul Apărării.
munei Toteşti, sprijinite de căt gandiştilor La pregătire a fost ridică la valoarea de peste (conducătorul.delegaţiei); G. K. -Iţi numele guvernului R. D.
re secretarul comitetului comu cazarea elevilor, ea a cunoscut o 3.000 lei, iar lectorilor care de Pentru ridicarea nivelului po
pun o activitate rodnică li se litic al elevilor, pe baza unui jukov, mareşal al Uniunii So Germane, acordul a fost sem
nal de partid, tov. Iosif Iovan, foarte slabă. Propagandişti ea serie de .succese, care o situiază plan de muncă, se ţin conferinţe vietice, ministrul Apărării al nat de dr. L. Bolz, vicepreşe
în fruntea şcolilor profesionale dau trimestrial premii pentru pe teme tehnice, sau social-poli-
de acest fel din raionul nos tice şi se organizează săptămî- U.R.S.S. ; general de armată dinte al Consiliului de Minişr
au reuşit să asigure o bună Aurel Ursu (cursul seral din Rîu tru. munca depusă jial vizionări de filme sau alte A. 1. Antonov ; 1. I. Iliccv, şe trii şi ministrul Afacerilor Ex
frecvenţă şi un nivel calitativ de Mori) , Aurel Ceuţă (ceroul de manifestări culturale şi sportive. ful secţiei a III-a pentru Eu terne, şi W. Stoph, vicepreşe
satisfăcător discuţiilor. La fel, Anul trecut, calificarea mun ? ropa din Ministerul Afacerilor dinte al Consiliului de Miniştri
cercurile şi cursurile din comu studiere a Istoriei P.M.R. Liva- citorilor la mina Uricani, mer Externe al U.R.S.S. ; G. I. Tun-
dia), Caşian Faur (cercul de gea rău. Disciplina şi frecvenţa Activitatea rodnică a şcolii de kin, şeful secţiei1 juridice şi a şi ministrul Apărării Naţionale.
nele Sarmisegetuza, Rîu Bărbat, studiere a Statutului P.M.R. din calificare de la mina Uricani, tratatelor din Ministerul Aface
Pui şi Baru Mare, sprijinite de satul Subcetate) nu au partici la cursuri era islabă, iar în acti- are încă de luptat cu multe rilor Externe al U.R.S.S.; colo Din partea sovietică, la sem
către organizaţiile de bază şi pat pînă în prezent la nici o greutăţi Se simte lipsa de spa nelul N. H. Novikov, locţiitor nare au fost de faţă : G. M.
îndrumate efectiv de către pro lecţie de pregătire. Ca urmare NEGLIJENTĂ CRASA ţiu pentru cazarea elevilor în. al procurorului general militar. Puşkin, ambasadorul extraordi
pagandişti, îşi desfăşoară acti a acestui lucru, în cercurile şi nar şi plenipotenţiar al U.R.S.S.
vitatea în condiţiuni bune. Ca cursurile pe care le conduc atît cămin, materialele didactice şi In afară de membrii delega în R. D. Germană ; A. A. Dre-
litatea bună a discuţiilor şi ni lecţiile cît şi seminarizarea şe ţiei, la tratative a luat parte un
desfăşoară la un nivel scăzut. planşele nu sînt în număr su grup de experţi sovietici. ciuc, mareşal al Uniunii Sovie
«• ficient, iar la club ceie două tice, comandantul suprem al
Faţă de lipsurile manifestate mese de ş.ah nu pot satisface grupului de trupe sovietice din
velul la care sînt predate lecţii în învăţămîntul de partid, o vi Germania, funcţionari superiori
le se datoresc în mare măsură nă o poartă şi comitetul raional nevoile culturale ale elevilor. Din delegaţia germană au fă ai Ambasadei, generali şi ofi
faptului că propagandiştii din de partid şi în special secţia de ţeri ai armatei sovietice.
aceste cercuri şi cursuri parti propagandă şi agitaţie care a începutul lunii februarie. La ma rumbul din magazia c.u pricina fiind La remedierea acestor greutăţi cut p a rte : .
