Page 5 - 1957-03

! H unedoora-D çva \ PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!

imulsocialismului Citiţi în pag. IV-a Un nou aparat pentru măsurat grosimea fundului unei nave

0B6AH AL COMITETULUI REGIONAL BM.R. HUNEDOARA SrAL SFATULUI POPULAR REGIONAL *» Hotărîrile Plenarei Oricare ar fi aparatul utili­ zele gama. Aparatul are aspec­
Comitetului Central pro­ zat pentru măsurarea grosimii tul unui cilindru de mărime
Anuí IX . Nr. 691 Sîmbătă, 2 martie 1957 4 pagini 20 bani vizoriu al Partidului unui obiect, este necesar ca el mijlocie, a cărui parte din faţă
Muncitoresc Socialist să aibă acces la ambele părţi conţine o mică cantitate de co­
Au terminai Planul a fost îndeplinit Ungar ale peretelui acestui obiect. Dar balt radioactiv care este aplicat
cum trebuie procedat atunci pe peretele ce trebuie măsurat.
însămînjarea griului Coleotivul fabricii de hîrtie • Nota Ministerului cînd este necesar să se măsoare,
„1 Mai“ Petreşti, raionul Sebeş, de Externe al R.P. Un­ de exemplu, grosimea pereţilor Cobaltul emite uniform şi în
de primăvară se mîndreşte pe bună dreptate gare adresată Legaţiei unui vas închis sau a peretelui toate direcţiile raze gama. O
cu realizările obţinute în luna S.U.A. la Budapesta fundului unei nave ? parte din aceste raze, după ce
Membrii gospodăriei agricole trecută. Planul de producţie a străbat grosimea peretelui, se
colective „Nicolae Bălcescu“ fost îndeplinit .atît global cît şi Succesul Expoziţiei de Un colectiv de fizicieni şi reflectă şi fenomenul este cu a-
din satul Şiard, raionul Albia, pe sortimente. De asemenea, a- proiectanţi sovietici a pus la tît mai intens cu cît peretele
avînd atelajele reparate din cest colectiv a început să fabri­ artă populară romînească punct un dispozitiv care permi­ este mai gros. Aparatul detec­
timp şi sămînta pregătită încă ce două noi produse: hîrtie ve­ te să se rezolve această proble­ tează radiaţiile directe ale co­
dîn luna ianuarie, au ieşit la lină pentru seismograf şi hîrtie de la Karlsruhe mă. El poate măsura grosimea baltului radioactiv, precum şi
însămînţatul griului de primă­ velină suport pentru cretat. unui perete fiind aplicat numai radiaţiile reflectate, transfor-
vară încă din ziua de 18 febru­ MÜNCHEN 28 (Agerpces). mîndu-le în impulsii electrice.
arie. In numai cîteva zile ei Numeroşi sînt muncitorii care la o singură parte a acestuia.
au reuşit să însămînţeze sup­ s-au evidenţiat în îndeplinirea Revista „Deutsche Woche“ Se obţin indicaţii care cores­
rafaţa de 4 ha. cu grîu de pri­ sarcinilor de plan. Printre aceş­ oare tapare la München, publică Funcţionarea acestui aparat pund intensităţii radiaţiei re­
măvară, prevăzută în planul de tia se numără şi tovarăşele Ma- un larticol elogios despre expozi­ flectate. Un ac indică grosimea
producţie. riia Bîscă I, Ana Gheorghiu, Ma­ ţia de artă populară romînească se bazează pe proprietatea u- peretelui în milimetri.
na Dresler, Vialeria Grozav şi oare s-a deschis la 10 februarie
Colectiviştii Cornel Meteş, altele. la Karlsruhe din iniţiativa aso­ nor materiale de a reflecta ra­
Ioan Stîngaciu, Victor Camfor ciaţiei „Deutscher Kulturtag“ în
şi alţii, au muncit cu multă tra­ colabbnare cu „Badischer Kunst- Material de învelitoare pentru acoperişuri
gere de inimă şi au executat verein“. „Vizitatorii, scrie revis­
lucrări de bună calitate. ta vest-germană au ocazia să ad­ Care trebuie să fie proprietă- tum cu reziduri provenind de
mire produse cu adevărat minu­ ţile unui asemenea material ?
TRAIAN SOLOMON nate de autentică artă populară Fireşte, el trebuie să fie imper­ la producţia cauciucului. Cau­
care nu este influenţată, nici fal­ meabil şi destul de rezistent, ciucul şi bitumul, luate separai,
corespondent sificată în nici-un fel de o artă îmbătrînesc repede sub acţiunea
industrială dirijată dîn interese Materialele de învelitoare obiş­ razelor solare, a precipitaţiilor
comerciale“. Atrag îndeosebi a- nuite, cum sînt cartonul gudro­ atmosferice şi a prafului. Sub
tenţia covoarele şi scoarţele ţe­ nat, nu posedă proprietăţile so­ formă de amestec însă, ele con­
sute de mînă, costumele naţio­ licitate unei învelitori de cali­
nale frumos împodobite, obiecte­ tate superioară. stituie un material deosebii de
le din lemn sculptate, maramele stabil.
cusute în fir de borangic. Recent a fost creat un mate­
rial care posedă proprietăţile In funcţie de varietatea bi­
„Deutsche Woche“ mai anun­ necesare. El a fost denumit „i-
ţă că expoziţia via rămîne des­ zol“. tumului şi de cantitatea cauciu­
chisă pînă la data de 3 martie, cului utilizat, se pot obţine trei
cînd va fi prezentată în conti­ Izolul este un amestec de bi­ varietăţi de izol sub formă de
nuare în alte oraşe vest-germa­ rulouri, plăci şi mastic.
ne, în primul rînd la Stuttgart şi
Una din fruntaşele fabricii de produse lactate din Simeria, este tovarăşa Frankfurt pe Main. A4unca culturală în sprijinul îndeplinirii
Maria Bertatan, care lucrează la balanţa automată pentru recepţia laptelui. sarcinilor dc pîan

