Page 49 - 1957-03

3p r o l e t a r i d in to a te ţ ă r il e , u n iţi v ă i Lucrările primei sesiuni a celei de-a -a legislaturi
Anu! IX. Nr. 704
Q h im ăval 4
ştm ih iet
BRAD (de la subredacţia vo­
luntară).
Ora 12 noaptea. Se pare că Ia
uzina electrică ca de altfel peste
tot, este linişte. 0 linişte relativă
Insă fiindcă înăuntru se simte o
vervă puţin obişnuită.
Limbile uriaşe ale flăcărilor, îm­
brăţişează flămînde conductele pli­
ne cu apă ale noului cazan T.P.K.Z.
35, primul de acest fel din ţară.
Peste citeva ore cazanul va pro­
duce primele tone de aburi, primele
cantităţi de energie. Inginerul FI.
Vereş, maistrul Şt. Baianf, lăcătu­
şul J. Iepure, inginerul Zinek de
la Energo-trust nr. 2 Sibiu, Alexan­
dru Cioara şi Ernest Pratscher de
la serviciul termo-tehnic, toţi sînt
emoţionaţi, toţi aşteaptă cu nerăb­
dare clipa cind se vor vedea rezul­
tatele atîtor ore de muncă încor­
dată, atitor ore de frămîntări.
In conductele metalice, apa geme.
Se zbate furioasă, iar aburii — a-
ceastă forţă uriaşă înhămată la
treabă de către puterea omului —
aleargă înnebuniţi fără oprire, lo-
vindu-se în sute de palete. Turbine­
le se învîrtesc mai repede. După
Efectuarea lucrărilor de primăvară
chezăşia unei recolte bogate
RITMUL INSAMINŢARILOR
TREBUIE GRĂBIT
In acest an executarea lucră­
rilor agricole, a început mai
devreme ca de obicei. Zilele
bune de lucru din ultimele săp-
fcămîni au permis multor colec­
tivişti şi ţărani muncitori din
regiunea noastră să” însămînte­
ze suprafeţe mari de teren. Din
situaţia comunicată Direcţiei a-
gricole regionale la data de 16
martie reiese că pe întreaga
regiune ş-au însămînţat 21,68
la sută din culturile din epo­
ca I.
Dacă ne gîndim la faptul că
timpul a fost favorabil însă-
mînţărilor, fată de posibilităţi­
le existente, s-a însămînţat pu­
ţin. Acest lucru dovedeşte că
organizaţiile de bază, sfaturile
populare şi în special organele
agricole s-au ocupat slab de
campania agricolă de primăva­
ră.
In raioanele Sebeş, Alba, 0-
răştie şi Haţeg s-a însămînţat
mai mult, în schimb în raioane­
le Brad şi Hunedoara s-a în-
sămîntat foarte puţin. In raio­
nul Hunedoara de exemplu, din
500 ha. cît sînt planificate să
se însămînteze cu grîu de pri­
măvară, s-au însămînţat numai
5 ha iar în raionul Brad din
400 ha. s-au însămînţat numai
86 ha.
Fată de această situaţie este
necesar a se lua toate măsuri­
le pentru grăbirea ritmului de
însămîntări, cunoscînd faptul
că de executarea însămîntărilor
la timpul potrivit depinde obţi­
nerea unor recolte sporite la
hectar.
Colectiviştii sînt primii
la însămînţat
Pentru a obţine o producţie
sporită, colectiviştii din gospo­
dăria agricolă colectivă din
Rîu Bărbat, s-au îngrijit din
timp de repararea uneltelor şi
de pregătirea seminţelor. In
grădina colectivei a fost făcută
o răsadniţă care asigură răsa­
durile necesare pentru 1 ha. de
produse legumicole. încă din
iarnă au fost puşi la iarovizat
700 kg. cartofi şi au fost tran­
sportate la cîmp 250 tone de
bălegar. Odată cu primele zile
frumoase colectiviştii din GAC.
Rîu Bărbat, printre care Ioan
Farcaş, Pamfil Zoran, Petru
Iovănesc, David Pascu, Sa-
moilă Muntean, Cornel Meri-
şorean, au ieşit Ia lucru cîm-
pului Ei au reuşit să termine
de însămînţat cu ovăz întrea­
ga suprafaţă. Acum colectiviş­
tii muncesc pentru însăjmînţa-
rea griului de primăvară şi a
celorlalte plante.
