Page 42 - 1957-03

Pag. 2
M00UL
DE ASIGURARE productivităţii pajiştelor naturale
şi distribuire
â. seminţelor hibride
de porumb
Potrivit unei recente dispozi­
ţii a Consiliului de Miniştri pri­
vind modul de asigurare şi dis­
tribuire a seminţelor hibride de
porumb, schimbul de seminţe
de porumb hibrid simplu, gene­
raţia I-a şi dublu generaţia a
Il-a, din fondul de seminţe con­
stituit la bazele de recepţie, se
va face începînd de Ia 13 mar­
tie a. c. în baza următoarelor
echivalenţe:
Pentru 1 kg sămînţă de po­
rumb hibrid simplu (între so­
iuri) generaţia I-a şi dublu ge­
neraţia a Il-a se va da unul din
următoarele produse: 1 kg grîu
— secară, 1 kg porumb comun,
1 kg ovăz, 0,950 kg. orzoaică,
0,900 kg. floarea-soarelui, 0,800
kg. mazăre, 0,100 kg. sămînţă
de lucernă sau trifoi.
La efectuarea schimbului se
va ţine seama de calitatea pro­
duselor predate de producători.
Ingrăşămintele bacteriene mijloc de
sporire a producţiei de legume
La consfătuirea cadrelor teh-
nice din agricultură oare s-a ţi­
nut la Geoagiu, una din proble­
mele mult discutate a fost şi pro­
blema sporirii producţiei de le­
gume la unitatea de suprafaţă.
Printre metodele recomandate de
sporire a producţiei de legume,
se numără şi folosirea îngră­ nîndu-se imediat conţinutul lui
şămintelor bacteriene.
'Deoarece aceste îngrăşămin­ apoi borcanul de 2—3 ori cu
te sînt cunoscute de puţini agri­ apă curată, care se toarnă tot
cultori din regiunea noastră,
vom arăta rolul lor, precum şi
modul de întrebuinţare.
Ingrăşămintele bacteriene con­
ţin anumite vieţuitoare mici —
numite bacterii — ce nu pot fi
văzute cu ochiul liber. Un gram
de îngrăşămînt conţine 75—150
milioane de bacterii. Prin folosi­
rea acestora, pămîntul se îmbo­
găţeşte cu substanţe hrănitoare
pentru plante, dînd un spor de
recoltă de 10—20 la sută la hec­
tar. In comerţ se găsesc de vîn-
zare la depozitul I.S.tt..* .V.S. din relui. De fapt, sămînţă tratată crări se găsesc şi în comunele
Alba Iulia sau la subdepozifele
raionale, în borcane sub 'formă
de azotogen, nitnagm şl fosfo-'
robacterin.
Conţinutul unui borcan este
suficient pentru tratarea canti­
tăţii de sămînţă şi răsad nece­
sare pentru o suprafaţă de 0,25
—1 ha. Astfel, pentru a trata tu­
berculii de oartofi şi răsadurile
de legume ce se vor planta pe
o suprafaţă de 0,26 ha. este su­
ficient un singur borcan de azo­
togen, iar î-n cazul seminţelor de
legume rădăcinoase, un borcan
de azotogen ajunge pentru o su­
prafaţă de 0,50 ha.
Ingrăşămintele bacterlen'e se
vor foiosi după cum urmea­
ză : la legumele oare se seamă­
nă (mazăre, fasole, etc)', se tra­
tează sămînţă înainte de însă-
mînţare. Răsadurile de legume
şi tuberculii de oartofi se tra­
tează prin moeirlire. In mocirla
pregătită în mod obişnuit, se a-
daugă patru boroane de azoto­
gen pentru un hectar ce se va
planta cu legume sau cartofi.
Tratarea cartofilor iarovizaţi şi
a răsadurilor de legume, se mai
poate face şi prin adăugarea de
îngrăşăminte în groapa de plan­ cea arătată şl rterespeotarea re­ Şugag au hotărît să construias­
tare. In acest oaz se amestecă gulilor de tratare duce la scăde­ că o nouă şcoală, iar cei din Gîr-
îngrăşămîntul ou 200 kg. pămînt rea efectului îngrăşămintelor.
