Page 41 - 1957-03

Ştiri de la uzina „Victoria“ PROLETARI DIM TOATE ŢĂRILE, U N IŢl-VĂl

Tinerii în frunte

Odată cu preluarea sub patronajul

lor a jurnalului nr. 2, care .a deve-.

nit astfel furnalul tineretului, , tinerii

furnalişti au pornit hotărîţi să dea

viaţă angajamentelor luate cu acest

prilej In cinstea zilei de 1 Mai şi a

Festivalului Mondial al Tinet.retului. Anuí IX. Nr. 702 Vineri 15 martie 1957 4 pagini 2 0 bani
Printr-o muncă bine organizată şi
taaustmmmzsasBi
o exploatare raţională afumatului,

tinerii furnalişti au reuşit să obţină

indici înalţi de utilizare şi să dea PEPE ÎNTINSUL NOUTĂŢI
peste planul celor 12. zile ale lunii
curente 186 tone fontă, situindu-se DIN INDUSTRIA
astfel în frunte. .

Brigăzile ce deservesc furnafuL ti­

neretului au obţinut depăşiri însem­ REGIUNII NOASTRE SOVIETICĂ
nate. Astfel brigada l-a condusă d e ,
Ioan Cnşan a elaborat peste plan ???
38,8 tone de fontă, brigada Il-a a

lui Ioan Moraru — 56,3 lone fontă, Laminare directă fără
iar brigada lll-a condusă de Ionaş-
cu Munteanu — 51,3 tone. Şi-a îndeplinit sarcina A N G A JA M EN TELE C E F E R IŞ T IL O R lingouri

La furnalul nr. 1 de plan Intr-o consfătuire de produc­ cu reparaţii periodice şi 8 va­ In 40 de secţii din întreprinderile
ţie ce a avut loc recent la ate­ goane cu reparaţii curente. siderurgice sovietice se practică lami­
Colectivul ce deserveşte furnalul Pînă în seara zilei de 13 mar­ lierele C.F.R. Simeria, colecti­ narea directă fără lingouri a metalelor.
nr. 1, deşi a rămas în urma celui tie 1957, tractoristul Avram Mi- vul acestei unităţi şi-a luat an­ Pentru .ca aceste angajamen­ Tablele cu o grosime variind între 0,5
care deserveşte jurnalul tineretului, hăilă de la S.M.T. Orăştic, şi-a gajamente sporite în cinstea zi­ te să poată fi tradusă în fapte, şi 2 mm. şi o lăţime pînă la un metru
a obţinut şi el, în această perioadă, o îndeplinit sarcina de plan ce-i lei de 1 Mai. Astfel, s-au anga­ se vor înfăptui o serie de mă­ se obţin direct din fontă lichidă şl nu
depăşire a planului de producţie des­ revenea în campania de primă­ jat să depăşească planul global suri tehnico-organizatorice c a : din lingouri, cum se procedează de
tul de însemnată: 77 tone de fentă vară. El este un muncitor de cumulat pe lunile martie şi a- punerea în funcţiune la cazan- obicei. Fonta lichidă se debitează în
peste plan. frunte cu multă dragoste şi pri­ prilie cu 2 la sută, să mărească gerie a compresorului da 15 oală spre un laminor neobişnuit uti­
cepere în muncă. productivitatea muncii pe cap in. c., la sectorul vagoane a lat cu cilindri tubulari. Aceştia sînt ră­
Brigăzile de furnalişti care au ob­ de salariat cu 2,5 la sută, să strungului Hegenscheldt, mon­ ciţi în interior cu apă. Fonta lichidă
ţinut cele mai însemnate depăşiri de Lucrările făcute de el sînt de reducă preţul de cost cu 1 la tarea unei maşini de găurit sa­ se scurge pe cilindri, pe care străbă-
plan sini cele conduse de tovarăşii cea mai bună calitate. Pe lîngă sută faţă de cel planificat şi să boţi, la turnătorie şi punerea în tindu-i se cristalizează şl ajunge sub
Iosif Ştefănescu si losif B'irlea, care aceasta, şi-a întreţinut tractorul realizeze o acumulare socialistă funcţie a unui transportor cu formă de bandă continuă la foarfece.
în aşa fel îneît în toată perioa­ de 70.000 lei. Acestea taie banda în table de dimen­
au dat peste plan 38,2 şi respectiv da cît a muncit nu !a fost nevo­ bandă rulantă. De asemenea, sc siuni necesare. Noua tehnologie per­
28,1 tone de fontă. ie să i se facă nici o reparaţie. Tot pînă la 1 Mai, secţia de mite o accelerare sensibilă a produc­
locomotive va repara peste plan va organiza un concurs pe teme ţiei de tablă laminată. Devin inutile o
Tinerii de !a uzina „Victoria" Călan au luat, îricepînd cu luna martie- Cu angajamentul ,vLr.>t AUGUSTIN STOICA o locomotivă, iar pentru depoul serie întreagă de operaţii care nece­
a acestui an, sub patronajul lor furn aiul nr. 2, cel mai modern furnal de trimestrial depăşit de inovaţii unde vor fi premiate sitau un volum mare de muncă, cum
la Călan. îşi; corespondent Bucureşti-Triaj va lucra în mod sînt turnarea metalului în lingotlere,
Intr o consfătuire de produc­ cele mai bune lucrări. dezbaterea llngourilor, prelucrarea lor
In clişeu : vedere parţială a turna lului tineretului. ţie ţinută Ia începutul anului, ------ ? -------* cu totul special (aspect şi cali­ la bluming şl la alte laminoare pentru
Pe baza acestor angajamente,
Semicocs peste plan înscrieri noi în tate) locomotiva cu nr. 40.102. semifabricate.
întovărăşirea colectivul atelierelor C.F.R. Si­
Muncitorii şi tehnicienii care de- cocs uzinei cocsochimice din Hune- Secţia vagoane va repara de a-
meria, a chemat la întrecere so­
semenea peste plan 2 vagoane
cialistă colectivele atelierelor
cu reparaţie oapitală, 6 vagoane
C.F R. din Arad, Timişoara şi

