Page 45 - 1957-03

PROLETARI D/.V TOATE ŢĂRILE, URIŢl-VĂ 1
Anul IX. Nr. 703
OBOBBROB
NO! SU CCESE ÎN LUPTA PENTRU SPORIREA
PRODUCŢIEI DE CĂRBUNE
Minerii din Uricani sînt în
frunte
In fiecare zi, la combinatul
carbonifer poţi asculta următorul
dialog :
— Cine stă mai bine pe Valea
Jiului, tovarăşe dispecer ?
— Minerii de la Uricani. Ei
sînt în fruntea luptei pentru
mai mult cărbune cocsifioabil.
In cele 12 zile ale lunii mar­ peni.
tie, minerii de aci au obţinut din
nou cea mai mare depăşire de
plan pe bazin — 7,03 la sută.
Brigăzile minerilor Vasile
Hrişcan, Vasile Apostol, Silviu
Iovan, şi Martin Vereş, se si­
tuează în fruntea întrecerii.
La un pas în urma celor
fruntaşi
Minerii de la Vulcan nu se pot
împăca cu gîndul că cei de la
Uricani le-au luat-o înainte. De
aceea, în ultimul timp există in­ pe diferite decade,' minerii din
tre cele două colective un ade­
vărat duel. Că minerii din Vul­
can sînt aproape să-i ajungă pe
cei din Uricani, o dovedesc fap­
tele.
Minerii de aci au dat peste
sarcinile de plan ale minei, în
cele 12 zile, 838 tone de căr:
bune cocsificabil. ¦ '. •
O contribuţie d e ' seam ă;în
sporirea producţiei de cărbune
o dau brigăzile conduse de E-
merik Csiki, Vasile David şi
Şcolile din regiune sînt bogat ut! late cu materiale didactice necesare tru construirea de noi clădiri
bunei desfăşurări a învăţămîntului.
In clişeu: Elevii Mariş^ Jurca, Petrişor Sonoc, Petru Ardeleanu şi
Margareta Căci din clas? lV-a de la şcoala din Bretea Mureşană, căutînd
cu atenţie pe glob, diferite localităţi despre care li s-a predat în ora de
geografie.
<X5<>0<X><><><X>0<><><XXXXX><>00<X>0000<XX><XX>0<>0<X>000000<X)0<X><><>^000000<>00<X>0<>00<XXX>0<><><XX><X><>0<>0<><><X><X><>0<><XXX>0<XXXX>
Productivitatea muncii este în
ultimă analiză capacitatea mun­
cii concrete de a crea într-o u-
nitate de timp o anumită can­
titate de produse destinate con­
sumului. Pornind de la această
Dremiză, prin creşterea produc­
tivităţii muncii se poate înţe­
lege modificarea adusă proce­
sului de muncă ce duce la re­
ducerea timpului de muncă so­
cialmente necesar pentru pro­
ducerea producţiei date. Acest
lucru înseamnă, că cu cît este
mai înaltă productivitatea mun­
cii, cu atît mai puţină muncă
se consumă pentru o anumită
cantitate de produse. Deci pro­
ducţia elaborată într-o unitate
de timp creşte, în timp ce tim­
pul de muncă cheltuit pentru
unitatea de produs scade.
In consecinţă, economia mun­
cii vii, economia timpului de
muncă, sînt noţiuni identice cu
creşterea productivităţii muncii.
Cu toate acestea, problemele
economiei timpului de muncă,
ale creşterii productivităţii mun- expresia în legătura indisolu­ zerve nu sînt folosite din plin.
'cii au o importanţă mult mai
mare, ele căpătînd în afară de
importanta lor iehnico-econo-
mică şi o importanţă socială.
Marx arăta în lucrarea sa „Sa.
Iar, preţ, profit“ că timpul
este spaţiul dezvoltării umane.
