Page 47 - 1957-03

Nr. 703 DRUMUL SOCIALISMULUI Pue. 3

Transformarea socialistă a agriculturii Formarea şi folosirea fondului Poporul sovietic îşi împărtăşeşte
întreprinderii experienţa tuturor celorlalte state
nu trebuie lăsată să se desfăşoare
(Urmare din pag. I-a) în Capitala R.P.R. vor pune la socialiste, ajută pe prietenii săi
de la sine dispoziţia sfatului popular al
In această hotărîre se preve­ raionului în raza căruia se a-
Rezoluţia C.C. al P.M.R. din nu prea vin Ia astfel de mani­ de oa beneficiile realizate pes­ flă întreprinderea o cotă' de 25
te plan in întreprinderile de in­ la sută.
27—29 decembrie 1956 trasează festări şi pentru că eram siguri teres general după deducerea
sumelor pentru fondul întreprin­ Aceste sume vor putea fi fo­
organizaţiilor de partid sarcina că n-o să reuşim, am renunţat derii, se vor repartiza în felul losite de către comitetele exe­ MOSCOVA 14 (A gerpres).— Cuvîntare•a4. rosti«tTă de ,vN'. S. H•ruşc*&<iov 'Condiţii mult mai bune în con*
urm ător: cutive ale sfaturilor populare TASS anunţă : ducerea industriei şi construc­
să lupte cu hotărî-re pentru să le organizăm. pentru acţiuni de gospodărie co­ la Rostov pe Don
— 50 la sută se varsă la dis­ munală, construcţii edilitare şi Ziarele publică cuvîntarea
transformarea socialistă a agri* — Dar în adunările generale poziţia ministerului sau insti­ de locuinţe. rostită de N, S. Hruşciov la 12 ţiei noastre, va permite să se
tuţiei centrale pentru fondul de martie la Rostov pe Don, la
culturii. Acolo unde organiza­ iaţi analizat problema -transfor­ ajutor financiar temporar. între­ La repartizarea sumelor, co­ consfătuirea lucrătorilor din a- liste, a culturii, îneît zguduim-lu­ valorifice uriaşele rezerve ale
prinderile industriale de interes mitetele executive ale sfaturilor gricultură din sud şi din Cau- mea întreagă prin succesele noa­ economiei' naţionale (Aplauze).]
ţiile de partid au înţeles să a- mării socialiste a agriculturii ?, general dinnaza capitalei R.P.R. populare regionale vor da prio­ cazul de nord. stre. (Aplauze furtunoase, pre­
varsă la acest fond 75 la sută. ritate lucrărilor din oraşele de lungite). Aceasta este o acţiune impor­
plice această sarcină deosebit Le-ati arătat membrilor' de par­ subordonare raională sau din N. S. Hruşciov a amintit de
— 50 la sută se varsă la bu­ raioanele pe teritoriul cărora se zarva stîrnită de şacalii impe­ Tovarăşi'! Nu uităm datoria tantă, tovarăşi. In prezent cînd
de importantă s-au obţinut şi tid că ei trebuie să-" fie în pri­ află întreprinderile care au rea­ rialismului, cînd, la plenara din noastră proletară, sîntem credin­ economia noastră este fărâmi­
getul sfatului popular al regiu­ lizat beneficiile peste plan. septembrie a C.C. al P.C.U.S. cioşi învăţăturii marxim-leninis- ţată, pe diferite departamente,
rezultate. Aşa spre exemplu or­ mul rînd cei care să se înscrie nii, pe. teritoriul căreia se află din anul 1953 s-a vorbit des­ mului, respectăm cu sfinţenie se crează bariere care împie­
sediul întreprinderii, cu excep­ Măsurile de mai sus vor sti­ chis partidului şi poporului so­ dică dezvoltarea şi amplasarea
ganizaţiile de bază din satele şi apoi să lupte pentru a-i a- ţia întreprinderilor situate în o- mula într-o măsură şi mai mare vietic despre situaţia din agri­ principiile internaţionalismului justă a producţiei. Voi cita ur­