Clişeul reprezintă un aspect de la locul ei de muncă.

Lucrează în cîmp încălţăm inte peste plan Urmaşii lui Horea , bătălia ce se desfăşoară comitetul de propagandă al teh
ceas de ceas, pentru nicii, a obţinut frumoase rezul
La fabrica de încălţăminte a fost îndeplinit în proporţie de îndeplinirea şi depăşirea sar
Ţăranii muncitori din comuna „Ardeleana“ din Alba-Iulia, se 102,91 al sută. De la Brad, pe o şosea noroioasă a- timp ajungi la mină. Mina de cărbuni cinilor de plan la toţi indicii, tate într-o anumită perioadă de
Hărău ştiu din proprie experi­ munceşte cu sîrg în vederea a- cum, aşa cum sînt multe în lunile de din Ţebea. In întreprinderile productive timp.
enţă că numai însămînţînd la provizionării oamenilor muncii Cele mai mari depăşiri au fost iarnă, se poate merge la Ţebea. Aproa­ sînt mobilizate şi trebuie să
timp pot obţine recolte bogate. cu încălţăminte în cantităţi tot dobîndite în luna trecută de to­ pe fiecare pom pe care-l vezi gîrbo- Aici lucrează mulţi din urmaşii to­ conlucreze toaie forţele lehnico Prima sarcină ce şi-a im­
De aceea, îndată ce timpul >a mai mari. Eforturile depuse de varăşele Ana Bîrs, Maria Roşea vit de ani, fiecare cruce, troiţă sau varăşilor de luptă ai lui Horea. Tim­ pus comitetul de propagandă a
permis efectuarea lucrărilor în acest colectiv se oglindesc în şi Ludovic Haţegan, care şi-au fîniînă, îşi are însemnătatea ei istorică. purile^pe care le-au visat strămoşii lor, administrative ^şi toate organi- tehnicii a fost cunoaşterea te-
cîmp, mulţi dintre ei au şi ieşit realizările ce le înregistrează realizat sarcinile de plan în pro­ Pe parcurs sînt presărate aproape peste astăzi sînt aevea ca şi însuşi existenţa zaţiile de masă, fiecare aducîn- meinică a sarcinilor de plan i
la lucru. Numai în decurs de cî- lună de lună. Numai luna tre­ porţie de 112-123 la sută şi au tot asemenea monumente de aducere lor. Din jurul Ţebei şi din această co­ du-şi contribuţia pe ramura sa întreprinderii. In urma însuşi-
teva zile s-iau arat peste 12 ha. cută, planul fizic de producţie depăşit normativul de calitate aminte. Iar dacă intri în vorbă cu vreun mună, mulţi sînt moţi care şi-au de activitate. Această luptă, rii planului s-a trecut la ou-
cu 2,2—4,2 la sută. localnic, pe care deşi nu-l cunoşti, îţi schimbat ţelul de viaţă; din pribegi o- trebuie sprijinită îndeaproape
Ţăranii muncitori Ştefan Co- dinioară, au ajuns astăzi muncitori mi­ şi de cluburile întreprinderilor, noaşterea amănunţită a locuri-
lor de muncă, a metodelor, L
rezultatelor, a greutăţilor şi. L