In consecinţă, economia timpu­
lui de lucru este nu numai con­
diţia dezvoltării producţiei, ci
şi o condiţie esenţială a creş­
terii nivelului de cultură a so­
cietăţii. Existenţa- proprietăţii
socialiste asupra mijloacelor- de
producţie, generînd dezvoltarea
planificată a economiei, creea­
ză posibilitatea unei organizări
cît mai raţionale a întregii e-
conomii naţionale pe de o par­
te, şi a proceselor de producţie
în fiecare întreprindere, pe de
altă parte şi în acest fel asi­
gură o masivă economie da
Sîmbătă 16 martie 1957
Se însămîofează
culturile de primăvara
La gospodăria agricolă colec­
tivă ,,Pet6fi Sandor” din Deva
s-au făcut 6 răsadniţe calde şi
s-au însămînţat 1,30 ha. zarza­
Francise Kress, care au dat su­ vaturi şi 3 ha. cu orz. In aces­
te de tone de cărbune peste plan. te munci s-au evidenţiat mais­
trul grădinar Joc Laszlo şi co­
Minerii de la Petrila lectiviştii Iştvan Gergely, Flo-
rioa Faur, Ghergheli Molnar,
pe locul III şi Titus Fabian.
De la un timp minerii de la ? ză tehniciană Mana Brînzei du­
Petrila sînt antrenaţi în lupta Profitînd de timpul favorabil
pentru ocuparea unui loc de şi ţăranii muncitori din oraşul
frunte pe bazinul carbonifer al Deva au însămînţat 50 de ha.
Văii Jiului. Dar deocamdată nu cu legume, sfeclă, orz şi ovăz.
au şanse să-i ajungă şi să-i în­ Primii în aceste munci au
treacă pe cei de la Vulcan, dar fost Lazăr Loghin. Tudor Petru,
nici să fie ajunşi de cei din Lu- Gheorghe Moga şi alţii.
P. JURCON!
In cele 12 zile ale lunii mar­ corespondent
tie ei au dat peste prevederile
planului de producţie al minei Femeile la lucru
619 tone de cărbune energetic.
Brigada U.T.M. condusă de HAŢEG. — (De la subredac-
Gheorghe Neagu, cele conduse ţia noastră voluntară).
de Victor Karda şi loan Marian
IX, s-au situat şi de data aceas­ Sămînţa de cartofi iarovizaţi
ta în fruntea întrecerii. s-a dovedit a da recolte sporite
la hectar. De aceea, colectiviştii
La Lupeni, lucrurile merg din comuna Rîu Bărbat au ho-
tărît să însămînţeze şi în a-
mai bine cest an o suprafaţă mare cu
cartofi iarovizaţi.
Dacă în cursul lunii februarie,
La îndemnul conducerii gos­
Lupeni erau codaşi, în primele podăriei şi al comisiei de femei,
12 zile ale lunii martie lucru­ colectivistele au început să se­
rile s-au schimbat. lecţioneze cartofi pentru iarovi-
zat. Pînă acum s-au selecţionat
Pe’ lîngă faptul că în această şi pus la iarovizat peste 2.500
perioadă sarcinile de plan au kg. cartofi.
fost realizate'zi de zi, s-au dat,
în acelaşi timp, peste sarcinile -O -
de plan ale minei 241 tone căr
bune cocsificabil. Fruntaşii şi codaşii
satului
Ţăranii muncitori din satul
Ribicioara au înisămînţat 5 ha.
cu grîu de primăvară şi 4 ha.
cu alte păioase. Fruntaşi în a-
ceste munci au fost M. Iancu,
I. Popa, R. Clej, N. Trifa şi
alţii. în Ribicioara m-ai există
însă şi oameni care nici pînă
acum nu şi-iaii reparat uneltele
agricole .Printre aceştia se gă­
sesc şi G. Tomescu şi L. Trifa.