decît pînă acum interesul între­ cultură. La plenara din ianuarie şi ne conducem după aceasta zi mătorul fapt. Unde credeţi că
Brîznic şi Lăpuşriic raionul Ilia, trage şi pe ceilalţi ? 1955 a Comitetului Central al de zi. Ştim singuri cît de greu se fabrică la noi o parte în­
partidului, a spus N. S. Hruş­ este în primii ani, cînd clasa semnată a combinelor pentru
Crişeni şi Rapoltu Mare raio­ .— Da, da. Am ' discutat a- ciov, am vorbit despre situaţia muncitoare ia puterea în mîi­ recoltat porumbul ? In regiunea
creşterii animalelor şi am dez­ nile ei. De aceea, poporul nos­ Ke-merovo. Dar porumbul se
nul Hunedoara, Ighiu raionul ceastă treabă şi am trasat chiar văluit lipsuri serioase. Atunci tru îşi împărtăşeşte experienţa
zarva stîrnită de şacali a deve­ tuturor celorlalte state socialis­ cultivă în sudul ţării. Care om,
Alba şi altele, folosind cele^ mai sarcină membrilor de partid să nit deosebit de zgomotoasă. Şj te, ajută pe prietenii sai,Mcare ne întrebăm, a avut _ideea să
cîte n-au mai născocit: o criză au păşit pe calea marxism-le- organizeze producţia de com­
potrivite metode de muncă au fie ei în fwnte. Insă rezultatul în agricultura Uniunii Sovie­ ninismului, care au luat pu­ bine pentru' recoltatul porum­
tice, prăbuşirea ideilor noastre^, terea în mîinile lor şi constru­ bului la mii de kilometri de lo­
reuşit să atragă în gospodăriile e negativ: Toţi spun că mai aş­ că gospodăria noastră colectivă iesc cu succes state socialiste cul unde urmează să lucreze ?j
Oamenii sovietici sînt gata să Este evident că această uzină
agricole colective un număr teaptă. n-ar crea condiţii pentru dez­ împartă cu ei frăţeşte ultima
bucată de pîine. Dar, tovarăşi, trebuie să fie plasată undeva
mare de noi membri şi să cree­ Acestea sînt doar cîteva din voltarea producţiei agricole şi o vom împărţi cu cei care au în Krasnodia-r, la Rostov sau
o atitudine frăţească faţă de Dnepropetrbvsk, unde se cultU
ze noi întovărăşiri agricole în problemele discutate cu tov, Gh. mai ales a creşterii animalelor. noi (Aplauze),
Imperialiştii nu înţeleg natura vă de mult porumbul. Trebuie’
care sute de familii şi-au unit Radu. La multe alte întrebări Trebuie să întărim prietenia anchetat acest fapt, trebuie gă*
regimului sovietic, nu înţeleg că între popoare şi în primul rînd, siţi vinovaţii şi traşi la răs-i
pămînturile pentru a le munci mi-a răspuns' tot cam în felul raşele de subordonare regională, prinderilor şi al tuturor sala­ dacă partidul nostru vorbeşte intre popoarele ţărilor în care pundere şi trebuie să fie publi­
deschis şi sincer poporului des­ clasa muncitoare, poporul mun­ cate toate acestea în presă. Nu
în comun Sînt însă multe or­ acesta şi din toate reieşea cam care pun această cotă la dis­ riaţilor pentru sporirea produc­ pre lipsuri, aceasta nu exprimă citor au luat puterea în mîinile se poate tolera o atitudine bi­
slăbirea sa, ci forţa, încrederea lor. Şi se poate spune cu cer­ rocratică faţă de amplasarea
ganizaţii de bază care neglijea­ aceeaşi preocupare. Noi credem poziţia bugetului oraşului res- ţiei, pentru îndeplinirea şi de­ profundă în popor şi legătura titudine că ne vor fi asigurate producţiei de maşini.