Turmu Severin.

scraesc bateria a Jl-a a secţiei de ?oara. Această străduinţă a lor a d a t' minerii petrileni s-au angajat zootehnică Aplicîndu-se procedeul de laminare
directă fără lingouri preţul de cost al
semicocs de la uzina „Victoria" Că­ rezultate frumoase. In cele 11 zile, să dea peste planul de produc­ Tot mai. mulţi ţărani munci­ Sporesc produejia de tricotaje tablei metalice se reduce cu 15-20 la
lan, se străduiesc să-şi îndeplinească ţie a primului trimestru 3.000 tori din satul Mermezeu raionul sută faţă de tabla obţinută cu cele mai
şi să-şi depăşească sarcinile de plan, ale lunii curente ei au dat peste' tone de cărbune. Orăştie, se conving de avanta­ Colectivul fabricii de tricotaje peste planul producţiei marfă perfecţionate procedee din lingouri.
jele ce le au membrii întovără­ din Sebeş, format în mare ma­ al acestor zile, s-au dai 1.500 Pînă în prezent tablele metalice obţi­
pentru a putea da cit mai mult seini- plan 71 tone de semicocs. De atunci, minerii au muncit şirii zootehnice din acest sat. joritate din femei, munceşte cu perechi ciorapi de mătase şî nute prin laminare directă erau utili­
Numai într-o singură zi au in­ elan patriotic pentru înfăptui­ 600 bucăţi alte tricotaje din mă­ zate numai ca material de învelitoare.
Turnatorii au cu ce se mîndri cu hărnicie pentru înfăptuirea trat în întovărăşire încă 38 de rea angajamentelor luate în tase şi bumbac. In prezent, în urma lucrărilor experi­
familii cu peste 200 de oi. cinstc-a zilei de 1 Mai mentale efectuate la uzina „Zaporoj-
Faptul că în această perioadă au emailate — 190 la sută (la acest < angajamentului luat. Pînă la Fruntaş', pe fabrică în a- stal" din Dnepropetrovsk s-a reuşit să
produs peste planul secţiei, la produc- sortiment planul lunar a !ost realizat). Pentru buna îngrijire şi hră- Roadele acestei munci sînt se obţină laminate cu proprietăţi me­
data de 14 martie au fost ex­ nire a turmelor de oi, membrii cît se poate de îmbucurătoare; ceastă perioadă, este colectivul canice îmbunătăţite, ce se folosesc cu
acestei întovărăşiri au curăţit ele vorbesc din plin despre hăr­ secţiei apretură — ciorapi de succes în construcţia de maşini.
ţia turnată, 163 tone piese, constituie Turnătorii Miron Cocirla şi Lazăr i trase peste plan 5.536 tone de nicia colectivului acestei fabrici. mătase. Printre fruntaşele fa­
!ară îndoială o mîndrie justificată Todor de la sortimentul tuburi şi-au' cărbune energetic. Minerii din De pildă, în primele 12 zile ale bricii care şi-au adus o contri­
lunii martie, planul fabricii la buţie de seamă la realizările ob­
pentru turnători. Pe sortimente depă- depăşit sarcinile de plan cu 41 şi res- \ brigăzile lui Ioan Fila, Cornel
ţinute pînă acum, se numără
şiri însemnate s-au obţinut la piese pectiv 40 la sută. Martin Vaşoş de la\ Cenuşă, Moise Peter şi Panait