D. CLEJ
corespondent
Stabilesc
autoimpunerile
In satele raionului Haţeg, au
început adunările populare, un­
de cetăţenii fac propuneri pen­
de folos obştesc pentru înfru­
museţarea satelor, cu fonduri
realizate din autoimpuneri.
Astfel, în satele Bucium şi
Sîmpetru, cetăţenii au votat ca
sumele din autoimpunere să fie
folosite pentru terminarea
construcţiei localului sfatului
popular comunal.
Folosirea complectă a timpului de
lucru — mijloc important de creştere
a productivităţii muncii
timp la scara întregii societăţi rirea ' continuă a productivităţii
Trebuie spus că nu orice e- agregatelor. Este deci necesar,
conomie poate duce la creşterea ca într-o măsură cît mai mare,
productivităţii muncii. Astfel, timpul efectiv de funcţionare al
minutele economisite în anu­ agregatelor să fie cît mai a-
mite operaţii urmate de opriri - proape de timpul calendaristic,
de ore datorită slabei organi­ sau în ' unele cazuri de timpul
zări a muncii, reprezintă o re­ nominal. Cu toate 2cestea, e-
flectare nejustă a economiei xistă încă serioase deficienţe în
timpului. Aceasta îşi găseşte această direcţie; multe din re­
bilă ce există între economia Astfel, timpul de funcţionare al
de timp şi legea dezvoltării aglomeratorului în anul 1956
planice proporţionale a econo­ reprezintă 69,00 la sută1 din
miei naţionale. Economia timpu­ timpul calendaristic, iar la la­
lui de lucru duce la necesitatea minoare 76.00 Ia sută. Timpul
repartizării planificate a timpu­ calendaristic faţă de timpul no­
lui de muncă. minal reprezintă la secţia I-a
Sub toate aceste aspecte, po­ 'Tirnale 91 la sută, la furnalul
sibilităţile de creştere a produc­ nr. 5, 92,50 la sută, la O.S.M.
tivităţii muncii legate de folo­ 90,80 la sută. Dacă ţinem cont
sirea timpului de lucru trebuie că realizările de peste hotare •—
privite în două asuecte m a ri: U.R.S.S., Cehoslovacia etc. —
sînt in jurul a 96—97 la sută
— Timpul de funcţionare al din timpul calendaristic,' ne pu­
agregatelor şi posibilităţile lui tem da seama cu uşurinţă ce
de sporire.
— Consumul de muncă spe­ rezerve importante de sporire a
cifică pe unitatea de produs şi productivităţii muncii are la în-
posibilităţile ei de scădere. demînă combinatul nostru. De­
Să analizăm în linii generale altfel, aceste rezerve pot fi uşor
aceste aspecte la Combinatul analizate chiar pe baza datelor
despre opririle agregatelor.
siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“ Principala masă de opriri poa­
din* .H. une‘ doara. f -•. Ţ
Timpul de funcţionare al te, fi grupata, în 4 mari oate-
agregatelor şi posibilităţile gorii: (L . .
lui de sporire Lipsurile în aprovizionarea
tehnico-materiălă
Agregatele siderurgice, fiind
prin natura lor agregate cu foc Aceste lipsuri, numai la aglo-
continuu, sînt folosite pentru merator. în cursul anului 1956
procese de producţii continui, au dus la 976 ore opriri. Intr o
semicontinui şi întrerupte. Deci, măsură mare ele pot fi înlătu­
aici folosirea cît mai complectă rate prin crearea unor stocuri
a: tirpp”ul"ui are ca u*.'r•jţmţî are ®pp- t^Qippn. car- aă sşjişfşcă pen-
>,W v W v » /
4 pagini 20 bani
Veşti de pe ogoarele haţegane
Primele brazde . . ;
La marginea perimetrului în­
tovărăşirii „Ţara Haţegului“ din
Haţeg, s-a oprit un grup de 5
oameni. Doi din ei prind a în­
tinde o ruletă pentru a măsura
suprafaţa ce urmează a se în-
sămînţa cu ovăz.