ciş, Dezideriu Szekey, Ludovic Centru de difuzare a presei fruntaş dă bineţe, cei 8 km. nici nu ştii cum neri. Ei lucrează acum pentru ei, pen- care trebuie să-şi axeze munca lipsurilor existente. In acesi
Genge şi Laurenţiu Popolţi iau şi i-ai parcurs. pe sarcinile de plan, oglindind scop, colectivul a ţinut o strîn-
iru familiile lor, pentru ţara lor liberă. toate aspectele ^pozitive şi ne- să legătură cu serviciul tehnic
însămînţiat între 0,28—0,40 ha. Centrul raional de difuzare a bonamemte oficiul poştal din — De aici a pornit răscoala lui Ho­ Gheorghe Colţa din Crişan, Teodor gative în muncă. al întreprinderii, cu comitetul
cu orz. rea, acum 172 de ani. De aici... Sim, Gherasim Luca, Gheorghe Groza,
presei din Brad se numără prin­ Crişoior. Androti David din Mesteacăn, Ioan De aici rezultă că cluburile sindical, cu organizaţia U.T.M
Înfîlnirea deputatului tre centrele fruntaşe ale regiunii In munca de mărire a numă­ Mesteacăn, Vaca (azi Crişan), Blă- Şerban lui Petru din Ţebea, Alexandru trebuie să se preocupe de co- şi organizaţia de partid şi s
jeni, Ribiţa, Ţebea... Locuri unde mo­ furca din Blăjeni, sînt fruntaşi pe mină interesarea oamenilor muncii vizitat locurile de muncă în ca-
cu alegătorii Hunedoara. Lună de lună, pla­ rului de abonamente şi, legat de ţii conduşi de cei irei capi ai răscoa­ şi majoritatea din ei au fost distinşi în procesul de producţie, prin re activitatea de producţie lîn-
nul pe centru a fost depăşit. Ast­ aceasta, la difuzarea ziarelor şi lei au pornit focul mai departe ca să-şi educarea masei de salariaţi în cezea. După cunoaşterea pune-
aline dorurile nestinse şi să stirpească
La data de 24 februarie, a a- fel, pe ianuarie, planul lia abo­ revistelor, s-au evidenţiat* tova­ nedreptăţile. cu Medalia muncii sau Ordinul muncii. spiritul patriotismului socialist, telor nevralgice, s-a discutat şi
vut loc în comuna-, Iscroni o în- namente a ¦fost realizat în pro­ răşii Ştefan Bodici de la cen­
tîlnire a cetăţenilor din comună porţie de 109,91 la sută, pe fe­ trul raional de difuzare a pre­ „Munţii noştri aur poartă, Urmaşii moţilor revoluţionari, au mun­ prim~ sprijinirea ridicării pro- s-a adoptat un plan de acţiune
ou deputatul regional Ioan Gar- bruarie cu 113,87 la sută, iar pe sei, Iotsif Draia, Gheorghe Răi-
pinecz. Cei 110 participanţi la luna martie cu 115,55 la sută. leanu şi difuzorii voluntari Sa­ Noi cerşim din poartă-n poartă“. cit ca planul pe primele 26 de zile ale ducţiei şi productivităţii muncii, repartizîndu-se sarcinile conore-
întîlnire, au ascultat modul în In luna martie, pe raion, e frun­ bin Sialanţiu şi Sabin Călămar.
care s-iau realizat propunerile taş la mărirea numărului de a- Cerşeau oamenii pădurilor de brad — lunii februarie să fie depăşit pe mină prin imprimarea unei sănătoa- te pe membrii colectivului,
făcute de ei cu ocazia întîlniri- TUDORAN CORNEL moţii. Cerşit era şi schimbul unei ba­
niţe pe aiita grîu sau porumb cît în­ cu 4,5 la sută. se atitudini despre muncă şi Intre primele măsuri luate
corespondent căpea în ea.