In minunata legendă a Curţii
de Argeş, în oare se vorbeşte
’despre vestitul Manole şi ortacii
săi, stă scris printre altele că...
„Ce ziua zidea, noaptea se dă-
r ‘ma...
i Aşa spune legenda şi nu poţi
să nu te gîndeşti la aceste spu­
se, atunci cînd întîmplarea face
să te nimereşti cumva în faţa
căminului cultural din comuna
Stremţ, raionul Alba. La prima
vedere, s-ar părea că nu este
nici o legătură între ceea ce se
spune în legendă şi ceea ce se
poate vedea la cămin. Clădire
nouă, e drept încă neterminată,
aceasta nu se dărîmă, cel puţin
deooamdată. Şi totuşi, o înru­
dire, fie chiar şi mai depărtată
există între vorbele legendei şi
între ceea ce se petrece în mun­
ca de construire a căminului
despre oare e vorba. Curtea de
Argeş se dărîrna noaptea, a doua
zi însă totul era din nou refă­
cut. Căminul oultural din Stremţ
nu se dărîmă peste noapte, dar
nici de zidit nu se mai zideşte
nimic la el. Şi, nu se mai zideş­
te de mai bine de un an. Efor­
tul a sute şi sute de ore de
muncă voluntară depuse de ce­
tăţenii satului pentru a-şi aduce
DRUMUL SOCIALISMULUI V Nr. 702
Mai multă atenţie ridicării Veşti Şoferul de pe autobusul „p-acl ţi-e drumul". înapoi la Sebeş.
de la Teatrul Acum îl cunosc năravul. Şi cu toate
de stat „Valea Jiului“ nr. 50,392 că mă grăbesc, sînt hotărît să stau
(Urmare din pag. I-a) superfosfatul şi ingrăşămintele pînă porneşte.
granulate. Pregătiri pentru concurs
trugerea buruienilor şi a plan­ — Atunci stăm şi noi. ; ţ
telor otrăvitoare care cresc pe Pentru a evita degradarea pă­ Colectivul actoricesc este în
păşuni. Cînd acestea sînt în şunilor, datorită supraîncărcării mare zarvă. Se fac pregătiri in­ — Cu atît mai bine l...
număr mare, distrugerea se face cu animale, numărul animalelor tense pentru participarea la
cu sapa, coasa sau cositoarea intrate în fiecare an la păşunat concursul tinerilor actori, regi­ Autobusul I.R.T.A. nr. 50.392, care precizarea cu 5 minute. Dar asta na-l Au trecut aproape 3 ore. Cel care
mecanică. Această lucrare se trebuie neapărat să corespundă zori, scenografi, care se va des­
face primăvara pentru plantele capacităţii de păşunat a păşunii făşura între 1—12 aprilie. face cursa Sebeş—Şpring şl retur, supăra. Ii părea rău, că are să a- erau din Draşov, s-au dus pe !os. Dar
rămase din anul trecut şi apoi respective pe care o stabilesc
pe tot timpul verii trebuie tă­ organele tehnice. Pe păşunile Tinerii actori se pregătesc cu mal avea 10 minute pînă la plecare. jungă tîrziu în Şpring. „Bine-ar !1 călătorii din Şpring şi alte sate mai
iate înainte de înflorit cele care naturale păşunatul se va începe zel, pentru însuşirea unei perfec­
vor creşte. numai cînd iarba a atins înăl­ te interpretări a comediei „Copi­ Călătorit se urcaseră şl aşteptau li­ să nu mai stea în Cunţa. Mai bine să îndepărtate au aşteptat.
