Page 43 - 1957-03

Nr, 702
S i îmbunătăţim munca culturală de masă Buna gospodărire - condiţie a creşterii
In rindul tineretului
Plenara a II-a a C.C. al xemplu negativ îl constituie or­ rentabilităţii cooperativelor meşteşugăreşti
U.T.M. din 10—11 ianuarie
1957, pune în fata organizaţiilor
U.T.M. sarcina de a ridica la
un nivel mai înalt munca de e-
ducatie comunistă a tineretului.
O parte integrantă a educa­
ţiei comuniste o constituie
munca culturală de masă Pen­
tru îmbunătăţirea acestei munci
trebuie folosite toate mijloacele
cu ajutorul cărora să fie mobi­
lizată masa de tineri utemişti
şi noutemişti la acţiunile poli­
tice şi obşteşti întreprinse de
organizaţiile de tineret. In fe­
lul acesta, va creşte zi de zi
influenta organizaţiilor U.T.M.
asupra tineretului.
Un minunat prilej pentru îm­
bunătăţirea acestei munci, îl
oferă pregătirile pentru festi­
valul raional şi regional şi a
celui de-al Vl-lea Festival
Mondial al Tineretului şi Stu­
denţilor ce va avea loc la Mos­
cova. Pregătirile pentru festival
pun în fata organizaţiilor UTM
sarcina de a mobiliza întregul
tineret la manifestaţii cultural-
artistice şi sportive.
Organizaţiile de bază U.T.M.
trebuie să îndrume îndeaproape
echipele culturale de dansuri
de pe lingă cămine şi şcoli, ca
acestea să poată desfăşura o
activitate bogată în rindul oa­
menilor muncii.
O altă parte însemnată a
muncii culturale este şi aceea
de a face ca tineretul să iu­
bească şi să citească cu interes
cît mai multe cărţi, de a face
din carte cel mai bun prieten
al tineretului. In direcţia îmbu­
nătăţirii muncii cu cartea, mul­
te organizaţii de bază din ra­
ionul nostru au obţinut rezul­
tate bune, mobih'zînd tineretul
la concursul „Iubiţi cartea“.
Printre organizaţiile de bază
care au avut cea mai rodnică
activitate se numără organiza­
ţiile de bază de la U M. Cu-
gir, din comuna Balşa, satul
Poiana, Bozeş şi altele. Avem
însă şi organizaţii de bază un­
de tineretul deşi este dornic să
citească, nu primeşte ajutorul
şi îndrumarea necesară din
partea birourilor organizaţiilor
de bază şi a comisiei concursu­
lui „Iubiţi careta“, Astfel de e-
Utemiştii şi-au ales noul
birou
De curînd organizaţia de bază
din cadrul grupului de şantiere
C.F. din Peştiş, a trecut la ale­
gerea noului birou. Cu acest pri­
lej, vechiul birou a prezentat o
dare de seamă, în jurul căreia
au luat cuvîntul utemiştii Ioan
Ştefan, Grigore Iulian şi Ioan
Plădescu. Din discuţiile purtate,
a reieşit că adunările generale
nu s-au ţinut întotdeauna aşa
după cum prevedea planul de
muncă, mulţi utemişti au rămas
în afara întrecerii socialiste, iar
învăţămîntul politic s-a desfăşu­
rat defectuos. Vechiul birou al
organizaţiei nu a luat în eviden­
tă pe toţi utemiştii, aşa că a-
ceştia nu şi-au trăit viaţa de or­
ganizaţie.
După discuţii, adunarea gene­
rală a ales noul birou al orga­
nizaţiei de bază în frunte cu to­
varăşul Ioan Ştefan. Biroul ales
s-a angajat să muncească pen­
tru a lichida lipsurile semnalate. primăvară“.
M. MOLDOVAN
Muncă rodnică
La gospodăria anexă a I.C.S.H. din comună.
din Lăpuşnic se munceşte din
plin. Pînă în prezent s-au fă­ De ce lipseşte apa minerală
cut peste 2.000 m.p. de răsad­
niţe oalde şi s-au obţinut fru­
moase rezultate la creşterea ani­
malelor. Printre fruntaşii în a-
ceste munci se află Elisabeta
Cooic, Mafia Jurca, Ana Avram,
Elisabeta Bot, Vasilica Mustaţă
şi altele.