strînsă cu poporul, care, sub succese continue. O garanţie a
ză această muncă de răspun­ că organizaţia de bază trebuie conducerea partidului, nu numai acestui fapt este înţelegerea de In cadrul noului sistem de
că învinge lipsurile, ci face să către popor a datoriei sale şi conducere a industriei, pe care
dere, nu desfăşoară o muncă să-şf schimbe cît mai de grabă peotiv. întreprinderile industria­ păşirea sarcinilor de plan. crească bogăţiile ţării sale. justefea căii pe care îl duce
partidul comunist. l-a trasat plenara din februa­
politică organizată pentru atra­ stilul de muncă, să muncească le de interes general cu sediul (Agerpres). Au trecut numai 3 ani de la rie a C.C. al P.C.U.S., astfel de
plenara din septembrie a C.C. al La prezenta consfătuire s-au cazuri nu vor avea loc. Cînd
gerea 'de noi membri şi nu în­ cu mai multă' răbdare, să des­ :::::::::::::::: P.C.U.S şi iată ce „prăbuşire“ adunat ruşi, daghestani, ose- vom efectua reorganizarea vom
a existat ta noi. In 1956 ţara tini, cecenti, inguşi, kabardini, obţine economii de miliarde de
drumă pe.membrii.de partid să făşoare o muncă politică mai sovietică a colectat cu peste 1 balkari, k-almuci, adighei. Aici ruble, ceea ce va avea o însem­
miliard puduri de cereale mai nătate deosebit de mare pen­
constituie ei' înşişi exemplu per­ eficace şi să imprime în rîndul Arta romînească bogat reprezentat! mult decît în 1955. Am asigurat sînt prezenţi, în calitate de tru dezvoltarea continuă a eco­
la cel de-al Vl~lea Festival Mondial nu numai necesarul ţării în ce­ oaspeji, ucrainieni, dar şi prin­ nomiei naţionale a ţării noa­
sonal. membrilor de partid datoria ce reale, dar am. putut să şi dăm stre
al Tineretului de la Moscova ajutorul necesar ţărilor de demo tre participanţi la consfătuire
Lipsă de răspundere le revine de a lupta cu toate craţie populară (Aplauze). Nu­ sînt destui ucrainieni. Este plă­ Reorganizînd conducerea in­
forţele lor pentru atragerea ţă ­ mai în întreprinderile de stat cut şi îmbucurător să vezi a- dustriei, partidul îşi propune
ale industriei de grăsimi produc­ ceastă familie frăţească unită. drept ţel să deschidă perspec­
şi dezinteres ranilor muncitori în forme so­ ţia de grăsimi animale a cres­ Iată o demonstraţie cu adevă­ tive şi mai mari dezvoltării tu­
cut cu 160 mii tone sau cu 45% rat concludentă a prieteniei
Pe tov. Gh. Radu, secretarul cialiste de munca. In acelaşi La cel de-al Vl-lea Festival ces la festivalul de la Varşovia, în comparaţie cu anul 1953. dintre popoarele U.R.S.S. Oare turor forţelor de producţie, să
organizaţiei de bază P.M.R. din timp, comitelui raional de par­ Mondial al Tineretului şi Stu­ va fi reprezentată de un colec­ aici •se sirnte c e a . mai mică folosească mai din plin rezer­
comuna Petreşti, raionul Sebeş, tid va trebui să îndrume şi să denţilor de la Moscova arta ro­ tiv al teatrului „Ţăndărică”. Procedăm oare. just cînd vin­ nuanţă de dezbinare naţională ? vele noastre uriaşe, să dezvolte
l-am găsit la sfatul popular controleze mai mult activitatea mînească va fi reprezentată de dem cereale sau le dăm sub for­ Toţi trăiesc influenţaţi de a- prin toate mijloacele iniţiativa
pregătindu-se să plece acasă un grup numeros de tineri ar­ Numeroasa şi variata compo­ mă de împrumut ţărilor socia ­ ceeaşi idee, ¦de acelaşi gînd — maselor largi ale oamenilor
pentru că era tocmai ora prîn- acestei organizaţii de bază care tişti. nentă a delegaţiei noastre artis­ liste ? Este fără îndoială just. de, a. întări statul nostru socia­ muncii, să asigure avîntul con­
zului. L-am rugat însă să mai va trebui să-şi îmbunătăţească tice va face posibilă prezenta­ Muncitorii şi ţăranii ţării noas­ list multinaţional. Osetinii tinuu al bunei stări a poporu­
Pe scenele şi estradele ora­ rea concomitentă a două pro­ tre, sub conducerea partidului, cheamă la întrecere pe kabar­ lui sovietic.