ECATER1NA OSIAC
coresponden'“ brigăzilor permanente faţă de
35 ha. sfeclă de zahăr
însămmţate
îndrumaţi şi ajulati de or­
ganizaţia de bază şi de sfatul
popular comunal, în aceste zile
f-rumoase de primăvară, mem­
Duminică 17 martie 1957
La filatura din Lupeni sînt multe muncitoare fruntaşe în întrecerea pen­
tru sporirea producţiei şi îmbunătăţirea calităţii firelor de mătase artificială.
Printre fruntaşe se numără şi tovarăşa Domnica Torniţă, de la maşinile de
bobinai, care îşi depăşeşte lunar sare inile de plan cu 60 la sută.
In clişeu: fruntaşa în producţie, Domnica Torniţă, lucrlnd la maşina de
bobinat.
ce ultimele operaţiuni au fost ter­
minate, primii volţi încep să alerge
prin cablu vestind biruinţa muncii
depusă de constructorii cazanului.
Ies valuri uriaşe de fum. Se ridică
fără oprire spre înălţimi vestind tu­
turor o victorie nouă:
„Cazanul nr. 4 de la uzina elec­
trică Gura-Barza produce",
IOAN PIRVA rat de specialiştii laboratorului
brii întovărăşirilor- agricole din
Sîntandrei şi Bîrcea Mare, au
folosit cu pricepere timpul pri­
elnic de muncă.
Cu ajutorul mecanizatorilor
de la S.M.T. Orăştie, ei au a-
rat numai în cîteva zile o su­
prafaţă de 87 ha. din care în-
tovărăşitii din Sîntandrei au
şi însămînţat 35 ha. cu sfeclă
de zahăr.
In fruntea acestei acţiuni
sînt întovărăşiţii Ioan Crişan,
Miluş Muntean şi alţii.
Fiecare zi folosită din plin
In fiecare primăvară, ţăra­
nii muncitori din comuna Cris-
tur, raionul Hunedoara sînt
printre primii care ies la arat
şi semănat. Ca urmare a aces­
tui fapt şi recoltele obţinute de
ei întrec cu mult pe cele ale
ţăranilor muncitori din satele
învecinate. '
Zilele bune de lucru cfcn ul­
timul timp, au fost folosite din
plin de mulţi ţărani la arat şi
semănat. Pînă la data de 14
martie, pe întreaga comună s-
au însămînfat 25 ha. cu grîu
de primăvară, orz şi ovăz. In
acelaşi timp s-au mai făcut a-
rături pentru însămîntări de
primăvară pe alte 75 ha. Nu­
mai în perimetrul întovărăşirii
s-au arat 25 de ha. şi s-au în-
sămînţat 3 ha. cu ovăz.
Numărul celor care ies la
arat şi semănat, creşte cu fie­
care zi ce trece. In ziua de 15
martie, de exemplu, peste 90
de atelaje au fost pe cîmp
Fruntaşi la executarea lucrări­
lor de primăvară sînt Sigis-
mund Furca, Alexandru Furca
şi Alexandru Kiss.
OCXaQOGOOQÎXKXaQCCaOCOQQOÎXaso^
îndeplinirea Ia timp şi în bune
condiţii a lucrărilor agricole
mecanizate depinde în primul
rînd de munca pe oare o des
făşoară brigada de tractoare.
' Experienţa brigăzilor de trac­
toare fruntaşe din staţiunile de
maşini şi tractoare, a brigăzii
VI de la S.M.T. Sînicolau Mare
condusă de Eroul Muncii Socia­
liste Vasile Voichiţă sau a ace­
leia condusă de Vasile Muşat de
la S.M.T. Hagieni, ca şi a al­
tora a dovedit că acolo unde
brigăzile de tractoare lucrează
mai mulţi ani pe aceleaşi tere­
nuri, la aceleaşi gospodării,
planul de producţie se îndepli­
neşte mai uşor şi în mai bune
condiţii.
in ce constă superioritatea
oele care sînt schimbate în fie­
care oampanie dintr-un sector
într-a!tul ? In primul rînd, dato­
rită faptului că lucrînd în de­
curs de mai mulţi ani pe aceleaşi
terenuri, nţembrii brigăzii ajung
ŞTIRI DIN ŢARA
St.hela Boldeşti va fi
redată producţiei
Pe baza unui proiect elabo­
central de cercetări ştiinţifice
din Cîmpina, de curînd au în­
ceput lucrările pentru readuce­
rea la viaţă a vechii schele
Boldeşti, exploatată de capita­
lişti timp de aproape 20 ani.