I. DIMPERIU de la Deva.
Fruntaşi la colectări
La depozitul D.C.A. din Ha­ pectivi să fie traşi la răspundere
ţeg, se depăşeşte cu regularitate pentru ca să iă măsurile cuve­
planul de colectare. Pe luna fe­ nite pentru aprovizionarea cu a-
bruarie s-au colectat 4.065 kg. pă minerală â oraşului Alba Iu­
lină şi s-au dat ca avans 42.854 lia.
lei. D. CIMBRUDEANU
in atenţia agricultorilor
întreprinderea „Horia“ din Alba Iulia, confecţionează şi
j livrează pe bază de comandă prin C.F.R. sau prin mijloacele
clientului, următoarele unelte agricole:
— Semănători în pătrat cu 3 rîndurî
—- Semănători in pătrat cu 2 rînduri
— Prăşitori ce se pot regla pentru diferite culturi Lei 322,13 cum şi viitorul refugiaţilor a- In nici un caz istoricul ulti­ mijlociu“... O- părere similară o ceastă regiune îl reprezintă pro­ suveranitatea statelor arabe.
ganizaţiile de bază din comuna
Romos. Beriu, Şibot şi Căstău,
care se ocupă slab de atrage­
rea tinerilor la concurs.
O sarcină importantă a fie­
cărui comitet al organizaţiilor
de bază este aceea de a contro­
la felul cum utemiştii se preo­
cupă de ridicarea nivelului lor
cultural. Trebuie acordată im­
portanta cuvenită organizării
temeinice, folositoare şi plăcu­
te a timpului liber al tineretu­
lui, a jocurilor şi distracţiilor
lui. E timpul să se termine cu
caracterul îngust, excesiv de
sobru, formalist, al activităţii
multor organizaţii U.T.M.
Lipsurile ce se manifestă în
munca culturală , de masă se
datoresc şi 'insuficientei preocu­
pări a bi'r.o. ulu’i.-raio. n.a•-l . U, .T.M. munci stăruitoare, bilanţul activită­
şi a comitetelor organizaţiilor
de bază în găsirea de forme şi
metode pentru antrenarea tine­
retului în munca culturală, co­
respunzătoare condiţiilor speci­
fice fiecărei întreprinderi, ins­
tituţii, sat sau comună.
Lipsa pleacă şi de la faptul
că unii instructori ai comitetu­
lui raional ca Ioh Moga şi La-
dislau Hegheş, consideră munca
culturală drept o sarcină mai
puţin importantă şi care. se re­
zumă doar la organizarea unor
hore şi baluri. Secretarul comi­
tetului orăşenesc U T.M. din 0-
răştie, tov. Ioan Urican, care
este şi membru în biroul raio­
nal, nu se ocupă de organiza­
rea joilor-,dâ tineret, iar partici­
parea tineretului din oraşul 0-
răştie la concursul „Iubiţi car­
tea“ este cu totul nesatisfăcă­
toare.
Sarcinile de mare răspundere
pe care partidul le pune în fata
Uniunii Tineretului Muncitor,
ne cer să înzecim eforturile
pentru a ridica pe o treaptă su­
perioară, munca de educaţie co­
munistă a tineretului. Pentru a-
ceasta, comitetul raional U.T.M.
şi comitetele comunale, sînt da­
toare să depună toată forţa lor
de muncă în scopul realizării
acestui nobil tel.
IOAN LASLAU
secretar al Comitetului raional
U.TJVl. — Orăştie
î— i— U — I— .
Şi în cadrul cooperaţiei s-au
colectat în februarie 781 kg. lînă,
V. COCHECI
11.200 kg. fier vechi
De curînd, brigăzile de femei
de la secţiile de montaj şi tur­
nătorie ale uzinelor „Victoria"
din Călan, au colectat 11.200 kg.
fier vechi. Acest succes, ele l-au
închinat Festivalului Mondial al
Tineretului.