Moţii, aceşti oameni colţuroşi parcă, disciplină, prin stimularea şi a fost şi împrospătarea biblio
Cîniîndu-şi durerea, tristeţea şi spe­
lor de candidatură şi măsurile Adunarea cooperatorilor din Lapuşoic ranţa, moţul îşi ducea alături de desaga dar biajint la suflei, muncesc acu-n popularizarea întrecerii so- tecilor din secţii cu cărţi teh
necesare a fi luiate pe viitor. atîrnatâ pe oblîncul calului mărunt, pentru înflorirea ţării şi a căminarilor cialiste, a fruntaşilor ei, a me­ nice şi literare, specifice locu­
cîntecul greu de pribegie: lor. Vajnicii moţi cu chipul liniştit în todelor sovietice aplicate de ei, lui de muncă.
Din darea de seamă, a reieşit In sala căminului cultural din şi în jurul problemei achiziţii­ a muncii inovatorilor şi raţio-
printre altele contribuţia comite­ Lăpuşnic raionul lila, a avut loc A plecat moţul la ţară clipele de mulţumire, clădesc viaţa nalizatoriior etc. O altă măsură luată, a fosl
tului executiv al sfatului la a- zilele trecute adunarea generală lor şi contractărilor de produse Cu doniţi şi cu clubară nouă pentru care şi-au vărsat sîngele sprijinirea şi popularizarea ac­
ceste realizări. Astfel, s-ia asigu­ a cooperatorilor. Printre proble­ Şi cu teocuri de răşină înaintaşii lor conduşi de Horea. Comisia culturală de pe lin­ tivităţii cabinetului tehnic. Ast­
rat construirea podului de peste mele discutate aici a fost şi a- agricole. O serie de cetăţeni Să le deie pe fărlnă. fel, în 1956 datorită şi acestui
Jiu în lungime de 75 metri, con­ ceea a achitării părţilor sociale. ADRIAN CONSTANTINESCU gă comitetul de întreprindere a
struirea grajdului comunal, pu­ Unii dădeau făina, alţii, poate iot sprijin au fost prezentate la
nerea în funcţiune a cinemato­ Discuţiile au arătat că dacă ma­ s-au angajat că vor valorifica atît de săraci, n-aveau de unde. uzinei „Victoria“ Călan, prin cabinetul tehnic 72 de propu­
grafului, repararea şi asfaltarea joritatea cetăţenilor şi-au achi­
drumului, electrificarea cătunu­ tat sumele respective, mai sînt însemnate cantităţi de produse Suflet larg, primitor, duios şi gin­ neri de inovaţii şi raţionalizări
lui Mărtineşti şi !altele. gaş ; aşa a joşi şi este şi astăzi mo­
unii cooperatori oare au încă prin cooperativă. Astfel, Ioan ţul. Dar şi neînduplecat. Crişan e re­ î j n j MPINÎNDZIUA DE din care 48 s-au !aplicat. Inova
Loc de seamă în discuţiile ce restanţe. Aceasta deoarece pre­ cunoscut ca cel mai drept, dar şi cel ţiile şi raţionalizările au adus
Ghiara va valorifica prin coope­ mai neînduplecat cap al răscoalei. Era
moţ din ţinutul Bradului, din Vaca. 8 MARTIE importante economii, mărind
rativă 300 kg. grîu, iar Ioan
Pribegind spre Ţebea, ajungi la ci­ . productivitatea şi uşurînd mun­
Negrilă 100 kg. grîu şi 50 kg. mitir. Aici e gorunul, vestitul gorun ca. De exemplu Ia furnalul nr. 1
sub coroana căruia se adunau tovarăşii
porumb. victor haneş lui Horea, Cloşca şi Crişan să se sfă­ s-a montat un skip pentru în­
tuiască cum să scape de jugul iobă- cărcarea furnalului. Inovaţia a
corespondent Obiecte pentru copii