ţimea de 10 cm pentru regiu­ lul altuia“, cu oare se va prezen­
Ingrăşarea cu gunoi de grajd nile de cîmpie şi 15 cm. pen­ ta la începutul lui aprilie la Cra­ niştiţi. Au trecut cele 10 minute şt rămîn eu de ruşine", îşi spunea el. Deodată, şoferul, întoreîndu-se
a păşunilor din apropierea sate­ tru celelalte regiuni. iova unde se va desfăşura faza
lor, duce la o simţitoare sporire interregională a concursului. tncă zece peste ora plecării. Se fă­ Tot drumul fuma, ca şl ceilalţi călă­ mai ştiu eu de pe unde, lasă ca­
a masei de iarbă verde. Trans­ O deosebită atenţie va trebui
portul gunoiului şe face toam­ acordată introducerii unui sis­ Colectivul este ferm hotărît să cuse ora 12,10. Parte din călători au tori I Şoferul şi taxatorul, fumau şl pota peste motor şt urcindu-se in
na, iarna sau primăvara devre­ tem raţional de păşunat. In sco­ se impună la această probă pen­
me. Pentru 1 ha. păşune se re­ pul ridicării productivităţii pă­ tru a se putea prezenta la faza început să dea semne de nerăbdare. ei. Nu le-a spus nimic. Dar iată că maşină, cu ţigara-n colţul buzelor, cu
comandă cca. 20 torte gunoi de şunilor, se recomandă pentru a finală pe ţară, la Bucureşti.
grajd bine fermentat. fi introdus pe scară ‘ cît mal — Unde-o fi şoferul? se apropie Cunţa. In sat, autobusul o culme a ironiei, strigă roşu de mi
largă păşunatul pe tarlale. Pen­ Perspectivele finalului
Ingrăşarea pajiştelor naturale tru aceasta păşunea va fi îm­ stagiunii — Oare mai stăm mult aici?... fu oprit brusc. nit.
poate fi făcută în bune condi- părţită în 4—8 tarlale care să
ţiuni cu ajutorul îngrăşăminte­ aibă cam aceeaşi producţie.' A- Deşi pregătirile pentru con­ Unul dintre călători, privea nepă­ — Te pomeni că are dreptate ve­ — Pornim! Să dea dracul să mai
lor minerale ca azotatul de a* nimalele vor păşuna pe rînd curs sînt în toi, totuşi colecti­
moniu (150—200 kg. la ha.) fiecare tarla cîte 4—8 zile, vul teatrului, pînă la sfîrşitul sător pe fereastră. Cel puţin aşa a- cinul, glndi cu glas tare unul dintre fumeze cineva!
care se aplică primăvara, în pej după care vor trece pe altă stagiunii mai vrea să pună în
rioada de vegetaţie sau dupji tarla. După ce toate tarlalele scenă încă două piese de teatru. răta. Văzîndu-l unul de alături U în­ călători. Fără să fi făcut ceva la maşină,
primul şi al doilea ciclu de pă- au fost păşunate, animalele vor
şunat, iar la fineţe după prima trece pe tarlaua unde iarba s-a Una din piese este „De luni trebă oarecum mirat: motorul porni ascultător.
şi eventual a doua coasă. Ca refăcut cel mai bine. Este bine pînă luni‘- de N. Constantinescu
îngrăşăminte mai pot fi folosite ca fiecare specie sau categorie şi un spectacol despre „Coope­ — Dumneata, nu te grăbeşti!? Nu — Curios, spuse cineva, t-a ve­
de animale să pască pe păşuni rativa sătească“.
ştii cumva pe unde umblă şoferul, că nit curentul aşa, din senin. Şoferui
Cu acest spectacol, se va or­
ganiza un turneu în lumea sa­ la birou nu-t. ăsla-i cam...
telor conform angajamentului
luat de colectivul teatral în che­ — Dacă mă grăbesc ? Poate mai N-apucă să termine ce avea de
marea la întrecere pe ţară, pe ca­
re a lansat-o. mult ca dumneata. Dar ce să fac? spus, că maşina porni in plină vi­
La sfîrşitul îurtiî mai, forma­ Iacă mă duc să iau o ţuică. Şi-aşa teză, săltînd nebuneşte peste gropi.