I. CRAŞCA
Pompierii şcolii
Pe lingă şcoala de 7 ani din
comuna Roşia de Seoaş raionul
Sebeş, s-a organizat o formaţie
de pompieri. Ga responsabil al
formaţiei a fost ales Ilie Spătă-
ceanu din clasa Vil-a, ca şefi ai
echipelor de lucru cu pompa şi
a echipei de alimentare au fost
aleşi elevii Silviu Popa şi Traian
Bonea..,,
Pînă acum s-au făciit o sea­
mă de exerciţii practice, iar pro­
fesorul Petru Pojigă a predat
lecţia „Prevenirea incendiilor de
Organizarea acestei formaţii
s-a făcut sub directa îndrumare
a şefului de pompieri voluntari
I. IONAŞ
din comerţ?
De mai multe luni, la Alba
Iulia nu se găseşte apă minerală
în comerţ. Pentru a se dezice de
răspundere, responsabilii din co­
merţul alimentar al raionului
Alba, pun vina pe conducerea
Gine-i vinovatul principal ?
Credem că şi unii şi alţii- De a-
oeea e necesar ca tovărăşii res­
Lei 938,53
Lei 784,44
îfcUMÜIi SOUrAUSMULUr să- Pziz. 3
PF C w * »?
In ziua de 10 martie a. c., a avut Adunarea pentru darea de seamă şi tivei nu a ţinut nici o şedinţă de lu­ Acordul dintre U.R.S.S. şi R. 0. Germană
loc adunarea pentru darea de seamă alegeri a meşteşugarilor de la coope­
şi alegeri, a meşteşugarilor de la cru în cursul anului trecut, lăsînd în­
cooperativa „Mo{ul“ din Bala de. rativa „Moţul"
Criş. treaga muncă de conducere pe sea­ cu privire la staţionarea temporară a
murilor de materii prime şi materiale, ma comitetului executiv.
La această adunare au participat realizîndu-se 51.000 lei economii. trupelor sovietice pe teritoriu! R, 0. @.
tov. Petru Lup deputat în Marea Discuţii vii — măsuri
Adunare Naţională, Vladimir Lazăr Aceasta face ca situaţia economi-
vicepreşedinte al D.C.C.M., Gheor- co-financiară a cooperativei să fie concrete BERLIN '(Agerpres). burile interne ale Republicii De-
bună: cooperativa să fie rentabilă,
ghe Toma, membru al Comitetului realizîndu-se un beneficiu net de La discuţiile purtate pe marginea dă­ După cum s-a anunţat la 12 mocrate Germane şi în viaţa so-
raional de partid Brad, Petru Moisiuc 253.761 lei, din care 43.019 lei s-au rii de seamă au luat cuvîntul mulţi
preşedintele U.R.C.M. şi alţii. repartizat cooperatorilor, 41.534 lei membri cooperatori printre care tova­ marlie a. c„ la Berlin între gu- cial-politică a ţării.
răşii : Ghizela Alexe, Petru Kiss, Radu
Dobîrcău, Constantin Zeriu, Dumitru vernul U.R.S.S. şi guvernut O serie de articole din acord
Stanciu, Ana Popescu, Viorel Ghezan, R. D. Germane s-a semnat un se ocupă de problemele schim­
Ioan Ştef, Adalbert Pantea, Stan Ru- acord în problemele legate de bării efectivului şi dislocării tru­
su, Iosif Petreari şi alţii staţionarea temporară a trupe pelor sovietice care se află tem-
Muncă stăruitoare — la fondul de bază, 41.534 lei la fon­ lor sovietice pe teritoriul Repu- porar pe teritoriul Republicii
bilanţ rodnic dul de investiţii centralizate, 14.833 Din discuţiile purtate s-a desprins
lei pentru acţiuni social-culturale etc. dragostea şi ataşamentul membrilor blicii Democrate Germane. A- Democrate Germane, regiunile
faţă de cooperativa lor, grija acesto­ cest acord a fost încheiat în de manevră ale trupelor sovie­
Darea de seamă prezentată de tov. ra faţă de buna gospodărire şi faţă de conformitate cu Tratatul din 20 tice, precum şi o serie de ches­
mărirea avutului obştesc cît şi faptul septembrie 1955 cu privire la tiuni legate de mijloacele de
Carol Nagy, preşedintele cooperati­ Realizările puteau îi şi mai că ei se mîndresc cu succesele obţi­
nute în dezvoltarea cooperativei. Tot­
vei, a scos în evidenţă faptul că mari odată ei şi-au arătat însă şi nemul­ relaţiile dintre U.R.S.S. şi R. D. transport ale trupelor sovietice
membrii cooperativei au muncit în ţumirea şi dezaprobarea faţă de lip­ Germană şi cu Declaraţia co­ staţionate temporar pe teritoriul
mod stăruitor şi că datorită acestei Cooperativa „Moţul" a obţinut rea­ surile şi deficienţele ce s-au manifes­ mună sovieto-germană semnată R.D.G.