s-au purtat, l-a ocupat proble­ şedintele cooperativei nu a dat Siudiază îmbogăţirea In bătălia ce se desfăşoară rul unui bazar cu vînzare fost depusă de tov. Ay Iosif şi
ma înfiinţării bibliotecii şi a u- aoestei probleme atenţia cuve­ femeiie din oraşul Deva au con- in această muncă s.a u ' evi. Pribil Roman şi a adus între­
sortimentelor prinderii, economii în valoare
nei baze sportive în comună, pre­ nită. fecţionat 24_ şorţuleţe, 15 ro- denţiat în mod deosebit tovară-
de 128.000 lei. Ca acest caz
cum şi mărirea numărului de Multe din discuţii s-au purtat La fabrioa de blănuri „Vidra“ chi.ţe, 10, pijama..le .şi, alte. obi- Şele Asinefta M,, ant,eanu, Ghi.- au mai fost multe.
contractanţi de lapte şi lînă.
din Orăştie, în prezent se stu­ ecte pentru copn şi femei. zela ionescu, Maria Sentea, pre- In colaborare cu organele

diază posibilitatea măririi nu­ Prin grija comisiei de femei cum şi gospodinele de p e ’stră- , tehnice ale întreprinderii s-au
zile Eminescu, Molotov, Drăcos ! ppr,elucrat în fata muncitorilOT
In clocotul muncii creatoare f mărului de sortimente cu noi aceste obiecte vor fi expuse în ’ ^ coeel‘ee mai noi metode tehnice de
cursul zilei de 4 martie în cad- Vodă şi altele. muncă, urmate apoi de demon­
\ produse. In mod special se in­
sistă pe prelucrarea pieilor de giei. Gorunul e încă în picioare. Ur- straţii practice. La furnale, a
In după-amiaza aceea era ¦mare (după ce verificase în j nia.şii 1-o.u îngrijit şi o cracă vînjoasă Cercul pedagogic al mamelor
frumos şi cald, ca primăvara, prealabil procentul lui de umi--> vînat în diferite imitaţii. Aşa de Înverzeşte în fiecare an, deşi trunc- fost preluorată metoda sovietică
pildă se experimentează oa din chiul pare putred. Pentru a veni în sprijinul de către unele cadre de specia-
Zăpada se topise, doar pe dea- ditate), apoi, bate cu m ultă] mamelor privind educarea co- licate de la şcoala pedagogică, Filipov de către tehnicieni şi
pieile de vulpi să se fabrice imi­ Pornind mai departe, lăsînd gorunul P'bor, comisia de femei de pe referatele: „Pedagogia în farni- ingineri c a : Stocoi Ioan, Piely
lurile din împrejurimi, ici-colo, atenţie nisipul, introduce spi-\ taţii de lutru negru şi maro, iar iîngă sfatul popular al oraşului lie“, „Cum se poate creşte un Nicolae, Szabo Ştefan etc. Pre­
pe locurile mai umbrite, a râ- ţele, pe urmă ansambleazâ ca-J din pieile de iepuri sălbatici să lui Horea, mormîntut Iancului şi a lucrările au fost urmate de de­
mas cîte o pată izolată. In pacul cu partea de jos. Odată > se imite biber, lutru, nurcă şi so­ Dfv.a , a ^organizat în cinstea copii disciplinat“ şi „Cum tre­ monstraţii practice a maiştrilor
vremea asta, un şuvoi de oa- pregătită, forma este uscată şi] bol. tovarăşilor săi de luptă, nu peste mult zilei de 8 martie, un cerc pe­ Bîra Gheorghe, Munteanu Io-
meni se revărsa spre Uzina de aşezată pe lima de turnare. ] dagogic intitulat „De vorbă cu buie organizat timpul liber al naşcu şi alţii. Rezultatul a fost
copiilor“ că în 1956 indicele de utiliza­