Această acţiune de mare în­
semnătate pentru economia ţă ­
rii continuă cunoscuta iniţiati­
vă lansată de geologii de la
Cîmpina în urmă cu cîţiva ani
pentru reactivarea sondelor a-
bandonate. Prin reactivarea de
această dată a unor zăcăminte
întregi, vor fi redate producţiei
milioane de tone de ţiţei-
La Boldeşti, ca şi în celelalte
schele capitaliştii au jefuit fă­
ră milă petrolul romînesc. Fai­
moasele producţii de -700 tone
{iţei pe zi de la o singură son­
dă, care le-au adus o îmbogă­
ţire rapidă, au fost plătite de
ţara noastră cu preţul degazei-
ficării premature a unor mari
zăcăminte Capitaliştii au făcut
să se piardă mai mult ţiţei de-
cît s-a extras. Calculele arată
că în zăcămîniul de la vechea
La Reşifa se construieşte un cuptor
electric basculant
La Combinatul metalurgic
Reşiţa a fost terminată anul
trecut construcţia noii turnăto­
rii de oţel. Aici au fost mon­
tate şi date în exploatare ma­
carale de mare tonaj, poduri
rulante, un cuptor Martin de
10 tone şi un cuptor electric
de 3 tone. De curînd la noua
turnătorie a început construcţia
şi montajul unui nou agregai:
cuptorul electric basculant. Pro­
iectele noului cuptor electric —
primul de acest fel din ţara
noastră — au fost întocmite de
proiectanţii Combinatului me­
talurgic din Reşiţa şi I.P.R.O.
M.E.T., după documentaţia so­
vietică
Spre deosebire de cuptorul
existent acţionat electric, co­
menzile la noul cuptor se fac
printr-un sistem hidraulic. Ca­
pacitatea de producţie a cup­
torului este de aproape 2 ori
mai mare decît a celui existent.
Terminarea într-un timp rela­
tiv scurt a lucrărilor de funda­
PERMANENTIZAREA BRIGĂZILOR
DE TRACTOARE IN GOSPODĂRIILE
UNDE LUCREAZĂ
să cunoască bine terenul şi so­
lul pe care lucrează şi pot apli­
ca cele mai potrivite măsuri a-
grotehnice, pot să-şi organizeze
cît mai bine munca lor. In al
doilea rînd, cînd lucrează mai
mulţi ani în şir la aceeaşi gos­
podărie colectivă se stabilesc le­
gături strînse între membrii bri­
găzii şi colectivişti, iar brigada
d,e tractoare primeşte un sprijin
mai temeinic din partea brigă­
zii de cîmp.
Şi în sfîrşit, cînd fiecare bri­
gadă execută de la început şi
pînă la sfîrşit toate muncile unei
culturi se poate stabili o răspun­
dere temeinică asupra calităţii
lucrărilor executate ; se pot pre­
mia brigăzile, oare făcînd lu­
crări de bună calitate, au adus
4 pagini 20 bani
Condiţii de viaţă mai bune
pentru copiii şi tinerii
din instituţiile de învăţămînt
In vederea îmbunătăţirii con­
diţiilor de viată ale copiilor şi
tinerilor din instituţiile de în-
vătămînt, Consiliul de Miniştrii
al R.P.R. a emis de curînd o
hotărîre prin care se măreşte
cu începere de la 1 martie
1957, alocaţia zilnică de hra­
nă pentru copiii, din institu­
ţiile preşcolare şi elevii din
şcolile de cultură generală, in­
stitutele de învăţători, şcolile
profesionale, de ucenici, şcolile
tehnice, şcolile speciale, şi pre-
ventoriile cu elevi debili şi e-
levi invalizi, pentru copiii bol­
navi de T.B.C,
Hotărîrea prevede de aseme­
nea, că bursele de stat acorda­
te elevilor se majorează în
mod corespunzător cu diferen­
ţa între vechea şi noua aloca­
ţie de hrană.
schelă Boldeşti au rămas a-
proape 70 milioane tone ţiţei
degazeificat, adică peste 4/5 din
rezerva iniţială a zăcământului.