lizări frumoase, dar cu toate acestea, tat în activitatea cooperativei, criti- la Moscova la 7 ianuarie 1957. Trupele sovietice care se afla
ţii depuse în anul 1956, este îmbu­ ele nu sînt pe măsura posibilităţilor cînd cu tărie pe cei vinovaţi şi făcînd In preambulul acordului în­ pe teritoriul Republicii Democra­
curător. de care dispune. propuneri pentru îmbunătăţirea muncii cheiat între cele 2 guverne se a- te Germane, persoanele care fac
în viitor. rată că necesitatea semnării a- parte din componenţa lor şi
Bilanţul activităţii cooperativii „Mo­ La unele sortimente ca încăţămin-
Toţi participanţii la discuţii şi-au
ţul“ pe ânul 1956, arată că sarcini­ te executată la comandă şi din de­ exprimat hotărîrea de a munci mai bi­ cestui document este dictată de membrii familiilor acestor per-
le de plan au fost îndeplinite şi de­ şeuri, cărora nu li s-a acordat aten­ ne, pentru a obţine succese şi mai
păşite. Aşa, de pildă, valoarea pro­ ţia cuvenită şi nu s-au luat măsuri mari în buna gospodărire şi în creşte­ fapfu! că în ciuda eforturilor U soane sînt obligate să respecte
ducţiei globale a fost realizată în corespunzătoare, sarcinile nu au fost rea rentabilităţii cooperativei, pentru a niunii Sovietice, R. D. Germane legile în vigoare în Republica
proporţie de 110,74 la Sută; lâ pres­ realizate. Unele secţii ca cele de re­ şi ale celorlalte state iubitoare Democrată Germană.
taţii de servicii neindustriaie 107,28%, paraţii din Gura Barza şi Baia de de pace nu s-a realizat pînă în In acord se menţionează că
prezent o reglementare paşnică guvernul Republicii Democrate
iar la prestaţii de servicii industriale Criş, au lucrat în tot cursul anului
cu Germania şi hotărîri de co­ Germane dă în continuare tru­
137%. Pe,sortimente plarltil â'fdst rea­ sub capacitatea lor de producţie. O
mun acord care să dea statelor pelor sovietice dreptul de a fo-
lizat la J2 din cele 18 planificate. alta Secţie care nu şna realizat pla­
europene suficiente garanţii de losi obiectele şi mijloacele fo-
Datdrltă acestor realizări, ' în ahtil nul este şi cea de ţesătorie din ora­
şul Brad. pace şi securitate. Totodată pe losite de trupele sovietice în
trecut,-s-au livrat cpmerţului, de . stat ,k 1• teritoriul Republicii Federale momentul semnării acordului.