reparat utilaj minier din Pe- Formele pentru eclisele de \ Sarcina cea mai importantă mamele“. Pînă în p. rezent,. s—-au Pe baza referatelor prezen- re a furnalului a fost realizat
ţinut deja 3 întîlmri la care au tate, s-au creat discuţii în cad- şi planul de fontă îndeplinit cu
troşani. începea schimbul II, vagoneţi sînt executate cam în\ . Cu fiecare zi ce trece ţăranii cu toţi ţăranii muncitori oare au participai peste 60 de mame rul cărora o serie de mame şi- 100,7 la sută; iar declasatele
schimb in care s-au petrecut acelaşi mod, de tinerii turnă-' muncitori din satul Bucerdea Vi- pămîntul în acest loc. S-a tre­ din oraşul Deva. In cadrul a- de la furnalul nr. 1 reduse con­
lucruri destul de interesante. tori Cornel Dumitru şi Gheor- ^ au împărtăşit unele metode fo- siderabil. Prin prelucrarea şi
A. colio und,o se t.oorna p•.ese„ g^he Plaviţă, ^Ioan Atichiene^şi< cestor întîlniri s-au prezentat lositoare în educarea copiilor aplicarea metodei Voroşin şi

din oţel cîte doi. In schimb, miezurile < noasă, raionul Alba, se conving cut apoi la o muncă concretă. La Giutkin, precum şi prin orga­
tot miai mult că muncindu-şi pă- îndrumarea comitetului comunal
Ne oprim în hala turnătoriei. smt executate de două tinere. ( mîntul în comun, realizează pro­ de partid şi a sfatului popular nizarea şi sprijinirea întrecerii
ducţii sporite la hectar. De alt­ comunal, întovărăşiţii Ionel Mi- pe profesii, depăşirile de plan
Aici e mare fierbere. Se pregă- Maria Duţă şi Maria Micu, tot < fel cel miai -bun exemplu în a- clea, Nicolae Chirilă şi alţii, au obţinute la produsele turnate
ceastă direcţie îl constituie înto­ stat de vorbă cu toţi aceştia şi sînt frumoase. La sortimentul
teşte o nouă turnare. Cele două membre ale brigăzii, vărăşirea agricolă din sat cu ia au căutat să le arate cît de spor­ radiatoare de la turnătorie, s-a
cărei rezultate, ţăranii muncitori nică este munca în comun. După analizat cauza rebuturilor, a-
macarale aleargă de la un ca- ...In jurul orei 16 a început cu gospodării individuale nu se cîteva zile au început să se arate poi s-a prelucrat metoda sovie­
pot compara. Dar membrii aces­ primele rezultate. AAulţi ţărani tică Ciutkin şi prin aplicarea
pat la altul al halei. In cup- turnarea primei şarje de oţet, muncitori, printre care Cornel iniţiativei grupei a 19, s-a a-
tei întovărăşiri nu se mulţumesc Nistor, Ioan Benician, Aurel Ha- juns ca mulţi tineri, cum sînt
torul electric oţelul se topeşte, pregătită de echipa prim-topi- numai cu rezultatele pe oare le da şi alţii şi-au înaintat cereri Niţulescu Georgeta şi Tofaldi
obţin în sporirea producţiei agri­ de a fi primiţi în întovărăşire. Terezia, să-şi depăşească pla­