— Două hectare!... precizea­
pă ce termină măsurătoarea.
— Atîtea şi trebuie, confirmă
tovarăşul Laurenţiu Tămăşoni,
preşedintele întovărăşirii.
¦ ...Cu scrîşnet de şenile, către
dealul Putineiului, se îndreap­
tă un tractor K.D. 35 pe care
vopseaua roşie şi roţile ce stră­
:Q-=
Succese imporfanfe ale muncitorilor
metalurgişti
Oamenii muncii din întreprin­
derile industriei metalurgice şi
construcţiilor de maşini conti­
nuă să obţină noi succese pe
linia traducerii în viaţă a sar­
cinilor ce le revin din hotărîri-
le plenarei C.C. al P.M.R. din
decembrie 1956. Astfel, în luna
februarie planul la producţia
globală pe întreg Ministerul In­
dustriei Metalurgice şi Cons­
trucţiilor de Maşini a fost în­ listă pentru a dezvolta succese­
deplinit în proporţie de 108,9 le dobîndite în primele două
la sută, iar la producţia marfă luni ale acestui an.
în proporţie de 102,6%. Ca şi
---------------------gooXXXooo-
C ontractăn şi achiziţii de anim ale
Organele de contractări şi a-
chiziţii de animale din regiunea
noastră, au desfăşurat o. fruc­
tuoasă muncă de lămurire a
cetăţenilor în scopul de a face cît
mai multe contractări cu statul.
Munca lor s-a soldat cu un re­
zultat lăudabil. De la începu­
tul acestui an şi pînă acum,
în întreaga regiune au fost con­
tracţiate 2314 bovine, 310 mîn-
zaţi, 203 viţei, ‘386 porci, 851
miei şi 819 ovine. Numai de
la 1 la 15 martie, s-au făcut
1.568 contractări de animale.
Fruntaşe în munoa de contrac­
tări sînt raioanele Sebeş, unde
s-:au contractat 782 bovine ; Ha­
ţeg, 385 bovine şi lila cu 371
bovine. O muncă deosebită au
depus achizitorii Tudor Mircea
tru un timp corespunzător rula­
jului mediu de la furnizor la
consumator, nevoile medii de
minereu ale combinatului.
Defecţiunile electrice şi
mecanice
Cauza principală care duce
la nerealizaroa planurilor o
constituie volumul mare de de­
fecţiuni mecanice şi electrice şi
lipsa de utilai de rezervă. A-
cest lucru implică o complectă
schimbare de atitudine faţă de
problema întreţinerii şi repara­
ţiei agregatelor, trecerea la a-
plicarea şi folosirea unor me­
tode noi şi a experienţei pozi­
tive a U.R.S S. în ceea ce pri­
veşte sistemul de revizii şi- re­
paraţii profilactice şi a repara­
ţiilor pe ansamble şi suban-
sarnble. Atitudinea faţă de mun­
ca în asalt de asemenea trebuie
să fie precizată în sensul com
baterii cu toată tăria a oricăre
călcări a ritmicităţii şi a ne
respectării graficelor de repara
ţii. In acest sens, ar trebui fo
losită mai larg experienţa pozi
tivă a uzinei cocsochimice, oare
odată cu trecerea la sistemul dc
lucim după gnafic a reuşit să ob­
ţină îndeplinirea ritmică a pla­
nurilor de producţie.
Defecţiuni în funcţionarea
transporturilor
Căile ferate uzinale în proce­
sul siderurgic an o importanţă
covîrşitoare în asigurarea des­
făşurării procesului de produc­
ţie, jucînd acelaşi rol ca banda
rulantă în industria construc­
toare de maşini, ba chiar mai
mult decît atît, fiind o conti­
nuare-a procesului tehnologic.