munca, şului festivalului se vor produ­ grame diferite în fiecare zi. sub conducerea lui Lenin, au dini, kabardinii pe ruşi, ruşii
ce un cor, două echipe de dan­ luat puterea în mîinile lor. Ţara pe ucrainieni. Toţi vor să se In continuare N. S. Hruşciov
rămînă puţin pentru a discuta Cînd comuniştii nu constituie suri, o orchestră de instrumente In afara manifestărilor artis­ sovietică a parcurs o cale grea, întreacă, toti vor să se ajute s-a referit la sarcinile care stau
populare, o orchestră simfonică tice, tara noastră va participa spinoasă. Am îndurat foamete, unul pe celălalt, pentru a se în faţa agriculturii sovietice în
împreună cîteva lucruri legate exemplu personal şi un grup de estradă, precum şi la următoarele concursuri am fost goi, am luptat împotri­ îmbogăţi reciproc cu experienţa ce priveşte avîntul continuu al
de preocuparea organizaţiei de şi solişti, laureaţi ai concursului culturale internaţionale organi­ va duşmanilor noştri de clasă, agriculturii, şi în special al
zate în cadrul festivalului : con­ am luptat împotriva intervenţio- înaintată, pentru ca economia creşterii animalelor. Printr-o
bază fată de transformarea so­ Nesatisfăcător a muncit în naţional în curs de desfăşura­ niştilor imperialişti şi a rechini­ noastră să progreseze, pentru serie de exemple el a ilustrat
re. Formaţiile tinerilor artişti cursul de coruri, de canto, in­ lor fascişti. In aceste războaie a asigura o adevărată abunden­ rezervele uriaşe de care dispun
cialistă a agriculturii. direcţia transformării socialiste care vor pleca la Moscova cu­ poporul nostru a suferit pierderi ţă de produse pentru populaţie, colhozurile ii sovhozurile ţării
prind peste 300 de persoane. strumente de coarde, pian şi mari. Afară de aceasta, Rusia a pentru a crea toate condiţiile — în primul rînd în domeniul
— Anul trecut — a spus tov. a agriculturii şi organizaţia de fost în trecut o ţară înapoiată în vederea trecerii de la forma sporirii, pioductiei de porumb,
Radu — am format echipe de bază P.M.R. din comuna Ciu- Arta păpuşarilor noştri care suflători, de dansuri populare, din punct de vedere economic. socialistă de repartiţie a pro­
agitatori şi deputaţi care s-au gud, paionul Alba. Aci, munca s-a bucurat de un frumos suc­ Dar priviţi acum, cum a crescut duselor la cea comunistă (A- al lărgirii semănăturilor de
dus din casă în casă şi au stat politică de masă este lăsată clasice şi de caracter. Uniunea noastră Sovietică, ce plauze). culturi furajere, al ridicării pro­
de vorbă cu ţăranii din comună, doar pe seama sfatului popular stat puternic a devenit în lume 1
dar degeaba. Toţi cei pe la al comunei, care se descurcă (Agerpres). Am păşit pe o cale atît de mare Toate acesteia ne bucură mult. ductivităţii muncii în agricul­
care au mers şi-au manifestat foarte greoi în această proble­ de dezvoltare a economiei socia- tură etc. Vorbind despre ştiinia
dorinţa de a mai rămîne cîtva mă. Pentru întovărăşirea de Dar prietenia dintre popoarele agricolă N. S. Hruşciov a sub-
timp în afara gospodăriei sau care se vorbeşte de timp înde­ O rezervă importantă în ceea
întovărăşirii. De atunci şi pînă lungat, pînă în prezent există noastre nu a venit de 1-a sine. A- linat că pentru dezvoltarea
acum n-am făcut mare lucru. doar o singură cerere depusă de ce priveşte folosirea mai bună continuă a tuturor ramurilor a-