mecanice — 84 la sută, la tuburi — piese mecanice a realizat o depăşire < Bogoş au extras cele mai mari

9 la sută; radiatoare — 23 la sută, de 36 la sută, iar turnătoarca Lticre- * cantităţi de cărbune. din timp 80 ha. de păşune. valoarea producţiei globale a tovarăşele Elisabeta Radu, Ele­ Un nou procedeu
fost depăşit cu 6,16 la sută, iar na Dărăbanţ şi Ecaterina Henig.
sobe de încălzit — 54 ta sută; vase ţia Mişcu de la fasoane 16 la sută. \

¦/w v /w Numai prom isiunile nu ajung —........ ............. de îmbogăţire a minereului

După 13 zile de întrecere Oamenii din Căpîlna sînt ini­ aşa, aici s-au oprit. Ce folos că Inmînarea de distincţii unor muncitori de fier
moşi şi harnici. Multe lucruri erau de toate, cînd lipsea toc­ de la Atelierele C.F.R. din Simeria
bune şi frumoase şi-au făcut ei mai ce era mai im portant: te­ Un colectiv al Instituim dc cerce­
Sus, pe platforma de încărca­ şi angajamentul de a da pînă la în satul lor. Singur cămin cul­ renul pe care să fie clădit că­ Zilele trecute, în cadrul unei In aplauzele celor prezenţi, tări pentru înnobilarea şl aglomerarea
re, corfele, pline cu minereu, cal­ 1 Mai 5.500 tone fontă peste tural nu au încă. Dar asta s-a minul. consfătuiri de producţie de la tovarăşului Ioan Crişan i s-a minereurilor de metale neferoase îu
car şi cocs, aleargă necontenit plan. întîmplat nu din vina lor. E o Atelierele C.F.R., Simeria, a a- înmînat Ordinul Muncii clasa Krlvoi Rog, a elaborat o nouă metoda
pe şinele de fier către gura flă- întreagă poveste. Şi uite cum De atunci, în toate adunările, vut loc şi înmînarea de distincţii IlI-a, tovarăşului Zafiu Cărpi- de concentrare a minereului de fier,
mîndă a furnalului. Jos, pe rine, Rezultatele n-au întîrziat să vine... problema terenului a fost viu unor salariaţi ai acestui atelier, nişan Medalia Muncii, iar tova­ care permite să se mărească cu 25-20
cascade de lichid incandescent, se arate. După numai 13 zile, discutată. Au luat „act“ despre Ia sută productivitatea muncii la pro­
fonta, aruneînd mii de schiţei, s-au înregistrat la toate furna­ Prin anul 1952 s-a votat auto- ea şi preşedintele şi secretarul care s-au evidenţiat în muncă răşilor Ioan Onac şi Vasile Pie­ cesul de elaborarea fontei. In labora­
umple văz-înd cu ochii oalele. lele depăşiri de plan rar întîl- impunerea pentru construirea de la sfatul popular, ba chiar şl torul institutului s‘-a realizat o instala­
nite la Hunedoara. Astfel, la căminului. Bucuroşi, oamenii tov Dan, preşedintele sfatului în cinstea zilei ceferiştilor cît trarii insigna „Pentru merit ce­ ţie semiindustrială cu funcţionare con­
Au trecut 13 zile din lună. furnalul I, depăşirea planului a- s-au apucat de lucru. Doreau popular raional. Au promis toţi şi în întreaga lor activitate. ferist“. tinuă care se prezintă ca un combinat
Zile de încordare, zile de luptă lirige 19,65 la sută, la furnalul arzător să aibă cît mai curând şi cu promisiunile s-a rămas. dc preparare a minereului in miniatu­
ou greutăţile. Şi furnaliştii au II, 21,10 la sută, iar la furnalul locaşul lor de lumină şi cultură. Din promisiuni însă nu se poa­ In oraşul Deva se va deschide ră. I.a instalaţia din minereu) de fier
învins. Nu se putea să nu în­ IV 21,95 la sută. In fruntea în­ Odată porniţi, tot în acel an au te construi nimic şi de aceea în -arac s-a obţinut un concentrat de ca­
vingă cînd s-au îngrijit ca apro­ făcut cca 60 de mii de cărămizi Căpîlna căminul cultural tot în o universitate populară litate superioară cu un conţinut de
vizionarea să fie ritmică, proce­ trecerii se situează brigăzile con­ şi au .strâns 50 m. c. de piatră. faza de proiect se găseşte şi azi. 65-69 Ia sută fier. Cel mult 10-12 la
sul tehnologic să fie respectat. In anul care a urmat au adu­ Sub auspiciile filialei regio­ In cadrul acestei universi­ sută din fier trece la deşeuri, în timp
Fiecare schimb pornea la muncă duse de prim-furnaliştii Iosif nat încă 40 de m. c. de piatră, Iată dar cum din pricina cî- nale S.R.S.C., se va deschide tăţi se vor preda următoarele ce prin aplicarea procedeului obişnuit
avînd în faţă realizările celuilalt iar în 1954, au fost procurate în oraşul Deva, o universita­ cicluri de conferinţe: „Proble­ de concentrare a minereurilor din ca­
Cîndea, Ioan Iacob, Ilie Mîtcă, 8.300 kg. de var. Aşadar, lucra­ torva comozi, lipsiţi de operati­ me de ştiinţele naturii“ , „Mo­ litatea respectivă, se pierd 15-18 la
rea putea fi începută. Ei, dar te populară. Festivitatea des­ numente şi evenimente istorice sută din metal, iar conţinutul de me­
Alexandru Uţu şi Avram Culda. dacă pînă aici lucrurile au mers vitate, care ştiu doar să promi­ chiderii va avea loc în ziua pe teritoriul regiunii Hunedoa­ tal în concentrat nu depăşeşte 58-60
ra“. „Probleme de marxism- ia sută. Aglomeratul preparat la noua
Mai multă atenţie ridicării CITIŢI IN PAGINA tă, a stăvilit elanul unor oa­ de 19 martie a.c în sala fes­ leninism“, „Probleme medica­ instalaţie conţine cu 10-12 la sută mai
productivităţii pajiştelor naturale tivă a Şcolii medii mixte nr.2. le“. Fiecare .conferinţă va fi puţină silice.
IV-a meni înaripaţi de gîndul de urmată de cile un film docu­
Pentru asigurarea bazei fura­ obişnuită sau tîrîtoarea grea La această universitate se mentar
jere. necesară dezvoltării secto­ pentru muşuroaiele proaspete şi a-şi face viaţa mereu mai fru­
rului zootehnic, trebuie să dăm cu unelte de mină pentru cele pot înscrie, prin comitetele de
moasă, mereu mai luminoasă. întreprindere, oameni ai mun­
cii cu orice pregătire şcolară.
(după corespondenţa tov.

IOAN ALOMAN)