(Continuare, in pag. 3-a)
Consfătuire
3 f i n a m ă e u l de. a z i:
Literatură şi artă (pag« 2-a)
Poporul sovietic îşi împărtăşeşte
experienja tuturor celorlalte state
socialiste, ajută pe prietenii săi
(pag. 3-a)
Cele mai noi ştiri externe (pag. 4-a)
lucesc îl trădează, că ( în anul văz şi trifoi. K.D.-ui răbufneşte zători şi cumpărători vor fi re­
acesta e prima lui; zi: de lucru.. acum cu eşapamentul lui puter­
Brazdele se revarsă una cîte una nic în Lunca de sus, unde are
şi petecul negru al arăturii creş-. de -arat' 25 de ha., pe care în-
te cu fiecare întorsătură pe care tovărăşiţii Ie vor însămînţa anul
tractorul o face.
acesta cu porumb. Gu ochii la
— Merge b in e!... zice loan . brazdele peste oare trece trac­
Zapa seoretarul întovărăşirii, torul, tractoristul Gheorghe Bu-
iar tov. Ladislau Racs şi Tibe- ţacu strînge cu. mîinile minerul
riu Orăşeanu, preşedintele şi se­ manetei. Nu-i pasă de întuneri­
oretarul sfatului popular orăşe­ cul nopţii şi nici de vălul răce­
nesc, îl aprobă. Era pe primele lii. Reflectorul motorului alungă
brazde ale acestui Lan şi nici întunericul de pe brazdă, iar pu­
unul nu voiau să. scape ocazia foaica îl apără de frig. De acum
unei astfel de privelişti. va fi la datorie în orice mo­
ment.
...Odată cu apusul soarelui,
mai bine de două hectare erau . . . şi primele boabe de g rîu .
deja arate şi însămînţate cu o- In aceeaşi zi, departe de Ha­
ţeg,- în cîmpul Ostrovului, co­ rumbului.
lectiviştii îi dădeau zor cu gră-
patul. Arătura făcută. în toam­
nă ieşise din iarnă numai bună
pentru semănat. încă cîteva gra­
pe într-o parte şi cîteva în alta
şi boabele griului de primăvară
în luna ianuarie, toate sectoa­ vor intra în pămîniul ce parca
abia le aşteaptă.
rele productive, printre care in-
dustiia siderurgică, industria ...Seară. Pe uliţele salului,
constructoare de maşini şi uti­ voioşi, colectiviştii se întor­
laj agricol, de utilaj petrolifer ceau de la chnp. Printre ei Pa-
şi minier etc, au îndeplinit şi raschiva Brăila, loan Moisescu,
depăşit planul la producţia glo­
Traian Simedroni şi alţii. Bi­
bală. lanţul zilei totaliza însămînţa-
Acum, în întîmpinarea zilei rea unui hectar de grîu de pri­
măvară şi alte patru hectare cu
de 1 Mai, metalurgiştii şi con­ ovăz. Colectiviştii au fost şi de
structorii de maşini desfăşoară data aceasta fruntaşii satului.
cu însufleţire întrecerea socia­
In întregul raion
Pînă la 12 martie a.c. s-au în-
sămînţat, în sectorul socialist şi
(Agerpres) individual, 175 ha, din care 158
ha. cu ovăz, 11 ha., cu grîu de
primăvară şi 6 ha. cu orz. De crărilor de evidenţă.'; ¦; :
asemenea au fost condiţionate
peste 93 tone. seminţe, dintre-
din Sebeş, Ganea Botoroagă oare 14.000 kg. au fost. tratate.
din Haţeg şi Marioa Irimie din S-au grăp.at ,66,6 ha. arături de
lila. ,', . faamrja,_iar pentru însăminţatul
In munca de achiziţii rezultate. pctfurhibului, ' oartbfiîor şi altor
culturi' de primăvară,••s-au arat
bune au obţinut raioanele Se­ 1.560 ha. îngrăşăminte !natu­
beş, lila, Alba, Haţeg, şi Hune­ rale s-au aplicat pe' o suprafaţă
doara. Pe întreaga regiune s-au totală de 6.136 ha.
achiziţionat pînă în prezent 419
P. FARCAŞ1U
bovine, 292 mînzaţi, 301 viţei, Formarea şi folosirea fondului
170 porci, 166 ovine şi, 375 gră­ întreprinderii
suni.