Ba să fiu sincer, din trimestrul către preşedintele sfatului popu­ Cel de-al IV-lea concurs pe ţară al a forţelor de muncă, este şi me­ ce-astă prietenie este rezultatul gricultu-rii, trebuie întotdeauna
IV al anului trecut şi pînă acum lar al comunei, tov. Nicolae artiştilor am atori din căminele culturale toda centralizării aparatului de să te bazezi pe date ştiinţifice,
n-am mai făcut nimic în aceas­ Popa. Ceilalţi membri de partid întreţinere şi a secţiilor de re­ realizării consecvente a politi­ să îmbunătăţeşti şi să lărgeşii
şi chiar membrii biroului orga­ paraţie. Acest procedeu avan­ popularizarea experienţei înain­
tă direcţie. nizaţiei de bază (Teodor Bran, Luni 18 martie va începe în zentate de formaţiile de teatru, sat, care cu cîţiva ani în urmă tate şi a realizărilor oamenilor
Puiu Toma şi Ioan Mărginea- sala teatrului C.C.S. faza repu­ de la sate. In această ediţie a a fost generalizat în întreprin­
— Nu v-ati gîndit să folosiţi nu) n-au făcut cereri pentru în­ concursului artiştii amatori au derile mari din U.R.S.S., nu
şi alte metode cu ajutorul căro­ tovărăşire. Se pune întrebarea : blicană al celui de-al IV-lea abordat piese din . repertoriul are încă sprijinul conducerii
ra să lămuriţi ţăranii muncitori cine mai întîi decît comuniştii concurs pe tară al echipelor de clasic şi contemporan. Dintre combinatului, ba chiar la pro­
asupra avantajelor pe care le o- trebuie., să constituie exemplu piesele' care. vor ..fi prezentate iectarea unor agregate noi, se
feră lucrarea pămîntului în co­ personal? teatru, teatru de păpuşi, reci­ pe scenă' dih' strada Lipscani observă din partea proiectanţi­
mun ? De pildă să organizaţi tatori şi cititori artistici din că­ pot fi citate „Năpasta“ de I.L. lor tendinţa de a copia sistemul
conferinţe pe tema superiorităţii Considerăm că organizaţia de secţiilor de întreţinere centrale.
sectorului socialist din agricul­ bază din comuna Ciugud şi Co­ minele culturale, casele raionale Caragiale, „Pentru fericirea
mitetul raional de partid Alba de cultură şi colţurile roşii din poporului“ de A. Baranga şi N. Existenţa unui mare număr
tură fată de sectorul individual, de ore suplimentare (chiar şi în
gospodăriile agricole colective. Monaru, „Omul care a văzut forma ilegală de a se plăti ca
convorbiri pe această temă cu vor trebui să simtă mai multă In etapele anterioare ale con­ moartea“ de Victor Eftimiu, ore normale), sînt o dovadă a
nivelului slab al organizării pro­
ţăranii muncitori, vizionări de răspundere fată de problema cursului au participat peste „Cererea în căsătorie“ de A.P. ducţiei şi a muncii. Dacă linia
5.000 de asemenea formaţii. Cehov, „Intr-un ceas bun“ de intransigentă pe oare a pornit
filme din viata colhoznicilor so­ transformării socialiste a agri­ în ultimul timp direcţia genera­
In faza finala vor fi prezen­ V. Rozov, „Take, Ia-nke şi Ca- lă a combinatului va fi conti­
vietici, recenzii de cărţi care culturii, să analizeze activitatea te 50 de echipe de teatru şi dîr“ de V. I. Popa, „Cei de nuată şi dacă se va trece l-a or­
14 de păpuşi care, împreună cu ganizarea aşa-zis-ului schimb
tratează problema socializării ce o desfăşoară fiecare comu­ recitatorii şi cititorii artistici, nu­ mîine” de Lucia Demetrius, IV, de înlocuire, pe baza grafi­
mără peste 1.100 de artişti a- „Elena“ de Horia Lovinescu, celor ieşirii la lucru, se poate
agriculturii, vizite la gospodă­ nist din organizaţia de bază şi matori. spera la o îmbunătăţire a situa­
„Răfuiala” de T. Vornic, „Boier ţiei.