ţia teatrală va pleca în turneu
prin ţară cu piesa „Cavalerul nu plecăm mai repede de douăspre­ Dacă nu se prindea la timp de scaun,
fără grai“, de asemenea specta­
col premieră, oare s-a bucurat zece şi jumătate. — Mai ai îndoieli? precis răminea cu un „cucui" în cap,
de succes, cu ocazia prezentării ca o amintire.
acestei piese în regiunea noas­ — /?/... După ce umblă puţin la motor,
tră. Pînă la Şpring, n-au putut să vor­
— Ce te uiţi aşa? Ai să vezi. Şi Mafiei Nicolae, şoferul, anunţă cu o
Cînd Minodora Tilivea pă­
răsi comuna Schela pentru a cetăţeanul cobori liniştit ducindu-se notă prefăcută de mîhnire în glas şt bească decît în frînturi de fraze. Ma­
porni pe drumul ales pentru
care s-a străduit atît, avea doar spre bodegă. pe chip: şina gonea şi parcă anume, tocmai
18 ani. Era o fetişcană scundă, prin gropile mai mari, scîrţîind din
slăbuţă, cu părul strîns în două Auziseră mai mulţi discuţia. Unii — Tovarăşi, nu pol merge mai de­ toate încheieturile.
codiţe dar cu priviri agere, pli­
ne de înţelepciune. Tatăl, care îl strigară înapoi ca să nu piardă parte. Nu mai am curent... Trosc I se auzi deodată şl geamul
îşi petrecu fiica la gară, era din faţă crăpă în două.
aparte. Păşunatul porcilor şi mulţumit şi fericit. Şi numai cursa. Alţii, dimpotrivă, U urmaseră — Eu nu mă dau jos din maşină,
cînd trenul a început să alu­
gîştelor pe păşunile celorlalte nece uşor pe drumul de fier, sau îi strigară din urmă: „Dute fără strigă ce! care făcuse prezicerile.
specii de animale este oprit. iar de la geamul unui vagon
începu să fluture o batistă frică!". •— Nici noi, spuseseră mai mulţi — Asta vrea cu tot dinadinsul să
albă. numai atunci tatăl Mino- strice maşina /...
Pentru acestea se vor rezerva dorei simţi că toată bucuria lui După un timp, călătorul nostru se în cor.
păşuni separate. se înăbuşă într-o aminitire tris­ Aşa s-au petrecut lucrurile acum
tă ce-i înegură privirea. încer­ înapoie. —- Am plătit pînă la Şpring şl stăm o săptămînă. După cum spune cetă­
că s-o alunge dar amintirea-1 ţeanul loan Bozdog din Şpring, nu
de grădină şi apoi, în timpul Aplicind cu stricteţe com­ urmări pas cu pas, în timp ce — Ei, vă era frică să nu rămin aici pînă porneşti. este singurul caz. Şoferul Nicolae
plantării se pune în fiecare groa­ plexul de lucrări, necesare, vom se înapoia spre casă. Au trecut înciudat, şoferul trlnti uşa şl în­ Maftel, are obiceiul să simuleze stri­
pă cîte 5—10 grame de amestec. putea îmbunătăţi simţitor sta­ de atunci 25 de ani şi încerca­ pe jos. Şi-apoi chiar dacă Se intîm- căciuni la maşină, lăsînd călătorii
rea păşunilor şi fîneţelor noa­ tul învăţător de azi din satul pla aşa, lot v-aşi fi ajuns la Cunţa. cepu să se invîrtă pe Ungă motor. in drum. Iar atunci cînd nu-i merge,
Pentru oa folosirea îngrăşă­ stre naturale. Schela nu mai voia să-şi amin­ Pe jos bine înţeles... de necaz, se răzbună pe maşină. De
mintelor bacteriene să dea cele tească de toamnă aceea cînd şi — Acum ce aveţi de spus? Mai altfel, motorul autobusului 50.392, a
mai bune rezultate, este necesar Ing. AUREL' SOPORAN el a pornit pentru prima oară — Ce tot vorbeşti acolo? se răsti ajuns să piardă din puterea lui. Iar
ca borcanul să se deschidă nu­ cineva. Ai băut o ţuică şi vorbeşte credeţi că vorbeşte gura fără mine? dacă tovarăşii de la autobaza din
mai în momentul folosirii, tur- şelul punctului agricol din gura fără dumneata ? / Alba Iulia, şi cei de la I.R.T.A. Deva,
Întrebarea pusă de călătorul acela de care aparţine autobusul, na curmă
Roşia de Secaş iv năravurile şoferului amintit, peste
misterios, făcu să se lase o oarecare puţin timp motorul va purta diagnos­
— Crezi? Atunci nu mai spun ni­
linişte.