In ceea ce priveşte planul dc
aprovizionare, O.R.A.C.A. Deva, Plenara din decembrie L956 a
şi-ia îndeplinit planul .pe.trimes- C.C. al P.M.R. a stabilit că,
trul I 1957, la data de 12 mar­ pentru creşterea cointeresării
tie. salariaţilor la buna activitate a
întreprinderilor ¦şi îndeplinirea
FEMEI sarcinilor de plan, este nece­
sară înlăturarea condiţiilor ri­
fru n ta şe gide de constituire şi .utilizare
ut manea a fondului întreprinderii (fostul
fond al directorului).
1 In trecut constituirea fondu­
lui directorului era condiţionată
de îndeplinirea cumulativă a
planului de producţie, a planu­
lui preţului de cost şi a benefi­
ciului planificat, iar folosirea
acestui fond avea o serie de
îngrădiri. '
Recent'Consiliul de Miniştri
al R.P.R. a dat o hotărîre prin
care se stabileşte o nouă “re*'
glementare a formării şi folosi­
rii fondului întreprinderii.
Potrivit acestei hotărîri, fon­
dul întreprinderii se'poate con­
stitui în anumite proporţii, şi în
cazul îndeplinirii numai a u-
nuia din indicatorii stabiliţi.
Pe lîngă normele care au fost
pînă acum în vigoare în legă­
tură cu sursele din care se
constituie fondul întreprinderii,
se mai prevede în plus dreptul
de a vărsa la fondul întreprin­
derii cote însemnate (de la 15
la 65 Ia sută) din benefidiile
peste plan sau din economiile
la pierderile planificate, în ca­
zul îrl oare acestea sînt reali­
zate oa- urmare a eforturilor
proprii ale întreprinderilor sau
organizaţiilor economice respec­
tive.,
In ceea ce priveşte destinaţia
fondului întreprinderii, hotărîrea
OLGA LIŢA Consiliului de Miniştri stabileşte
Muncitoare la secţia bobinare a că 25 la sută din fondul consti­
Filaturii Lupeni. Îşi depăşeşte pla­ tuit în cadrul planului şi 50 la
sută din ceea ce se varsă la a -
nul de producţie cu 35%. cest. fond din beneficiile peste
plan «au din economiile la pier­
m tori, tehnicieni, ingineri şi func­
MATILDA SUKCT
Muncitoare la secţia răsucit a Fi­
laturii Lupeni. Lună de -lună ea
şi-a întrecut planul de producţie
r cu 20-30%
Repartizarea beneficiilor peste plan
In aplicarea sarcinii plena­
rei din decembrie 1956 a C.C.
al P.M.R; privind folosirea de
către întreprinderi şi sfaturi
populare a celei mai mari părţi
cu consumatorii
In scopul cunoaşterii nevoilor1
populaţiei şl cerinţelor acesteia,
pentru lichidarea lipsurilor oare
se manifestă ln.mo.dul.de deser­
vire al cetăţenilor, O.C.L. produ­
se' industriale din IDeva, orga­
nizează o consfătuire între per­
sonalul O.C.L. şi. consumatori,
la data de 20 martie 1957 orele
17. Consfătuirea va avea: loc în
sala festivă a Sfatului popular
orăşenesc Deva.- , •'
Discutarea colectivă a acestor
probleme desigur că va duce la
îmbunătăţirea deservirii popula­
ţiei cu produse de calitate, iar
anumite neînţelegeri dintre vîn-
zolvate în mod just.