rii colective fruntaşe etc. să-i facă să înţeleagă că rolul Concursul a relevat progre­ şi ţăran“ de Al. Sever.
sul calitativ al spectacolelor pre­ ?
— Ba da, tovarăşe, ne-am comuniştilor este să fie în frun­
Problemele folosirii timpului
gîndit şi la treaba aceasta, dar tea tuturor acţiunilor. de lucru şi ale economiei ce se
poate realiza, multor conducă­
la noi e greu Oamenii noştri - <• i v. PITAN tori li'se par oa ceva specific

muncii de normare. Acest mod cii naţionale a partidului nostru, de ştiinţă. El a atins de aseme­

Trebuie spus deschis că lipsa de a privi problema este sim­ a cărei bază a fost pusă de ma­ nea probleme legate de siste­

principală a combinatului cons­ plist. Pe măsură ce industria rele Lenin. In toţi aceşti ani, mul de pregătire a cadrelor a-
tă în primul rînd în neglijarea
oSosirea complectă a timpului de lucru — socialistă se dezvoltă, organi­ politica naţională a partidului gricole, de îmbunătăţire a con­
nostru s-a dezvoltat p-e drumul ducerii agriculturii N. S. Hruş­
complectă a studierii problemei zarea muncii şi producţiei trece oare a.-fost .indicatele yiia^d.imir - ciov a subliniat qă este necesar

mijloc important de creştere fondului timpului de muncă. A- pe un plan tot mai mare. In a- Ilici Lemn. ŞiJiâtă.ha -acum în­ •să sV aib ă'o grijă permanentă
cest lucru a avut consecinţe din tâmpinăm cu- toţii .cea de a 40-a- *p.eptru ridicarea bunei stări ma­
cest sens, este necesar oa tot aniversare a Revoluţiei Socialis­ teriale' a ŢăVănimii colhoznice.
cele rniai neplăcute. Dacă în
mai strînsă să fie colaborarea lncheindu-şi cuvîntarea, N. S.r
a productivităţii muncii U.R.S.S., numărul de muncitori te din Octombrie, şi culegem Hruşciov a spus :
------------------------- - ---- —— la un furnal mare, mecanizat, cadrelor din domeniul economic roadele celor semănate de parti­ De ce se tem astăzi duşma­
este la Magnitogorsk de 60 oa­
(Urmare din pag. l-a) îmbunătăţirea proceselor re se fac la noi cu destul de meni pe furnal, la furnalele cu -tehnicienii, colaborare care dul nostru, de marele nostru nii marxism-leninismului, teo­

multă încetineală. Se ridică însă noastre mecanizate lucrează un să se exprime prin rezolvarea Lenin (Aplauze). reticienii burghezi, conducătorii
şi o altă problemă legată de număr cu mult -mai mare, mai
Deşi în ultimul timp condiţiile tehnologice colectivă a problemelor mari teh­ Congresul al XX-lea al parti­ imperialişti ? Ei se tem pentru
de funcţionare a transporturilor
uzinale s-au îmbunătăţit, to­ Progresul tehnic nu poate fi tehnologie şi anume problema mare chiar decît la furnalele nologice şi economice. dului a trasat un plan gran­ că an de an se întăreşte stalul
tuşi transportul frînează creşte­
rea producţiei de metal. Numai numai expresia introducerii u- conducerii operative a produc­ vechi. I. DOBRIN dios de dezvoltare a indus­ sovietic socialist şi întregul la­
la O.S.M., defecţiunile de trans­
port au dus în anul 1956 la 199 nor maşini noi, de o înaltă pro­ inginer — serviciul organizării triei, agriculturii, culturii Sîn- găr socialist şi pentru că în U-