cipă cu regularitate la semina- controlat sporadic activitatea ce gazia exploatării miniere Băiţa-Orăciu- depozitat într-un strat prea gros, s-a Din partea germană, Ia sem
riile de pregătire a propagan se desfăşoară în cadrul cercuri neşti a început să sosească porumb un euvînt hotărîtor au de spus Dr. Lothar. Bolz, vicepreşe nare au fost de faţă : Otto Gro-
diştilor ce se ţin la comitetul lor din învăţămîntul de partid, pentru minerii ce lucrează la această stricat. tewohl, prim-ministrul, W. Ulb-
raional de partid. nu a îndrumat şi nu a tras la exploatare. Era cota ce revenea mun E curios faptul că nici gospodarul şi mai ales de dus la îndepli dinte al Consiliului de Miniştri
răspundere organizaţiile de ba citorilor pe trimestrul I din acest an. nire, practic, tovarăşii de la şi ministrul Afacerilor Externe
In cercurile de economie con ză care au dovedit nepăsare fa exploatării, tov. Bucur Săcărea, nu s-a combinatul carbonifer oare se (şeful delegaţiei) ; general co-
cretă, cursanţii leagă proble ţă de această importantă sarci Cei care răspundeau de depozitarea interesat cîtuşi de puţin de situaţia
mele teoretice de problemele nă. porumbului au uitat, pe semne, de în porumbului, deşi cunoştea faptul că ocupă cu problema calificării, j Ionel Willi Stoph, vicepreşe-
practice ale întreprinderii şi fac datoririle lor. Intr-una din magazii, acesta a intrat în magazie şi a fost precum şi comitetul de între ! dinte al Consiliului de Miniştri richt, prim-vicepreşedinte al
în acelaşi timp propuneri meni Comitetul raional de partid, într-o singură încăpere,- a fost depo depozitat aşa cum s-a arătat mai sus. prindere al minei Uricani. Exis | şi ministrul Apărării Naţionale; Consiliului de Miniştri, dr. O. -
te să ducă la îmbunătăţirea comitetele comunale şi organiza zitată cantitatea de peste 11.000 kg. Ntiscke, dr. H. Loch, P. Scholz,
procesului de producţie. In cer ţiile de bază din raionul Haţeg de porumb boabe, într-un strat de De ce n-a fost distribuit porumbul tă la mină destule resurse pen l G-eorg Handke, primlocţiitor a! F. Selbann, vicepreşedinţi ai
cul de economie concretă de la trebuie să înţeleagă că îmbună peste 1 m. grosime. muncitorilor încă de la sosirea lui în tru ca înzestrarea corespunză Consiliului de Miniştri, miniş
„Ceramica“ Baru Mare (pro tăţirea propagandei de partid, magazie ? Unii motivează că s-a aş toare a clubului să fie cît mai , ministrului Afacerilor Externe, tri K. Maron, F. Lange, gene
pagandist Iosif Pasuth) s-a dis depinde în cea mai mare parte Din întîmplare, sau poate din mo teptat să sosească întreaga cantitate grabnic rezolvată. rali şi ofiţeri ai armatei popu
cutat despre economia de mate de preocuparea ce o vor avea tive întemeiate, magazionerul Nicolae' prevăzută, ăfţii că'h-âii fost întocmite subsecretar de s ta t; general lare naţionale.
rii prime şi auxiliare, reducerea acestea faţă de buna desfăşu Suciu a fost schimbat în acest timp, ceva tabelei" Dar Cantitatea necesară M.ina Uricani, deşi înscrie u- maior F. Dieckel, primlocţiitor
preţului de cost, creşterea pro în locul său venind Trai an Bedea. Deşi pentru muncitori a fost primită încă nele succese în creşterea pro al ministrului Apărării Naţio-
ductivităţii muncii etc. La cer primul magazioner susţine că a pre de la 5 februarie a-c., iar distribui
dat totul pînă la 19 februarie, e cu rea a început tocmai peşte o lună, adică ducţiei, nu-şi foloseşte încă de
rios totuşi că magazia cu porumb a atunci cînd ş-a stricat şi n-a mai vrut
fost încuiată şi sigilată tot de el. Al să-l ia nimeni. plina capacitate de . producţie Semnarea planului de colaborare culturală
doilea magazioner a luat totul în pri printre altele şi datorită lipsei
mire, dar cheile nu le are. După cum N-a sosit întreaga cantitate şi n-au
fost întocmite tabelele? Credem că altul de cadre calificate. Şcoala de pe anul 1957 înfr© R.P.R. şi R.P.D.-Coreeană
e motivul. Neglijenţă, cea mai con calificare va umple în curînd şi
acest gol în activitatea minei. PHENIAN 12 (Agerpres). •— Din partea romînă planul a
La 9 martie a.c. a fost semnat fost semnat de Ion Pas, prim-
Pentru ca scopul şcolii să fie La Phenian planul de muncă pe locţiitor al ministrului Culturii,-
atins cît mai curînd şi cu efect, anul 1957 pentru aplicarea acor !ar din partea coreeană de FTe
dului de colaborare culturală în
este nevoie de un sprijin niai
mare din partea conducerii ex
ploatării, comitetului de între
se vede, un mod original de a preda damnabilă neglijenţă faţă de pevoile prindere cît şi din partea orga tre R.P.R. şi Republica Populară Den Suk, ministrul Culturii şi
cul de economie concretă din rare a învăţămîntului de partid şi prelua o funcţiune, mai ales cînd oamenilor muncii, care se cere aspru nelor de resort de la Combina Democrată Coreeană. Propagandei.