— Bine dar de unde ştiai? /
într-un vas (ciubăr). Se clăteşte C o n stru cfii mic. — Uite, am să vă povestesc,
Călătorul acela, care devem'se mis­ . Prezicerile mele se întemeiază pe
din autoim punere terios pentru mulţi din maşină, se fapte. Cînd întîrzie plecarea din Se­
în vasul cu îngrăşămînt. Peste CUfUndă iar în tăcere, privtrid nepă- beş, totdeauna opreşte în Cunţa şi
îngrăşămînt se adaugă un litru
de apă socotit pentru fiecare 70 Aproape că nu ftxistă comună stor pietonii de pe stradă. spune că nu mai poate merge. Ba
în oare să nu se ii construit în
N-a trecui mult timp şi a venit şo­ că n-are curent, ba că l s-a stricat ticul : „Grav, nu se mai poate re­
—90 kg. sămînţă de fasole, ma­ ultimii ani o şcoală, un cămin ferul. Era 12,35. Autobuzul porni în- cutia de viteză, ori mal ştiu eu ce. para",
zăre etc., sau pentru fiecare 100 cultural, o oasă de naştere, po­ sfîrşit. Călătorul cu pricina greşise Abia aşteaptă să plece călătorii şl S. EUGEN
kg. de cartofi şi se amestecă duri, să nu se fi făcut amenajări
de drumuri şi altele. Şi marea
bine cu o lopăţică de lemn.
Sămînţă se tratează numai cu majoritate a acestora au fost
2—3 ore înainte de însămînţare, construite cu fonduri realizate cultural din Iscroni. Şi de a-
într-un loc ferit de razele soa­ din autoimpunere. Asemenea lu­ DIRECTOAREA CĂMINULUI tunri la acest cămin găseai
seară de seară o atmosferă plă­
se va feri de razele soarelui şi raionului Sebeş. CULTURAL cută, joc şi veselie.
Multe din lucrări sînt încă în ^De cînd Minodora a început
în timpul semănatului. Ingrăşă-
mîntul pregătit în felul arătat curs de construcţie. Astfel, în să împărtăşească lumina slo­ matoare ale formaţiei de dan­ să se ocupe de cămin, cîte nu
comunele Răhău, Loman, Lan- vei. Cît de greu au trecut pri­ suri populare din Lupeni. N-o se pot spune... S-a format o e-
mai sus, se toarnă peste sămîn­ crăm, s-au început în anii trecuţi mi' ani de catedră. Cîte zile a- lăsa inima să stea acasă în„ chipă de dansuri, o echipă de
ţă şi se lopătează pînă cînd fie-„ţ mare nu i-a întunecat tinere­ timpul liber, aşa că alături de "teatru care a dat 3 spectacole
oare bob ajunge să fie mînjit. lucrările de construcţie la cămi­ ţea’.. Dar, de ce ‘îşi aminteşte' alte tinere a înveselit îrl nenu­
După tratare, sămînţă se va în­ nele culturale. Fiecare a ajuns lâ acum de toate acestea ? Azi mărate rînduri feţele şi inimile şi care în prezent pregăteşte
tinde într-un strat subţire sub un anumit stadiu. Dar locuitorii cînd trebuie să fie fericit că locuitorilor. Tinereţea i se pă­ încă două. piese, a selecţionat
şoproane, unde se va lăsa 1—2 vor oa noile construcţii să fie cît fiica lui — fiica dascălului Ti­ rea nespus de frumoasă atunci solişti vocali, recitatori, iar de
ore pentru zvîntare şi apoi se mai repede terminate. De aceea livea — a păşit în viaţă ? A cînd şi în muncă şi-n activita­ curînd — de numai cîteva zile,
va însămînţa în aceeaşi zi cu tra­ încă din anul trecut, în oadrul pornit la muncă cu zîmbetul pe tea ei obştească, avea succes. la căminul din Iscroni s-a i-
adunărilor populare, cetăţenii buze, cu încredere deplină. naugurat primul film. De a-
tamentul. Doar au trecut mai bine de o Dar timpul trece atît de re­ tunci serile pentru ţăranii şi
Sămînţă tratată cu îngrăşă­ din aceste comune au votat fon­ duzină de ani de cînd ţara noa­ pede atunci cînd e presărat de muncitorii din Iscroni sînt ne­
minte bacteriene, nu se va mai durile de autoimpunere, pe anul stră e liberă, de cînd a crescut, bucurii.. Şi iată că toamna spus de plăcute.