ore opriri, la cocserie 52 ore, ductivitate. Progresul tehnic tre­
la aglomerator lipsa de vagoa­ buie să se exprime în primul ţiei. Dezvoltarea mai departe a Exagenat de mare este şi nu­ muncii de la Combinatul lem- convinşi şi siguri că acesi niunea Sovietică se ridică ne­
ne pentru descărcare a dus la rînd prin desăvîrşirea tehnolo­ producţiei este frînată de lipsa mărul de oameni pentru între­
315 ore opriri. giei, prin organizarea din ce în unui regim de lucru reglemen­ ţinerea curentă a agregatelor. O siderurgic din Hunedoara plan va fi realizat. In decem­ contenit nivelul de trai al
ce mai raţională şi mai progre­ tat, de lipsa unei armonii per­ metodă aşa de progresivă cum
La acestea s-ar putea adăuga sivă, ştiinţifică a proceselor de fecte între activitatea diverselor' este fotografierea zilei' de mun­ brie anul trecut şi în* februarie poporului, fant de care se. bu­
şi celelalte prejudicii aduse, ex­ producţie. In 1957 nu se mai secţii oare concură la fabrica­ că nu este folosită decît în rare
primate în ciocniri şi distrugeri poate produce fontă şi oţel oa în rea aceluiaşi produs, de lipsa cazuri. In problemele asigurării anul acesta au avut loc plena­ cură şi se mîndresc oamenii
de material' rulant etc. Pentru graficului. Pentru cei mai mulţi cu braţe de muncă, deseori se
aceasta este necesar să se li­ tehnicieni a devenit acum clar, iau hotărâri arbitrare, fără a fi re ale Comitetului Central al muncii din toate ţările. Cu cît
chideze în primul rînd cu sis­
temul copierii mecanice a mo­ P.C.U.S. Hotărîrile pe care le-a vom ridica mai mult nivelul de
dului de lucru din C.F.R, să se
întărească rolul staţiilor în a- adoptat plenara din decembrie trai ral poporului cu atît vor
provizionarea secţiilor cu ma­
teriale şi evacuarea producţiei, şi în spec.ial hotăririle plenarei pătrunde mai puternic ideile
să fie ridicat prestigiul perso­
nalului din staţii şi să se în­ din februarie a C.C. al P.C.U.S.' socialismului în conştiinţa po­
tocmească planuri de exploatare
tehnică pe fiecare staţie. Dacă 1947. Aceasta este dialectica im. că este nevoie ca serviciul de consultaţi oameni competenţi. cu privire la reorganizarea poarelor din toate ţările capi­
ţinem cont că la ora actuală ma­ plaoabilă a vremii. Experienţa producţie să dirijeze procesul de Conducerea combinatului are o
conducerii economiei naţionale, taliste, ideile transformării so­
joritatea locomotivelor sînt fo­
losite efectiv numai aproximativ unor muncitori fruntaşi oa Mît- producţie, nicidecum să înregis­ atitudine împăciuitoriştă faţă de vor avea o importantă colo­ cialiste a societăţii ne baza
65 la sută din timp, — în timp că, Josan, Lăbuneţ, implică din treze oeaa ce produc secţiile, în- problema reducerii muncii ma­
ce o evidentă a folosirii vagoa­ sală. Reorganizarea va crea teoriei marxist-leniniste.
nelor uzinale nici nu există —
ne putem uşor imagina care ar partea inginerilor şi tehnicieni­ sfîrşit că este nevoie oa apa­ nuale pe seama mecanizării.