o atenţie deosebită îngrijirii pa­ înţelenite. Lucrarea se execută •• Răspunsul guvernelor S.U.A., An­ <x ><x k x >o o o o <><x ><x x ><><x ><><x >o <>o o o o <>o o <><x >o <><><><><>c><>o o o o o <x>oooooooooo<x>coc><><>oo<x><>o<x><>c><><x><>o<><>o<><><x><xx><xx>o<><><>c><><>c>
jiştilor naturale care conţin o primăvara după ce pămîntul s-a gliei şi Franţei la notele guver-'
sursă principală de hrană pen­ zvîntat bine. nului sovietic cu privire Ia întă1- < Loturi ale festivalului stantin Lăsconi I, Constantin Lăsconi
tru animalele aflate la, .păşunat rirea păcii şi securităţii în Ori-J
în timpul verii cit şi î'n perioa­ Grăpalul păşunilor situate în entul apropiat şi mijlociu. Tineretul regiunii noastre se pre­ II, Siminic Flueraş, Stminic Olăres-
da de stab'ul'aţie.1 găteşte să intimpine cel de-al II-lca cu, Vasile Stăncescu şi alţii, au mun­
luncile rîurilor unde vegetaţia • Forţele O.N.U., nu au dreptul s ă ‘ festival regional şi cel de-al Vl-lea  P R E G Ă T IR I P E N T R U cit cu dragoste la repararea acestui
In acest sens se impune apli­ se amestece în conducerea ad­ Festival Mondial al Tinerelului cu
carea unui complex de măsuri este formată din graminee cu ministrativă a sectorului Gaza. < succese de seamă in muncă. In între­
ce au drept scop ridicarea pro­ prinderi, iau sub patronajul lor agre­
ducţiei de masă verde pe uni­ stoloni (pir sau obsigă) se face • închiderea conferinţei S.E.A.T.O. gate, exemplul tinerilor de la Călan, F E ST IV A L drum.
tate de suprafaţă. O lucrare im­ • Situaţia din Indonezia iar la sale, tinerii au luat mari su­
pentru afînarea solului şi mă- • Criză ministerială în Costa Rica. prafeţe de teren pe care să le lucre- w Măsuri pentru îmbunătăţirea
portantă este curăţirea păşuni­
lor prin tăiere şi grăparea tu­ runţirea stratului, de aluviuni. m Er ¦SOOOO<XXXXXXXXi o o o o o o o o o o ,
turor resturilor de buruieni us­
cate rămase din anii ' trecuţi, Pe celelalte tipuri de păşuni, ze, declarîndu-le „loturi ale festiva- zarea festivalului regional al linere- muncii
precum şi de resturile aduse de
ape pe păşuni şi, fineţe. Se re­ grăpalul se face numai în cazul lului". lului. Acest fond va proveni din ac- In ziua de 13 martie a avut loc _
In raionul Ilia, de pildă, tinerii din tiunile şi lucrările pe care le fac ii- la Comitetul regional U.T.M., o se- %
comandă tăierea tufelor de po­ împrăştierii îngrăşămintelor, său
rumbar, măceşi şi altele, în p ri­
măvară. .Nu se recomandă tă­ a îhsămînţărilor şi a autoînsă- Hărău au declarat ca „lot al festi- nerii.
ierea arbuştilor de pe pajiştele valului" un hectar de pămint pe ca-
în pantă pe care solul este su­ mînţărilor de ierburi Pe fîneţe re-l vor cultiva cu varză timpurie, In contul 501 de la C.E.C. — ora­ dinţă la care au participat primii-se- ^
pus eroziunii. cei din comuna Ilia şi Şoimuş 3 lia., şul Hunedoara, pînă acum a fost de­ cretari ai comitetelor raionale U.T.M. ^