Mare parte din această uriaşă
cantitate de ţiţei, condamnată
de capitalişti să rămână pentru
vecie pierdută in adîncuri, va
putea fi valorificată. Zăcămân­
tului vlăguit i se vor face prin
zeci de sonde injecţii de gaze
şi apă pentru a-i reface presiu­
nea. Primele sonde au şi fost
săpate, iar altele sînt în curs
de foraj.
Despre proporţiile industriale
ale acestei acţiuni — proporţii
neatinse pînă acum în industria
noastră petroliferă — vorbeşte
însuşi proiectul care preve­
de injectarea unui volum to­
tal de 600.000.000 mc. de ga­
ze şi 13.400.000 mc. de apă.
In prezent se proiectează la
Institutul de proiectări de sche­
le din Ploeşti, o staţie specia­
lă pentru injectarea apei, care
va fi dată în exploatare încă
în cursul acestui an.
(Agerpres).
ţii a permis echipelor de mon-
tori să înceapă lucrările de
montaj a acestui agregat. Pînă
acum s-au montat platforma de
deservire a cuptorului, agrega­
tele de basculare precum şi ag­
regatele pe care se montează
cuva cuptorului.
Lucrările de construcţii au
fost conduse de tînărui inginer
Aurel Petruică, absolvent al In­
stitutului politehnic din Timi­
şoara. Lucrările de construcţii
metalice sînt executate de echi­
pele conduse de Petru Kalafus
şi Francisc Sucap, iar instala­
ţiile electrice sînt executate de
un colectiv condus de inginerul
Petre Minciunescu şi maistrul
Petre Becherescu. Brigada con­
dusă de Andrei Schuster execu­
tă, sub îndrumarea maistrului
Ion Weiss, montarea instalaţii­
lor hidraulice.
Constructorii s-au angajat să
predea oţelarilor la sfîrşitul lu­
nii mai noul cuptor electric bas­
culant. (Agerpres)
.XXXSSOÎXîOOOCGOCOCOOOCCCCCOCX>CtX?OOCCC.oriCXÎSOOOC!COOOO.'COOCiCOCXDGOCXÎOCCCOOaOüCarX
sporuri de recoltă, şi tot aşa, se
pot stabili răspunderile pentru
lucrările de slabă calitate.
Unele brigăzi au lucrat şi pînă
acum mai mulţi ani în şir în a-
celeaşi comune şi în aceleaşi
gospodării colective.
Cu toate acestea cele mai mul­
te brigăzi nu puteau fi menţinu­
te în aceleaşi locuri pentru că
nu li - se asigura terenuri po­
trivite cu capacitatea lor de lu­
cru. Uneori conducerea S.M.T.
contracta un volum prea mic de
lucrări faţă de posibilităţile de
lucru ale brigăzii şi de numă­
rul tractoarelor din brigadă.
După ce brigada termina lucră­
rile contractate, pentru a-şi pu­
tea îndeplini planul de produc­
ţie ara trimisă în alte comune
a Marii Adunări naţionale
Sîmbătă dimineaţa la Palatul Ma­ de vîrstă, rosteşte cuvîntul de deschi­ Slăveşti, regiunea Bucureşti, prof.