s-a înfrumuseţat şi a devenit
trata cu insecto-fungicide. In oa- 1957. Astfel în comuna Răhău iot mai puternică ?1 lui... 56 îi aduce veste nouă. Mulţi locuitori au aflat des­
„Se va ocupa de educarea pri­ pre activitatea frumoasă a în­
zul că sămînţă a fost tratată cu s-a votat un fond de aproape * melor vlăstare de şcoală din văţătoarei şi mulţumirea lor a
insecto-fungicide mai înainte, se 24.000 lei, la Loman 15.000 lei,
poate trata cu îngrăşăminte bac­ iar la Lanorăm 17.000 lei. La şcoala medie mixtă nr. 3 comuna Iscroni“. fost fără margini în seara cînd
din Lupeni, acolo şi-a început
teriene numai după ce a fost In comuna Poiana, în oadrul pentru prima oară activitatea Minodora îşi dete seama că au cunoscut-o la unul din spec­
de învăţătoare, tînăra Tilivea aici va avea mai mult de mun­ tacolele date la cămin, cînd ea
bine aerisită timp de 10—15 zile. adunării populare, ce a avut loc, Minodora.
De indicaţiile arătate mai sus. anul trecut, s-a votat un fond de cit, dar nu se supără. Dimpo­ a fermecat spectatorii cu vo-
se va ţine cont şi în cazul plan­ 53.000 lei. Cu această sumă, în Era în toamna anului 1954.
telor oare se tratează prin mo- . acest an, se vor executa repa­ Emoţiile primelor zile de ca­ trivă. Făcu repede cunoştinţă cea-’î nespus de dulce. N-a fost
cirlire. Se va avea grijă oa mo­ raţii la şcoală şi baia comunală, tedră au trecut repede şi Mino­
cirla să ajungă la întreaga oan* se va lungi reţeaua electrică şi dora îşi îndrăgi din ce în ce cu satul — oameni şi copiii. Şi chip ca în acea seară spectaco­
titate de răsad sau oartofi, ne­ apaductul comunal. mai mult munca. Curînd, la curînd cei 33 copii de ţărani şî lul să ia sfîrşit, căci toţi din
primele consfătuiri didactice din muncitori din comuna Iscroni sală doreau să-I asculte mereu
iarnă, învăţătoarea Tilivea Mi­ au reuşit să obţină rezultate doinele şi romanţele cîntate
nodora a fost evidenţiată în frumoase. Dovada o dau însăşi
In aceste zile în comunele din
cesară pentru plantarea suprafe­ faţa sutelor de învăţători din cifrele. In locul celor 12 căzuţi cum numai ea ştie de frumos.
ţei planificate. raionul Sebeş au loc tot mai pe primul trimestru al anului Azi, oamenii din sat au aflat
întrebuinţarea îngrăşămintelor multe asemnea adunări populare, şcolar 1956—57, la sfîrşitul tri că învăţătoarea Tilivea a fost
bacteriene, (oare nu sînt vătă> unde cetăţenii votează fondurile mestrului III au rămas doar 2 numită directoarea căminului
mătoare pentru om şi nici pentru de autoimpunere. Numai de la cultural şi nu de puţine ori îi
animale)1, întir-o cantitate mai 10 martie şi pînă în prezent, în Munca ei a avut roadele aştep
mică decît cea indicată, nu este încă 7 comune s-au stabilit fon­ ta te.