se va face grăpalul în fiecare iar tinerii din Cărmăzineşli, s-au an­ pusă suma de 20.000 lei, proveniţi şi membrii Comisiei operative de or­
Merită arătat faptul că în gajat să facă plantări de pomi. Ti­ din valoarea fierului vechi colectai ganizare a fesiivalului regional a! 0>
comuna Ohaba raionul Sebeş, primăvară, precum şi după fie­ neretul comunei Vata, raionul Brad, de organizaţiile U.T.M. Au contri­ tinerelului.
s-a curăţit în anul trecut o su­ au hotărît să cureţe 12 ha. de păşune. buit ta realizarea acestui fond, tine­
prafaţă de 45 ba. păşune prin care coasă. 1 rii din organizaţiile de bază de la In şedinţă s-a analizat felul în care
muncă voluntară. Acest exem­ La Haţeg, „loturi ale festivalului” combinatul siderurgic, I.C.S.I1. şi s-au desfăşurat alegerile organelor
plu poate şi trebuie să fie ur­ Săparea de şanţuri adinei însumează o suprafaţă de 11 ha. cei de la Trustul 4 construcţii. conducătoare U. T. Ai. şi pregătirile
mat de către toate' comunele din pentru scurgerea apelor rămase- pentru cel de-al doilea festival regio­
regiune. în. depresiuni din topirea zăpe­ Asemenea exemple sînt multe în re­ nal al tineretului, luindu-se măsuri
zilor, din ploi sau inundaţii,
Imprăştierea muşuroaielor ne- este o lucrare prin care se pun giunea noastră. Chiar şi cea mai iî- Tinerii din satul Vălioara pentru îmbunătăţirea muncii în acea­
înţelenite, precum şi distrugerea stă direcţie.
muşuroaielor înţelenite este o în valoare suprafeţe însemnate n.ără generaţie, pionierii, au hotărît să
altă lucrare importantă. Această de fîneţe şi păşuni. Este demn sprijine, după puterile lor, pregătirea Drumul sălesc din satul Vălioara, Din referatele prezenlale ca şi din
lucrare se face cu grebla, grapa de evidenţiat -în această privin­ festivalului. Semnificativ în această raionul Haţeg, a fost inundat de apă, discuţii, a reieşit că în ambele pro-
ţă Sfatul popular al comunei
Secăşel care a mobilizat ţăranii direcţie, este exemplul dat de ploaie- Frovocindu-i-se serioase stricăciuni, in- blernc pe lingă părţile pozitive au
muncitori la muncă voluntară
pentru a săpa o nouă albie a ... din c_om__una .V..inerea, raionul cît nu se mai poatle circula cu nici existat şi unele lipsuri. S-a arătat, de
rîului Secaş. Astfel, au fost fe­ Orăşlie. Unitalea de pionieri din a- un mijloc de transport. Tinerelul din pildă, că membrii biroului raional
ceastă comună a luat o suprafaţă de sat, a discutai despre acest drum, şi, U.T.M. Ilia, n-au participai toldea-
rite de inundaţii- 8 ha. de pă­ teren, desigur nu prea mare, pe care la propunerea utemlstului Constantin nna la adunările de alegeri în sec-
să o lucreze. declarînd-o „loi al fes­ Lăsconi, a luat iniţiativa de a-l re- toarele de care răspundeau, iar în ra-
şune şi 20 ha de fîneţe. tivalului". Demn de remarcat este para. Ionul Orăşlie, alegerile au rămas