rii Adunări Naţionale s-au deschis lu­ dere a sesiunii. univ. Traian Icnaşcu, din circumscripţia
crările primei sesiuni a celei de-a 3-a Deputatul Cornel Fulger din cir­ electorală Fundulea, regiunea Bucureşti,
legislaturi a Marii Adunări Naţionale cumscripţia electorală Craiova „Brazda Petre Drăgoescu, din circumscripţia elec­
a Republicii Populare Romîne, aleasă lui Novac", în numele unui grup de torală Roşiorii de Vede, regiunea Bu­
la 3 februarie 1957. deputaţi din regiunile Craiova, Baia cureşti, Balaş Baltagiu, din circum­
La deschiderea sesiunii au luat par­ Mare, Iaşi, Timişoara, Bucureşti şi Su­ scripţia electorală Secueni regiunea
te numeroşi invitaţi — fruntaşi în ceava, a făcut propuneri pentru alcă­ Bacău, Petre Boiceanu, din circum­
muncă din întreprinderile şi institu­ tuirea comisiei de validare. scripţia electorală Tg. Lăpuş, regiu­
ţiile Capitalei, reprezentanţi ai vieţii Marea Adunare Naţională a ales în nea Baia Mare, Augustin Alexa, din
ştiinţifice şi culturale, reprezentanţi ai comisia de validare pe deputaţii: De- circumscripţia electorală Dej, regiu­
organizaţiilor oamenilor muncii, zia­ mostene Botez, din circumscripţia elec­ nea Cluj, Florea Fîntînă, din circum­
rişti romîni şi străini. In tribuna re­ torală „Casa Scînteii“, oraşul Bucu­ scripţia electorală Calafat, regiunea
zervată corpului diplomatic se aflau reşti, ca preşedinte, Vasile Vîlcu, din Craiova, Mucenic Gh. Mamulaş, din
şefii unor misiuni diplomatice, acre­ circumscripţia electorală Constanţa- circumscripţia electorală Vasile Roaltă,
ditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai Vest, regiunea Constanţa, Elena Lascu- regiunea Constanţa, Petru Lup, din
corpului diplomatic. lordăchescu, din circumscripţia electo­ circumscripţia electorală Brad, regiu­
rală Măgurele, oraşul Bucureşti, Petre nea Hunedoara, acad. Mihail Ralea,
La ora 10, deputaţii şi invitaţii în- Lupu, din circumscripţia electorală din circumscripţia electorală Huşi, re­
tîmpină cu îndelungi aplauze pe con­ Pingaraţi, regiunea Bacău, Gh. V. Flo- giunea laşi, Mihail Gh. Bujor, din cir-
ducătorii partidului şi statului la in­ rescu, din circumscripţia electorală Si­ circumscripţia electorală Cîmpina, regiu­
trarea lor în sala de şedinţe. naia, regiunea Ploeşti, losif Bayerle, nea Ploeşti, Ion C. Dalaban, din cir­
din circumscripţia electorală Jimbolia cumscripţia electorală Topoloveni, re­
In loja din dreapta incintei au luat regiunea Timişoara şi Petre Stanko giunea Piteşti, acad. Nicolae Gh.
loc tovarăşii: Gheorghe Gheorghiu- din circumscripţia electorală Mărtiniş, Lupu, din circumscripţia electorală Bo­
Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Regiunea Autonomă Maghiară ca mem­ toşani, regiunea Suceava, Evghenie
generat de armată Emil Bodnăraş, Pe­ bri. Nicolaev, din circumscripţia electorală
tre Boriiă, Nicolae Ceauşescu, losif Şiret, regiunea Suceava, acad. Ioan
Chişinevschi, Miron Constantinescu, ge­ Deputatul Constantin Nistor, din Gh. Maurer, din circumscripţia electo­
neral colonel Alexandru Drăghicl, Ale­ circumscripţia electorală Negreşti, re­ rală Sighişoara, regiunea Stalin, Ioan
xandru AAoghioroş, Constantin Pîrvu- giunea laşi, în numele unui grup de Gluvacov, din circumscripţia electorală
lescu, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, deputaţi din regiunile laşi, Suceava,
general colonel Leontin Sălăjan, Şte­ Regiunea Autonomă Maghiară, Timi­ Ciacova, regiunea Timişoara, general
fan Voilec, Alexandru Bîrlădeanu,
Simion Bughici, Gheorghe Hossu. şoara şi Galaţi, a făcut propuneri pen­ colonel lacob Teclu, din circumscrip­
tru alcătuirea acestei comisii.