Valea Jiului. Mulţi n-o cunos­ Dar nici aici în comuna de auzi spunînd aşa cum au ei o-
dăunătoare, însă folosirea conţi­ durile din autoimpunere cît şi cuseră încă şi au rămas sur­ lîngă Jiu ea n-a avut astîmpăr, b'iceiul să spună despre un om
nutului unui borcan la o canti­ lucrările ce vor urma să se facă. prinşi văzînd că în acea fetiş­ Dacă elevii clasei I-a au cunos­ de care le e drag şi care a fă­
tate de sămînţă mai mare decît Astfel, locuitorii din comuna cană se ascunde atîta voinţă de cut-o la 12 noiembrie, la numai cut multe pentru satul lo r :
muncă. 3 zile mai tîrziu — 15 noiem­ — Avem o directoare „jos cu
Nu peste mult timp Minodora brie — au cunoscut-o şi tinerii pălăria" l
bova să termine baia comunală. se număra printre artistele a- artişti amatori . ai căminului LUCIA LEONARDO
construcţia căminului cultural Iulia — la insistenţele Sfatului riau gata să se apuce din nou să lucreze... în rate împreună, cei tîta vreme şi tărăgănat nepermis ©S3)QO®©oa©S®®®®®i>©e
pînă aici (zidit şi acoperit), se popular din comuna "Stremţ, a de muncă. Aveau în gînd oa în de mult, din cauza nepriceperii
iroseşte măcinată de vînturi şi binevoit să descindă pînă acolo cinstea zilei de 7 Noiembrie a trei s-au sfătuit ce s-au "^.'.uit, şi birocraţiei cîtorva oameni, Ighiel, cu ooazia inaugurării
de ploi. Vin la Stremţ meTeu, ba şi să întocmească un plan de acelui an, să fie totul terminat. străini de un spirit sănătos în gospodăriei agrioole colective.
deputaţi de pe la raion, ba în­ construcţie, devizul şi toate cele Şi aşa s-ar fi întîmplat dacă nu apoi au dec:r- se mai îna­ muncă şi oare trebuie serios Succese demne de remarcat au
drumători de pe la regiune şi necesare unui lucru început cu intervenea ceea ce a intervenit. traşi la răspundere. obţinut formaţiunile artistice de
care cum vin, e întîmpinat de cap. Cele întocmite, aşa după inteze cu construcţia şi aceasta aici şi cu ocazia festivalului ce
către săteni cu aceeaşi neschim­ cum cerea ordinea şi disciplina Intr-una din zile, Stremţul a Dincolo de aceasta, a avut loc anul trecut la Petro­
bată întrebare : „de ce ne-au fost muncii, au fost supuse spre a- fost iar vizitat de către cineva pentru că ea nu corespunde ne­ şani. Nici anul aoesta, ele nu se
oprite lucrările ? De ce nu sîn- probare secţiei de arhitectură de de pe la secţia arhitectură. A- nepăsare vor lăsa mai prejo's. In prezent,
tem lăsaţi să ne terminăm că­ la Sfatul popular regional. A- cesta, s-a învîrtit ce s-a învîrtit cesităţilor de/estetică. brigada artistică de agitaţie are
minul ?“. Fiecare, pînă acuma, ceasta, şi-a dat avizul şi oame- în jurul clădirii, a măsurat-o din Deşi în Stremţ nu există lo­ pregătit un repertoriu ce reflec­
s-a mulţumit să privească pere priviri, a ridicat din umeri ne- La plecare nu au uitat să pro­ cal pentru cămin cultural, acti­ tă în mod deosebit' problemele le­
ţii mohorîţi ai viitorului cămin mită că în curînd vor trimite un vitate oulturală există totuşi şi gate de campania agricolă de
cultural, a dat din cap apfbba- plan concret, care să cuprindă încă destul de bogată. Aici, primăvară.
tiv, semn că-i de acord cu su­ toate modificările ce mai trebuie condusă de către tov. Gavrilă
părarea ţăranilor şi apoi a pro­ făcute. Odată cu acestea consi- Popa, îşi trăieşte cu intensitate ?