Nu trebuie neglijată nici dis-

(Continuare în pag. 2-a)

faplul că pionierii acestei unităţi au Nu-i uşor să repari un drum pe o mu^ in urma celorlalte raioane,

/V chemat la întrecere, pentru a le urma lungime de 1.000 metri. ' Dar. tinerii Fudrul Şedinţei au. fost apoi in­

întovărăşire în Apoldu de Jos Magazinul O.C.L. Alimentara nr. I din Petroşani, este bine aprovizio­ exemplul, pe toţi pionierii din regiune. dia Vălioara, cu voinţa care-i ca- măsurile menite să îmbunătă-

nat cu mărfuri şi bine aranjat. Aci este zilnic o mare afluienţă de cum­ răcterizează, au pornit la treabă: Unii Ieascc~l nlunca de alegere a organelor ¦

leii seară s-a inaugurat înto­ Ioan Domnaru, care s-a înscris părători. C. E. C. — cont 501 cu tîrnăcoape, alţii cu lopeţi au fă- ^.T.M. şi de pregătire a festivalului ¦
vărăşirea „Horia” din satul A- cu 1,20 ha., Vasile Domnaru cu
poldu de Jos. In întovărăşire 2,21 ha., Dumitru Nicoară cu Vînzătoarea Ana Dumitrescu, ser veşte repede şi bine, se poartă con­ La casa de economii şi consemna- cui ca acel drum, pînă mai ieri im- r,.egional a! tineretului. S-a indicai ca '.
s-au înscris 14 familii cu 11,58 2,50 ha. şi Dumitru Popa cu ştiincios cu cumpărătorii şi le recomandă produsele ce se găsesc în raionul ¦ ... tineretul să lucreze la cit mai multe
ha. teren. 1 ha. pe care îl deserveşte în magazin.
ţiuni în contul 501, este slabilii să practicabil, acum să fie reparat şi j Q(url d e festioahtlui, să întreprindă
In fi untea acţiunii de creare I. ILIESCU in clişeu: Vînzătoarea Ana Du mitrescu servind una din numeroasele
a întovărăşirii au fost tovarăşii cumpărătoare ale acestui magazin. se depună, de către organizaţiile bun pentru circulaţie. acţiuni pentru s/ringerca de fonduri
corespondent
U.T.M., banii necesari peniru organi- Tinerii Saveta Dumitrescu, Con- necesare festivalului ele.

> 0 0 0 0 0 c '0 0 0 0 0 0 0 0 c ’c>0000<>0<><i<>00<^c,''>0<x^ "V0<XX>000<XXXXXXXX><X><H><5 0 0 0 0 0 ^ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 C C '0 0 0 ^