In loja din stingă incintei au luat ţia electorală Buziaş, regiunea Timi­
loc tovarăşul dr. Petru Groza, preşe­ Marea Adunare Naţională a ales în
dintele Prezidiului Marii Adunări Na­ comisia pentru elaborarea proiectului şoara şi prof. univ. Tiberiu Andrasof-
ţionale şi membri ai prezidiului. noului regulament de funcţionare a
Marii Adunări Naţionale pe deputaţii: szky, din circumscripţia electorală Mier­
La începerea şedinţei deputatul A- Paraschivescu-Bălăceanu, din circum­
vram Bunaciu, din circumscripţia e- scripţia electorală Rîmnicu Sărat, re­ curea Nirajului, Regiunea Autonomă
lectorală lneu, regiunea Oradea, se­ giunea Ploeşti, ca preşedinte, losif Maghiară, ca membri.
cretarul Prezidiului Marii Adunări Na­ Bayerle,' din circumscripţia electorală
ţionale, a anunţat că în conformitate Apoi lucrările şedinţei s-au încheiat.
cu prevederile Regulamentului de Jimbolia, regiunea Timişoara, Barbu
funcţionare a Marii Adunări Naţio­ La amiază, comisia de validare a
nale, lucrările sesiunii urmează să fie Solomon, din circumscripţia electorală
Alarii Adunări Naţionale şi Comisia
conduse, pînă la alegerea preşedinte­ Bercşti, regiunea Galaţi, Nicolae Vasu,
pentru elaborarea proiectului de regu­
lui şi vicepreşedinţilor Marii Adunări din circumscripţia electorală Vitan,
lament de funcţionare a Marii Adu­
Naţionale, de către cel mai în vîrstă oraşul Bucureşti, preot Alexandru Io-
nări Naţionale s-au întrunit în şedinţă
deputat al legislaturii. nescu, din circumscripţia electorală „30
de lucru. '
In aplauzele deputaţilor tovarăşul Decembrie“, oraşul Bucureşti, Gabricla
academician C. I. Parhon, preşedinte Lucrările sesiunii Marii Adunări Na­
Bernachi, din circumscripţia electorală
ţionale continuă în dimineaţa zilei de
luni 18 martie.
(Agerpres).
N A M IN T IR E A IlU i !I9©7
Adunare solemnă nească şi cruzimile la care s-au cute un miting pentru comemo­
rarea a 50 de ani, de la răs­
dedat potentaţii vremii în acţiu­ coala ţăranilor din 1907. Cu a-
ceaslă ocazie tov. Constantin
Comisia regională de organi­ nea lor de reprimare a acestei Bulz a făcut evocarea răscoa­
lei. In vorbire, s-au arătat cau­
zare a manifestaliilor, cu prile­ mişcări. In contrast el a arătat zele răscoalei, desfăşurarea şi
înăbuşirea răscoalei de către
jul celei de a 50-a aniversări a viaţa fericită a ţăranilor noştri burghezo-moşierime. S-a arătat
apoi însemnătatea răscoalei in
răscoalelor ţărăneşti din 1907, de azi. care au căzut ucişi 11.000 de
ţărani şi ca încheiere a fost
a oferit ieri, 16 martie a.c. ce­ Interesul pe care oamenii prezentată viaţa ţăranului nos­
tăţenilor din oraşul Deva, un muncii îl manifestă pentru tre­ tru de după 23 August 1944, re­
bun prilej de evocare' a eveni­ forma agrară din 1945 şi zorile
mentelor petrecute cu o jumă­ cutul de luptă al poporului nos­ vieţii noi ce se deschid ţărăni­
tate de veac în urmă. I.a orele tru, a fost viu exprimat prin mii muncitoare, pe drumul unei
17, în sala cinematografului „Fi- marele număr de participanţi ro­ vieţi mai bune, sub conducerea
partidului.
limon Sîrbu" din această locali­ mîni şi maghiari şi alte naţio­
A urmat un program artistic
tate, a avut loc şedinţa solem- ¦ nalităţi, veniţi din întreaga re­
dat de elevele şcolii. Eleva Puş­
nă consacrată (aniversării a 50 giune.