mis solemn că „se va interesa“. derîndu-şi datoria făcută şi-au viaţa o brigadă artistică de a-
Dacă s-a interesat cineva sau nu gitaţie, o formaţiune de dansuri, Iată aşa dar, cum în ciuda tu­
asta n-a mai avut nimeni cum NERGII ÎNĂBUŞITE un taraf şi o echipă de teatru. turor greutăţilor în calea acţiunii
să afle. Lucru de netăgăduit a In aceste formaţiuni activează de construire a căminului cultu­
nii din Stremţ, oare atît au aş­ mulţumit şi a plecat lăsînd „po­ văzut de drum, împăcaţi că pu­ peste 120 tineri amatori. Lucrîn- ral, ţăranii muncitori din co nu­
rămas însă acela că măsuri nu teptat, s-au apuoat inimoşi de runcă“ să nu mai facă nimeni, seseră la cale o treabă bună. du-se pe baza unui plan de mun­ na Stremţ nu dau înapoi. Do­
s-au luat de către nimeni, şi lucru. Datorită hărniciei lor, în „deocamdată“, nimic, deoarece Din păoate însă, ei nu şi-au mai că bine studiat, legat concret resc să trăiască o viaţă culturală
că totul e neschimbat în pro­ 1955, construcţia căminului oul­ mai trebuie încă vreo cîteva lu­ făcut griji cu această problemă, de viaţa satului, s-a reuşit oa în bogată şi fac totul pentru a-
blema lăcaşului de cultură cu tural a fost pusă pe picioare şi crări suplimentare. Prin urmare, şi astăzi, oamenii aşteaptă în za­ opera de culturalizare a săteni­
atîta nerăbdare dorit de cetăţeni. acoperită. Iată însă că aici lu­ un nou deviz. Nu la mult timp, dar hîrtia preţioasă, planul ce lor să se obţină o seamă de rea­ oeasta. Ei ştiu prea bine că greu­
crurile s-au oprit şi... oprite au nu-i niciodată complect, oa ast­ lizări. Aşa de pildă, pe lîngă nu­
Care-i situaţia ? rămas pînă în ziua de azi. De s-a abătut pe la faţa locului în­ fel să se poată apuca iar de lu­ meroasele programe ce au fost tăţile ivite pînă acum, se dato-
ce ? Iată de ce. Odată ajunsă suşi tov. Mihălţan, şeful secţiei cru. Stremţenii doresc să tră­
Situaţia e aşa : în anul 1952, lucrarea începută în această fa­ arhitectură de la Sfatul popular iască o viaţă culturală intensă. date în looalitate, au fost pre­ resc doar cîtorva „şefi“ comozi
tov.- Octavian Popa — fost pe ză, s-a ridicat problema unor lu­ regional, însoţit de tov. Nicolae Faptul că n-au local îi stînje- şi molîi, depăşiţi de ritmul nou
vremea aceea şeful secţiei gos­ crări suplimentare ce nu fuse­ Pienaru, secretarul Sfatului neşte şi din această pricină ei zentate un şir de spectacole în
podării locale a sfatului popu­ seră cuprinse în deviz. Repede popular raional şi de către tova­ al vieţii. Se întreabă totuşi, pî­
lar raional, azi director al în-, au fost executate şi acestea, a- răşul Octavian Popa, neinspira­ aşteaptă nerăbdători vestea oare deplasare. Nu e multă vreme de nă cînd aceştia vor fi toleraţi să
treprinderii „Horea“ din Alba probate tot de către secţia ar­ tul autor al unui deviz neispră­ încurce lumea, să frîneze bunele
hitectură şi în 1956, oamenii e- vit, din pricina căruia oamenii să le dea dezlegare pentru ter­ cînd artiştii amatori şi-au arătat iniţiative, să înăbuşe energii ?
din această comună au fost siliţi
minarea lucrului început de a- talentul în faţa locuitorilor din Şi, această întrebare este cît se
poate de legitimă.
.V. AFLOAREI