¦jj -. Y , ; **-. ’ . ;
cu 45 Ia sută mai multe mărfuri Ca Alte deficienţe se datoresc indis­
în anul 1955. La aceste realizări o ciplinei în muncă a unor coopera­
contribuţie însemnată şi-au adtis-o tori care lipsesc nemotivat, stau ne­ putea menţine şi pe mai departe stea­ Germane staţionează trupe stră- După ce acestea nu vor mai fi
colectivele secţiilor, prestaţii de ser­ păsători faţă de lipsuri, lucrul ce a gul roşu de cooperativă fruntaşă pe re­ ine şi sînt create baze militare necesare ele vor fi predate Re­
vicii neindustriale din Brad, Băiţa, influenţat negativ realizarea unei pro­ giune. ale statelor participante la blo- publicii Democrate Germane fă­
Buceş şi Ţebea. ducţii mai mari. Discuţiile purtate au arătat preo­ cui agresiv al Atlanticului de ră nici o compensare din partea
cuparea şi interesul cooperatorilor pen­ Nord. fapt care se îmbină cu ei a cheltuielilor făcute de
, in nph In primul trimestru al anului 1956, tru a-şi îmbunătăţi munca, a mări pro­ reînvierea militarismului ger­
Creşte rentabilitatea ducţia şi productivitatea muncii şi a man în Germania ocidentală U.R.S.S. în legătură cu cons­
calitatea producţiei a lăsat mult de reduce preţul de cost, în scopul asi­ creind astfel o primejdie pentru truirea, repararea sau recon­
gurării unei mai bune aprovizionări şi pace. struirea acestor obiecte şi mij­
cooperativei dorit. Din această cauză, beneficiarii deserviri a populaţiei, pentru înfăp­ loace.
aii refuzat încălţămintea pentru fe­ tuirea Sarcinilor puse în faţa lor de Din aceste considerente se a-
Meşteşugarii de la „Moţul“, sînt mei şi bărbaţi, lucru care nu se mai plenara C.C. al P.M.R. din decem­ rată în preambulul acordului, Cele două părţi stabilesc în
interesaţi în creşterea rentabilităţii întîmplase pînă atunci la această coo­ acord crearea unei comisii mix­
cooperativei lor, deoarece aceasta
duce la sporirea retribuţiilor supli­ perativă. brie anul trecut. ce!e două guverne au căzut de te sovieto-germane. In atribu­
mentare, la îmbunătăţirea condiţiilor
de muncă etc., Se crează posibilita­ Această situaţie se datoreşte lipsei In urma discuţiilor purtate, s-a a- acord că în conformitate cu tra­ ţiile acestei comisii intră rezol­
tea dezvoltării proprietăţii obşteşti, de interes şi nepăsării de care au
prin construirea de ndi ateliere şi dat dovadă unii membri ai corpului doptat o hotărîre care prevede o serie tativele şi acordurile internaţio­ varea problemelor legate de a-
procurarea de noi utilaje şi altele. de măsuri concrete, măsuri care să
tehnic, cît şi din cauza cooperatorilor ducă la înlăturarea lipsurilor. Aceste nale. staţionarea temporară a piicarea acordului semnat. Se­
Datorită îmbunătăţirii activităţii de care au privit fără simţ de răspun­ măsuri prevăd să se sporească pro­
dere problema calităţii produselor. ducţia globală cu cel puţin 10 la su­ trupelor sovietice pe teritoriul diu! comisiei mixte va fi la
gospodărire a unităţilor sale, Coope­ tă faţă de anul trecut, să se livreze
Deşi Cooperativa „Moţul", a con­ comerţului socialist cu 7 la sută mai Republicii Democrate Germane Berlin.
rativa „Moţul" este rentabilă, reali­ tribuit în mai mare măsură la apro­ multe produse, să se mărească pror
vizionarea populaţiei, cu toate aces­ este necesară şi corespunde in­ Acordul urmează să fie apro­
zează beneficii. Aci utilajul s-a re­ tea, faţă de cerinţele populaţiei, des­ tereselor asigurării păcii şi secu­ bat potrivit legislaţiei părţilor
parat pe baza planului întocmit în facerea pe plan local a fost insufici - rităţii popoarelor sovietic şi ger­ contractante şi va intra în vi­
acest scop şi s-a întreţinut în bună cientă. • • • >• duetivitâtea muncii cu 9 la sută, să man ca şi ale celorlalte popoare goare în ziua schimbului de
stare de funcţiune, s-a introdus mica
mecanizare, punîndu-se în funcţiune Dacă conducerea cooperativei ar fi se reducă preţul de cost cu 2,5 la sută, din Europa. * note privind aprobarea lui, VA-
mai multe maşini şi dispozitive.