de ani de la răscoală. După conferinţă a urinat un caşii Dan a recital poezia ..Noi
Cu această ocazie tovarăşul program artistic. vrem pămint" de Gh. Coşbuc,
profesor Octavian Floca, direc­
eleva Morărescu Florentina a
torul muzeului regional şi pre­ Ia şcoala medie mixta
şedintele comisiei de organizare, citit un fragment din romanul
a conferenţiat despre faptele a- Nr. 1 din Deva ,,Desculţ" de Zaharia Stâncii, iur
nului sîngeros, rclevînd printr-o eleva Chirmigiu ileana a recitat
amplă documentare cauzele ce La şcoala medie mixtă nr. 1 poezia ,,1907" de Alexandru Vlă­
buţă.
au dus la marea mişcare ţără­ din Deva, a avut loc zilele tre-
In încheierea acestui miting,
prof. C. Bulz a făcut o prezen­
tare a felului cum s-a oglindit
răscoala din 1907 in pictura to­
mín cască.
ZAMFIRA HIGA
elevă
La toate bibliotecile din regiunea noastră, a fost desfăşurată o vie ac­ Şi la şcoala Nr. 2
tivitate în ceea ce priveşte popularizarea cărţilor ce oglindesc aspecte luate
din zilele furtunoase ale anului 1907. O manifestare asemănătoare a
avut loc şi la şcoala medie nr. 2.
In clişeu : La biblioteca centrală a raionului Ilia, tovarăşa Alaria La- Cercul literar al claselor V-VÍI
zarovici, bibliotecară, citind unui grup de femei din poemul „1907” de Tudor de aici, a pregătit o serbare a
Arghezi. cărei tematică a cuprins de a-
semenea poezii şi fragmente din
opere literare ce oglindesc eve­
nimentele anului 1907.
răşiri agricole, Aceste brigăzi
se constituie înainte de ‘acope­ Deschiderea a fost făcută prin
rea muncilor agricole de primă­ referatul „însemnătatea istorică
vară de către S.M.T., prin înţe­ a răscoalelor ţărăneşti din
legere cu conducerea gospodă­ 1907", referat întocmit şi expus
spre a lucra la alte gospodării. riei colective, a cooperativei de de către elevul M. Lăpungeanu
Alteori, chiar gospodăria colec­ producţie sau întovărăşirii, a- din ci. VII,
tivă sau întovărăşirea agricolă colo unde gospodăriile deservite
schimba în timpul oampaniilor pot asiguna un volum de lucrări Au fost recitate poezii ca
volumul lucrărilor contractate cu suficient brigăzii de tractoare, „1907" de Alexandru Vlahuţă
S.M.T.-ui ceea ce dezorganiza pot caza bine pe mecanizatori şi şi au fost citite diferite frag­
planul de lucru al brigăzilor de au unde adăposti pentru tot tim­ mente din „Dulăii", roman Ac
tractoare. pul anului maşinile brigăzii. Zaharia Stanca, „1907 din pri­
măvară pină-n toamnă" pam­
Pentru permanentizarea bri­ Este neîndoielnic că organele flet de I. L. Caragiale etc.
găzilor de tractoare în anumite de conducere a unităţilor coo­
comune şi pentru întărirea le peratiste vor lua toate măsurile Numeroasa asistenţă compusă
gâturilor dintre staţiunile de ma­ pentru a asigura cele mai bune din elevi şi profesori, a trăit
şini şi tractoare şi sectoru1 so- condiţii de lucru şi de viată cu multă emoţie atmosfera de
cialist-cooperatist, de mare în­ muncitorilor din brigăzile de grea încercare a zilelor cind,
semnătate sînt măsurile luate traotoare. obifduiţii ţării, nemaiputînd răb­
de curînd de Ministerul Agricul­ da asuprirea la care erau su­
turii pentru crearea unor brigăzi In primul rînd brigăzilor per­ puşi, au pus mina pe coasă şi
de tractoare, repartizate în mod manente trebuie să li se dea în pe secure, pornind să-şi facă
permanent pe lîngă anumite gos­ permanenţă de lucru. singuri dreptate.
podării colective, cooperative a-
gricole de producţie sau întovă­ Aceasta se poate realiza prin E. FRUNZA
contractul încheiat La începutul corespondentă
anului cu gospodăria colectivă,
cooperativa de producţie sau în-
(Conlinuare în pag. 2-a)