G.A.C.. Rîu Bărbat au fost orga din cadrul raionului. aceasta afectează aprovizionarea oa sancţionată. Organele în drept, credem, tul Carbonifer al Văii Jiului.
nizate pînă în prezent 10 con- V. COCHECI menilor muncii. Aşa se face că, po că vor lua măsuri în consecinţă. Ing. GHEORGHE DUMITRESCU
Rezultatele nefaste ale unui deceniu
Producţia căilor ferate este în Astfel staţia Simeriia-Triaj, de „ajutor“ american acordat
Simeria Călători, etc., printr-o
fiapt executarea unor prestaţii şi Sâ reducem ju! vagonului bună organizare a lucrului, prin Turciei
anume de transport, Ţar calita permanenta urmărire a circula
tea şi cantitatea lucrului pres ţiei şi prin simultaneitatea de o-
penaţii în procesul de compune
tat este concretizată în anumiţi de marfă rea şi descompunerea trenurilor ANKARA .(Agerpres) comercial de 801 milioane lire.
indicativi sau măsurători axaţi au reuşit să îmbunătăţească sta La Ankara au avut loc trata un deficit de plăţi de 200 mii
pe planul operativ de transport ţionarea cu 3,76 La sută în Si- tive între primul ministru ture dolari şi o inflaţie care nu mai
meria-Triaj, cu 0,73 La sută în Menderes şi generalul Norstad. poate fi oprită : acesta este pe
şi pe programul minimal de cir- Cităm cîteva întreprinderi cu Simeria Călători, iar datorită comandantul suprem al forţelor
16,3 la sută în compune a timpului consumat de vagon muncii organizate şi din celelalte N.A.T.O. în Europa. Pe ordinea scurt bilanţul celor 10 ani de
staţii cu prelucrări de vagoane de zi a acestor tratative figu
Din lanţul indicativilor cali rea rulajului ; b) timpul în parcursul său în compunerea imobilizări mai frecvente, de va s-a reuşit oa pe total R.C.M. rau probleme legate de planu ajutor american pentru Turcia“,
tativi desprindem pe aceia la a oît vagonul se află sub operaţiile trenului. goane : C.S.H., O.C.L. Petro îmbunătăţirea să fie de 1,52 La rile generale ale Washingtonu
căror realizare concură atît di de încăroare-descărcare şi repre şani, Uzina Electrică Vulcan, sută recuperînd vagoane pentru scrie ziarul „Tribune des Nati-
versele servicii de oale ferată cît zintă caa. 57,5 la sută din tim Am arătat că majoritatea tim Şantierul 3 Construcţii Cugir, încărcare şi creînd astfel posi ons“
şi clientela — predători şi des pul de ru lare; c) timpul cît se pului din rulare pe RCM-ul nos Trustul 9 Construcţii Orăştie etc. bilitatea de a transporta în plus
tinatari — ai căilor ferate. află în staţiile tehnice pentru tru, vagonul se află la dispoziţia 4.596 tone marfă. lui în regiunea Orientului mijlo In ciuda acestor dificultăţi e-
prelucrare egal cu cca. 26,2 La clientelei care prin organizarea Pierderea rezultată prin imo
Rulajul vagonului este timpul sută ; d) timpul cît staţionează muncii La încărcarea şi descăr bilizări de vagoane de către în In faza a IV-a vagonul a de ciu, aşa cum au fost ele expuse conomice, cheltuielile militare
scurs de l,a o încărcare a vago în staţiile tehnice fără prelucra carea, mărfurilor în şi din va treprinderi !nu este mică ; dacă păşit staţionarea cu 161 La sută
nului, pînă la o altă încărcare, goane, prin organizarea trans aceste vagoane s-ar fi descăr datorită descompunerilor de tre in faimoasa doctrină Eisenho au fost din nou sporite în 1957
respectiv timpul dintre două în re pentru schimb de maşină şi porturilor de mărfuri La şi de cat în termen ş:i reîncăroat ime nuri neprimite în mod curent de wer. Norstad, oare a venit în atingînd peste 150 milioane lire,