avut o preocupare mai mare în ceea volumul lucrărilor de deservire indus­ Acorduj stabileşte ca „staţio- cordul rămîne în vigoare pe du­
De asemenea s-a aplicat iniţiativa
ce priveşte lărgirea sortifnentoldr des­ trială să crească cu 19,5 la sută, iar nărea temporară a trupelor so- rata rămînerii trupelor sovietice
iui Nicolae Militarii la croitul pielii
prin combinarea tiparelor de diferite tinate -populaţiei şi dezvoltarea secţii­ a prestaţiilor neindustriale cu 20' la vietice pe teritoriul Republicii.; pe teritoriul R. D„ Germane şi
mărimi şi modele, ceea ce a dus la *• ' - ‘
lor du lucru la comandă, ar fi- reuşit Sută. • -? Democrate Germane nu încalcă poate îi modificat în baza acor-
economisirea a 9.872 dm. p. de piele
să satisfacă mai bine cerinţele popu­ Hotărîrea adoptată prevede înfiinţa­ suveranitatea acesteia; trupele dului reciproc al părţilor con-
laţiei. Conducerea cooperativei nu s-a sovietice nu se amestecă în tre- tractante.
rea a încă 10 secţii noi, o seamă de
din care s-au confecţionat 407 perechi preocupat în măsura cuvenită nici de lucrări de mică mecanizare, dotarea Mesajul preşedintelui Nasser trimis
ghete pentru copii. dezvoltarea producţiei obiectelor de secţiilor cu maşini şi utilaje noi, eco­
Aşa se explică faptul că în cursul uz casnic din ceramică şi a producţiei nomisirea şi folosirea raţională a ma­ secretarului general O.N.U.
anului 1956, preţul de cost a fost de ţesături.
redus cu 6,7 la sută faţă de 4,5 la terialelor şi altele. CAIRO (Agerpres). Nasser a subliniat în mesajul
sută cît era planificat, iar productivi­ Aceste deficienţe puteau fi înlătu­ După cum anunţă ziarul „Al său că, aşa cum se prevede. în
tatea muncii a crescut cu 10 la sută rate din timp dacă consiliile de secţii In încheierea adunării generale, a Gumhuria”, preşedintele Egiptu­ rezoluţiile O.N.U., sarcina forţe­
faţă de cifra planificată. Rentabilita­ îşi ţineau adunările şi discutau proble­ lui Nasser, a trimis secretarului lor armatei extraordinare ale
tea a crescut de Ia 6 la sută cît era mele cele mai arzătoare ale producţiei, luat cuvîntul tov. Vladimir Lazăr, vi­ general al O.N.U., Hammarsh- O.N.U. nu este de a îndeplini
planificată la 7,77 Ia sută. La această cît şi dacă acestea erau consultate de joeld, un mesaj în legătură cu
către consiliul de conducere al coo­ cepreşedintele Uniunii Centrale a Coo­ intenţia Egiptului de a-şi stabili funcţii administrative. De aceea,
creştere a contribuit reducerea chel­ perativei, sau comitetul executiv. Dar, de îndată controlul administra­
tuielilor la secţiile de producţie, a nici consiliul de conducere al coopera- perativelor Meşteşugăreşti, care a fă­ tiv în sectorul Gaza. se spune în mesajul preşedintelui
celor de deplasare, reducerea consu- Potrivit ziarului, preşedintele
i cut o serie de recomandări preţioase Egiptul a numit un guvernator
administrativ al sectorului Gaza.
cooperatorilor, pentru activitatea lor
de viitor. N. BADIU
:'
|f'<XKX»OCXXX?OOOCCOCaôU©3QG2©CQD2GO!XmOO(X3©GeoGGG:XXtXX;X?OC&^C:1Q 03C O C ^^
Doctrina Eisenhower reuşeşte care Statele Unite le-au adop­
prin însăşi conţinutul său să „DOCTRINA EISENHOWER Şi INTERESELE PE CARE L E REPREZINTĂ“ tat fată de regiunea Orientului
demonstreze că elaborarea „noii apropiat şi mijlociu.' După cum
politici“ americane în Orientul Un pericol pentru pace anunţă ziarul „Paese“ într-o
mijlociu nu are nimic comun cu corespondenţă din New York,
reglementarea problemelor spi­ S.U.A. intenţionează, sa inten­
noase care au turburat liniştea în Orientul arab sifice pregătirile militare în ţă­
în această regiune. Iată de pil­ rile Orientului apropiat.