Pornim spre brigada turnă- torului Alexandru Miron. Ma­ cole. Ei consideră drept sarcina De asemenea alţi întovărăşiţi ca nul consecutiv cu 17-25 la sută
Ioan Făt, Elena Morar, Vasile
iorului Francisc Grădină. Pe caragista Doina Todea, trans- cea mai- importantă munca pen­ Popa, Tnaian Miclea şi-au mai pe zi şi să ajungă fruntaşe.
tru dezvoltarea întovărăşirii. De adus îri întovărăşire însemnate Toate aceste prelucrări şi ex­
graficul secţiei, în dreptul a- portă cu macaraua oala cu o- aceea, în fiecare zi agitatorii or­ puneri au fost urmate de pro­
grame artistice date la locul
cestei brigăzi, stă scris cu li- ţel incandescent spre formele de muncă, cu subiecte legate

tere m ari: 200 la sută depă- de turnare pregătite. Şt, rînd

şire de normă. La loc de cinste pe rînd, oala manevrată de ma-

stă, drept mărturie a muncii lor, caragista şi turnători, umple

un steag de fruntaş cîştigat cu oţel formă după formă,

în urmă cu cîteva luni. Mem- După turnare, formele au de întreceri şi fruntaşi.
brii brigăzii lucrau la pregăti- iezbMute. m d ie iata a.

rea formelor pentru roţi din- 1 > ganizaţiilor de bază şi deputaţii, suprafeţe de teren. In timp de O contribuţie importantă, a
adus şi brigada artistică de. a-
ţaţe şi eclise pentru vagoneţi. ceas^a n' a fosl semnalata pre­ desfăşoară o muncă susţinută o săptămînă, suprafaţa de teren gitaţie, care prin criticarea lip­
pentru !a atrage noi familii pe a întovărăşirii din Bucerdea Vi- surilor, a codaşilor şi a indis-
lată--l pe tînărul candidat ele zenja rebuturilor. Pînă lasfîr- oaleia muncii în comun. noasă, a crescut cu peste 12 ha. ciplinaţilor în muncă, prin
Cel mai important lucru este că ¦popularizarea fruntaşilor, a fă­
partid Gheorghe Scurta, iu- şitul schimbului, a mai fost De curînd întovărăşiţii din la formarea noului perimetru, da­ La secţia de mecanică a uzinei „Victoria" din Călan, lucrează şi me­ cut ca progresul tehnic să spo­
Bucerdea, au hotă-rit să-şi mă­ torită muncii de lămurire de 1-a canicul Ironim Pescar, şef de echipă. In întrecerea pe profesii s-a situai în
crînd la formatul roţilor din- turnată o şarjă de oţel. Cît pă­ rească şi mai mult perimetrul.
fruntea celorlalţi mecanici, avînd o depăşire medie de 70-80 la sută.
tate, după şablon. Mai întîi fi- vesie gep^şţrea n0rmei, n-a fost

xează axul şablonului, aşeaza ’ '______________

şasiul, introduce nisipul de for- (Con.’inuare în pag. 3-a) După ce şi-au fixat terenul, sfa­ om la om, nu a fost nevoie să Iată-1 în fotografia de faţă, în timpul lucrului. rească.

tul popular a întocmit un tabel se facă nici un schimb de ter,en. (continuare în pag; 3-a)