cărcări consecutive şi este mă partidă, continuitate de trasă şi ia puncte,le de încăroare-descăr- diat, realizările actuale ar fi spo către Peştiş, descompuneri efec Turcia la începutul lunii martie,
surat în zile. nu reprezintă decît cca. 0,08 La care, sînt jn măsură să ajute rit cu 46 la sută la indicele va tuate prin diverse staţii din par adică exact în perioada cînd adică de două ori mai mult de
sută. munca personalului de cale fe goane .încărcate, cu 53,8 La sută curs îngreunîndu-le acestor sta-- s-iau împlinit 10 ani de La acor cît în 1952.
Ga indice al utilizării vagonu ţii posibilităţile de lucru şi imo- darea ajutorului american către Situaţia grea a finanţelor şi e-
bilizînd vagoane de La încărcare Turcia pe baza doctrinei Tru conomiei ţării a determinat nu
lui din punct de vedere al tim ţ O sumară analiză a realiză rată, sînt întreprinderi oare nu La tone expediate marfă şi cu care ar fi transportat 4.907 tone
marfă. meroşi reprezentanţi ai opiniei
pului, noţiunea de rulaj este cu rilor lunii ianuarie permite ur numai că îşi efectuează lucrul 28,8 La sută La tonele nete ki publice şi politice turceşti să
Reiese decj că rulajul vago
noscută încă din secolul al XIX- mătoarele constatări : lor în bune condiţiuni, neadu- lometrice. nului reflectă colaborarea şi or man, a adus cu ei propunerile protesteze împotriva politicii gu
ganizarea muncii -atît din partea
lea în diverse formule de calcul, La reducerea timpului din fa cînd nici un prejudiciu căilor fe De asemenea, această fază din serviciilor de oale ferată, cit şi ultimative ale Washingtonului vernului, avertizînd că continu
reprezenîînd diferite valori care za I-a contribuie exclusiv ser rate, dar chiar ajută în muncă rulaj s-ar fi redus cu 14,42 La organizarea, colaborarea şi aju prin care se condiţionează acor area acestei politici, va duce ţa
în .decursul timpului au fost mo viciile de cale ferată prin coor personajul nostru feroviar prin sută sub realizările actuale. torul reciproc între întreprinderi
dificate şi definitivate în pro donarea muncii lor pentru spo ajutoarele date — evident în li le industriale şi calea ferată- darea de noi dolari Turciei prin ra la catastrofă. Avertismentele
cent prin formula profesorului rirea vitezei comerciale prin mă mita posibilităţilor de care dis Necesită deci organizarea lu- desăvîrşirea transformării ţării acestea nu au fost însă luate
,1/asiliev. surile organizatorice întreprinse pun. Avem cazuri numeroase orului întreprinderilor pentru a Problema de bază în activi
dintre oare cităm întreprinderea nu prejudicia n.u numgi produc tatea de transport, preocuparea într-o bază militară americană. în seamă de guvern care, după
In prezent analiza rulajului O bună întreţinere a liniei şi „Flacăra 14“ care prin mane ţia feroviară dar chiar econo întregului personal feroviar tre Tratativele dintre Norstad şi
constă în urmărirea fazelor din podurilor, a vagoanelor şi loco.- vrele efectuate cu locomotiva sa mia naţională prin imobilizarea buie şă o constituie lupta con cum subliniază .„Tribune des
rulare a vagonului, a timpului motivelor, buna întreţinere şi proprie ajută lucrul staţiei loca.- mijloacelor de transport. tinuă pentru îmbunătăţirea ru Menderes au fost urmărite cu Nations“, merge azi pe drumul
consumat de fiecare dintre ele, funcţionare a aparatelor SCB. le prin diversele mişcări suplL lajului, pentru reducerea Lui. îngrijorare de opinia publică