dă 3 elemente conţinute în me­
în luna ianuarie, scrie ziarul,
saj. , a avut loc o şedinţă secretă a
Pe de o parte, mesajul trans­ III. n i î l >Îreprezentanţilor < Departamentul
mis de Eisenhower congresului şi mijlociu nu a-permis să se blicat la sfîrşitul lunii ianuarie lu: de Stat şi Ministerului de
releva — de altminteri ca toate ruluj statut al Canalului de aprecieze că motivele unei aşa- ziarul englez „Manchester Război. Reprezentanţii Pentago­
documentele oficiale americane Suez“. Dar această enumerare zise „instabilităţi economice“ nului la această conferinţă au
care proclamă politica expan­ dovedeşte de la sine că doctri­ (această noţiune trebuie evident Guardian“ care arată 'că doctri­ s comunicat că potrivit „doctrinei
na Eisenhower ignorează toc­ înţeleasă în idiomul celor care na Eisenhower se ocupă de Eisenhower“ se proiectează
sionistă a S U.A., că „obiecti­ mai problemele care au făcut au descoperit-o) sau pericolul u- preînlimpinarea unei agresiuni mari alocaţii pentru Ministerul
vul esenţial al Statelor Unite ca în ultimii ani situaţia din O-
rientul apropiat şi mijlociu să nei imaginare agresiuni . comu­ comuniste care nu pare deloc de Război. Se prevede mărirea
în afacerile internaţionale ră­ ¦ajungă în fiazia explozivă în care niste ar fi .periclitat securitatea probabilă. In schimb, scrie zia­ efectivului forţelor armate âle
în Orientul apropiat şi mijlociu. rul, doctrina Eisenhower nu S.U.A. dislocate în Orientul a-
mîne pacea, o pace mondială Tocmai acele 2 capitole mari
bazată pe dreptate“. Totodată, din relaţiile internaţionale ale conţine nici un element care să propiiat. S.U.A. intenţionează să
acestei regiuni şi anume pro­
mesajul semnala că „Orientul a ajuns. blema conflictelor arabo-israe- preîntîmpine adevărate conflicte includă noi unităţi în flota a
mijlociu a atins un nou stadiu Intr-adevăr, problema rela­ liene şi problema Suezului au fă
ce pot fi generate în această
critic“. Deci, propunerile care ar ţiilor dintre ţările arabe şi Is­ cut oa să se .ajungă acolo regiune. 6-.a lamerioană, să mărească
urma să le facă Statele Unite rael a degenerat într-o serie în­
pentru a-şi atesta dorinţa de treagă de conflicte tocmai dato­ unde s-a ajuns în Orientul a- Nu putem fi decît de acord contingentele de trupe de la bâ­
propiat şi mijlociu. Şi tocmai zele militare americane situate
pace şi pentru a elimina criza rită încurajării atitudinii agre­ acestea sînt omise de „doctrina cu părerea ministrului de ex­ în Orientul apropiat şi să cree­
Eisenhower“.
în Orientul mijlociu ar urma sa sive a Israelului împotriva ţări­ terne al Sudanului, Muhammed ze de asemenea baze noi. Se
Din acest punct de vedere Ahmed Mahgub care arăta că prevede de 'asemenea sa se cree­
se adreseze rezolvării probleme­ lor arabe şi folosirii acestei ţări însă lucrurile apar într-o lumi­ doctrina Eisenhower în forma ei
nă cu totul deosebită întrucît
lor spinoase din această re­ ca mijloc de presiune pentru doctrina Eisenhower prevede a* actuală duce doar la adîncirea ze baze noi în special în regiu­
realizarea scopurilor puterilor instabilităţii politice îri Orientul
giune. ducerea de trupe străine pe te­ nile situate în apropierea portu­
Tată însă al doilea element. .occidentale. Consiliul de Secu­ ritoriul statelor din Orientul rilor importante, exploatărilor
Programul proclamat de Eisen­ ritate al O.N.U. şi Adunarea apropiat şi mijlociu ceea ce mijlociu şi la intensificarea răz­ petrolifere şi a conductelor de
hower ffjenţioneâză : a) „?olâ- Generală a Organizaţiei Naţiu­ face ca să se adauge o nouă boiului rece în această regiune.