fi efectul economic provocat de lor proiectarea de noi procese, ratul destul de numeros de dis­ Este suficient să arătăm aici,
îmbunătăţirea folosirii lor. Re­ aplicarea unei tehnologii avan­ peceri să se ocupe de organiza-i faptul că din 8 macarale pe şe­
versul acestei probleme îl con­ sate. In industria siderurgică, rea şi conducerea operativă a nile ale secţiei utilaj greu, func­
stituie organizarea secţiilor. Fă­ expresia cea mai puternică a producţiei şi să nu folosească ţionează 3, că din 6 macarale pe
ră un regim de lucru normat, tehnologiei avansate o constituie timpul pentru a obţine tuburi de linii luorează 4, iar 2 sînt „la
nu se poate asigura o bună de­ intensificarea proceselor de pro­ oxigen şi a sorta vagoanele cu rec-e“, că din 7 excavatoare lu­
servire cu mijloace de trans­ ducţie, care alături de economia materiale în triajele combina­ crează 3. Atleţii rbm îni se pregătesc pentru
port. Oricît s-ar plînge furna-
liştii că nu-i ajută căile ferate de timp duc la îmbunătăţirea tului. O situaţie de-a dreptul cara­ trad iţio n alu l cros al z ia ru lu i
uzinale, pînă cînd ei nu vor pu­ întregului regim de lucru al a- ghioasă este la depozitul de fon­
tea singuri să-şi stabilească o- gregatelor. Apariţia şi dezvol­ Consumul de muncă tă, unde macaraua-magnet stă, l’Hu m anite
rele de evacuare, orice discuţie tarea metodelor rapide, cer îm­ specifică pe produs şi iar macaragiul este plătit pe
despre deficienţele transporturi­ bunătăţirea complexă a tehnolo­ posibilităţile lui de scădere baza altor realizări. în timp ce La 31 martie se va desfăşura La Franţei.
giei proceselor siderurgice, de lucrările de încărcare şi des­ Paris în pădurea Vincennes tra­
la pregătirea şarjei şi pînă la In afară de influenţa nemij­ cărcare se fac manual. diţionalul cros organizat de zia­ După crosul de selecţie de
turnarea ei. Din punct de vede­ locită pe care o aduce în creş­ rul Partidului Comunist Francez
re al economiei timpului de lu­ terea productivităţii muncii îm­ Rezerve importante de redu­ „l’Hum-anite”. La cea de-a 20-a minecă din pădurea Snagov
bunătăţirea folosirii agregate­ cere a timpului de muncă cons­
cru, intensificarea proceselor se lor, un rol deosebit de mare îl tau şi în lichidarea absenţelor şi ediţie a acestei mari competiţii trenorul atleţilor noştri, Las
joacă utilizarea cît mai raţiona­ întreruperilor- de o zi, precum şi sportive internaţionale şi-au a-
profilează în două direcţii : nunţat participarea unii dintre Hires, a stabilit lotul din c
cei mai buni atleţi din ţările eu­
a) reducerea duratei operaţiu­ lă a forţei de muncă şi reduce­ pierderilor de timp în cadrul ropene. Sportivii romîni, fideli se va alcătui echipa pentru ai
tradiţiei de a participa în fiecare
nilor efectuate; rea volumului ei pe. unitatea de schimburilor. De altfel, este in­ an la crosul „rHumanite” şi-au cros. Lotul cuprinde pe E
Cristea, I. Pricop, I. Badici,
b) concentrarea operaţiunilor, produs. Pentru aceasta este ne­ tolerabilă situaţia în oare nici început de multă vreme pregă­ Aioanei, N. Bunea, V. Weis,
comasarea lor maximă în timp. cesară studierea minuţioasă a măcar acel minim de date sta tirile dornici de a se comporta Pop, Elisabeta Ruda, Irina 2
Ambele aspecte cer însă pe o fondului de timp de muncă şi tistice care sînt incluse în sta­ la nivelul valoroşilor partici­ rea nu, Georgeta .‘Aogoş şi FI
scară tot mai mare mecanizarea scoaterea la iveală a rezervelor tul de plată nu se complectează panţi ai întrecerii din capitala ca Dumitru. Atleţii romîni
mează să plece spre Paris la
lor sînt inoportune^ şi automatizarea proceselor ca­ lui. de personalul contabil din secţii/ martie.

(Agerpres