modul şi măsura în care influen şi TTS, stabilirea unor juste în mentare de manevră solicitate de In faza a III-a vagonul este doctrinei Eisenhower, continuînd
ţează diversele condiţii pozjtive crucişări de către operatorii către personalul staţiei in mo din nou sub directa urmărire şi Prin reducerea rulajului se turcă care îşi poate da seama astfel „calea militarizării şi de
şi negative, efectul lor real şi RC., organizarea şi urmărirea mentele grele de circulaţie. supraveghere a personalului fe măreşte posibilitatea de trans azi, după 10 ani, de aşa-zisul
rezultanta acţiunii lor. lucrului de manevră în staţiile roviar şi reducerea timpului din port, — fără cheltuieli şi inves zastrului economic începută cu
Alte întreprinderi însă îngreu această fază depinde exclusiv de tiţii suplimentare — nu numai ajutor american, care sînt re 10 ani în urmă, odată cu apli
Cifra rulajului planificat fiipd de pe raza RCM-ulu.i cum au nează uneori lucrul staţiilor prin organizarea muncii în staţiile prin măsurile întreprinse pentru
plafonul maxim ce nu trebuie să fo st: Orăştie, Vinţul de Jos, Albia nedes.căroarea vagoanelor în ter noastre tehnice. organizarea lucrului în unităţi zultatele acestuia. „Un deficit carea doctrinei Truman.
fie depăşit niciodată, rezultă că Iulia, Călan etc,, au permis spo menul tarifar şi aceste.întreprin ci şi prin coordonarea lui pe
înfăptuirea întregului proces de rirea vitezei comerciale. deri chiar dacă nu imobilizează Respectarea sau chiar redu R.C.M.' Un a lt coniis-voiajor al „d o ctrin ei
rulare constă în reducerea aces decît unul sau două vagoane La cerea operaţiilor din procesul E isen h o v er4k a po rn it în tu rn eu
tei cifre, în reducerea componen Efectuarea de compensări în zi sau La decadă, totuşi .datorită tehnologic, urmărirea îndeaproa TOMA VULCU
telor sale a căror sumă algebri dirijarea vagoanelor goale, o di numărului mare al întreprinde pe a activităţii locomotivei de WASHINGTON 13 (Ager chards a făcut o declaraţie în
că definesc cantitativ noţiunea rijare raţională a lor şi fără în manevră, sudura trenurilor în a- R.CJVL Simeria pres). — care a arătat că se va strădui
de rulaj. crucişări de parcursuri goale e- rilor aceste vagoane imobiliza c-este staţii, respectarea planului să înlăture toate „interpretările
fectuate de către operatorii RVS, de formare, cointeresarea mate La 12 martie James Richards, eronate“ ale „doctrinei Eisenho
Timpul de rulare al vagonului cu concursul nemijlocit al perso te reprezintă pentru calea ferată rială a personalului în reduce trimisul special al preşedintelui wer“.
constă din 4 faze : a) timpul cît nalului de staţie au permis re rea staţionărilor, etc. sînt atîtea Eisenhower, a părăsit Statele
vagonul se află în trenuri în sta ducerea cursei goale din această zeci sau sute de vagoane cu în Unite cu destinaţia Liban, unde Un număr de 18 guverne ale
îşi va încep.e turneul de prezen- ţărilor din Orientul mijlociu au
re goală sau încărcaiă şi par fază. Prin aceste măsuri se ex semnate pierderi pentru trans cauze care au influenţat redu
tare a „doctrinei Eisenhower“ fost informate de către reprezen-
ticipă în proporţie de cca. plică reducerea cu 17,37 Jg sută portul feroviar. cerea timpului de staţionare.
guvern-elor ţărilor din Orientul tanţele diplomatic^' ale Statelor
mijlociu. înainte de pleoare Ri- Unite de vizita lui Richards.
/