borarea S.U.A. pentru dezvolta­ nilor Unite au examinat în re­ problemă spinoasă în lanţul Faptele survenite chiar în petrol.
rea puterii economice“ a state­ petate rînduri problema rela­ chestiunilor care pot duce la
lor din Orientul mijlociu ; b) ţiilor arabo-israeliene, recunos- izbucnirea de conflicte în aceas­ scurta perioadă de timp ce a Doctrina Eisenhower se înca­
cînd că aceasta ca şi chestiunea tă regiune. drează de asemenea în ¦politica
„elaborarea de programe de a- nerezolvată a refugiaţilor arabi urmat de la proclamarea doctri­ blocurilor militare promovată
sitenţă militară... care să inclu­ constituie unul din elementele Aceasta este de altminteri pă­ de Statele Unite.’ Ziarul „Man-
dă folosirea forţelor armate ale instabilităţii şi încălcării păcii rerea şi a unor publicaţii occi­ nei Eisenhower confirmă aceas­ cliester Guardian“ scria într-un
S.UÂ.“ ; c) folosirea „fondurilor dentale. Ziarul american „Star“ tă apreciere. Atitudinea S.Ü A. articol din 11 martie că „ofer­
care apare la Washington, scria în problema retragerii trupelor ta de a apăra ţările din Orien­
recent că „programul Eisenho­ tul mijlociu împotriva unui atac
din legea de securitate mutua­ în regiunea Orientului apropiat wer nu conţine nici o garanţie israeliene din Gaza, încercările comunist pare a fi preludiul la
de a şantaja Egiptul prin in­ crearea unei alte alianţe după
lă“ în regiunea respectivă şî mijlociu. termediul problemei Suezului modelul pactului nord-atlantic“.
vădesc că Statele Unite fac tot Astfel, doctrina Eisenhower nu
Folosind logica ajungi impli­ In ceea ce priveşte problema posibilul pentru ca „să aibă
cit la al treilea element peste Suezului, fapte petrecute în ul­ mină liberă“ în acele chestiuni numai că nu îndepărtează şi
care mesajul lui Eisenhower tre­ timele luni au reliefat din plin care nu sînt incluse în doctrina nu-şi propune să rezolve moti­
ce foarte uşor. Astfel, aici că această chestiune şi mai ales Eisenhower şi că la apostolatul
încercările de a împiedica Egip­ demagogic al „înaltelor sco­
se spune că „'acest pro­ puri“ promulgate în doctrină să vele reale de conflicte din O-
tul să-şi exercite drepturile sale
gram nu va soluţiona toa­ suverane, precum şi sprijinirea
te problemele Orientului mij­ politicii de dictat a Occidentu­ pentru rezolvarea problemelor conducă o puternică ofensivă rientul apropiat şi mijlociu, dar
lociu“. Mesajul lui Eisenhower lui au dus la cunoscuta situaţie principale ale Orientului mijlo­ dimpotrivă crează un pericol în
tragică intervenită prin atacul ciu... Doctrina Eisenhower nu împotriva păcii în Orientul a- plus pentru situaţia din această
recunoaşte că „mai există pro­ este un program care ar atinge propiat şi mijlociu. regiune, pentru independenţa şi
blemele Palestinei şi relaţiile anglo-franco-israelian împotriva fondul problemelor Orientului
dintre Israel şi ţările arbe, pre­ Egiptului, Un pericol foarte serios pen­
tru pacea şi securitatea în a-
S. VJERONA
rabi, mai există problema viito- milor ani în Orientul apropiat împărtăşeşte intr-un articol pu- iectele militaré (dé 'amploare pe