. f .. ¦¦'¦
Registrul tehnic
pentru cultura
porumbului
Incepînd din acest an în Gos­
podăriile Agricole de Stat şi în
secţiile lor se introduce registrul
tehnic pentru cultura porumbu­
lui. Acest registru constituie un
document de bază al gospodă­
riei sau secţiei respective şi un
ajutor însemnat pentru cunoaşte­
rea condiţiilor. specifice de cli­
mă şi sol şi aplioarea agroteh­
nicii diferenţiate la cultura po­
Specialiştii ş i ' tehnicienii vor
însera în acest registru toate
datele tehnice ale procesului de
producţie de la însămînţare şi
pînă la recoltare. ' Prin acest
mijloc se pot urmări suprafeţele
de teren cele mai prielnice cul­
turii porumbului, care au fost
plantele premergătoare, data şi
felul pregătirii solului, cine a e-
xecutat lucrarea, cantitatea şi
felul îngrăşămintelor, data însă-
mînţării şi seminţele '*folosite,
modul dc desvoltare a plantei,
condiţiile climaterice din perioa­
da respectivă, lucrările de înţre-
•ţinere executate, apariţia .şi com­
baterea dăunătorilor, producţia
evaluată, data recoltării, canti­
tatea recoltată. Cu ajutor ui a-
cestui registru se face un con­
trol mai riguros‘asupra aplicării
regulilor agrotehnice, el -aducînd
ma-ri avantaje la simplificarea lu­
Acest' registru constituie im
preţios sprijin pentru cercetători,
ajutîndu-î să stabilească'’condi­
ţiile cele mai hune pentru cul­
tura porumbului pe baza Inter­
pretării anuale a datelor.
După registrul;’ tehnic pentru
cultură griului; !acesta este cel
de al doilea registru tehnic oare
se introduce în G.A.S.-uri.' ;
(Agerpres)
deri planificate, se . va . folosi
pentru premierea ¦muncitorilor,
tehnicienilor, inginerilor şi func­
ţionarilor, care au obţinut rezul­
tate deosebite la locul de muncă,
precum şi pentru, acordarea de
ajutoare personale.
75 la sută din fondul consti­
tuit în. cadrul planului.şi 50 la
sută din sumele vărsate la fon­
dul întreprinderii •din beneficiul
peste plan sau din economiile
la pierderi planificate, se va fo­
losi pentrir construcţii de .locuin­
ţe, acţiuni social-culturale şi
sportive de oare via beneficia în ­
tregul colectiv al întreprinderii.
Pentru construirea de locuin­
ţe, cluburi, oase de odihnă, etc.,
întreprinderile se pot asocia în­
tre ele.
Cheltuirea sumelor ’din fon­
dul întreprinderii. se face de că­
tre directorul întreprinderii cu
avizul comitetului de întreprin­
dere, în cadrul planului apro­
bat. • .
In hotărîre se precizează că
planul de cheltuieli din fondul
întreprinderii se întocmeşte de
directorul întreprinderii împreu­
nă cu comitetul de întreprin­
dere şi se supune spre aprobare
adunării colectivului de munci­
ţionari- sau adunării delegaţilor
acestora, iar după aprobare se
afişează în întreprindere.
Sumele ce tămîn nefolosite,
la sfîrşitul anului se introduc în
planul de folosire al anului ur­
mător.
Măsurile de mai sus vor du­
ce la o ; creştere a Veniturilor
salariaţilor. Este în interesul sa­
lariaţilor şi ai întreprinderilor să
mărească producţia de mărfuri,
depăşind plănui lor anual.
In felul acesta creşterea ve­
niturilor va fi acoperită cu can­
titatea corespunzătoare'de măr­
furi.
din beneficiile realizate peste
plan, Consiliul de Miniştri a a-
doptat recent o hotărîre.
(Continuare în pag. 3-a)