Page 50 - 1957-03

Pag, 2 yy-r-y- DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 704

i"mmamaanamsm

PER M A N EN TIZA R EA B R IG Ă ZILO R D E TR A C TO A R E Un început COLTUL ÎNVĂTĂMÎNTULUI

IN G O S P O D Ă R IIL E U N D E L U C R E A Z Ă promiţător Un cabinet de geografie
model
(Urmare din pag. I-a) păşesc nevoile gospodăriei din tr-un singur tip de tractoare nu Intîmplarea a făcut ca mai
Hălchiu au fost contractaţi cu puteau face faţă tuturor lucră­ zilele trecute să merg pe la O sarcină importantă pusă înoadnate de name uniforme, se pregătirea lecţiilor de geogra­
— —----------------- ¦ rilor, şi ca urmare trebuiau să-şi Casa raională de cultură din în fiaţia învăţămîntului şcolar, o înşiruie o serie de planşe de fie.
tovărăşirea. Unităţile respective alte gospodării din aceeaşi co­ schimbe mereu alcătuirea lor. Orăştie, unde am fost martoră
se angajează să execute cu mună. la un spectacol foarte intere­
S.M.T.-ul un anumit volum de Prin măsurile luate de Minis­ sant. E vorba de un spectacol
lucrări agricole. Pe baza acestui Chiar dacă o gospodărie co- terul Agriculturii, fieoare S.M.T. dat de colectivul de amatori a
volum se stabileşte mărimea lectivă deţine mai puţin de 5— va trebui mai înainte de înce­ teatrului de păpuşi de pe lîngă
600 ha. teren şi nu poate da de

brigăzii de tractoare oare va fi lucru unei brigăzi cu cel puţin perea muncilor agricole de pri­ Casa de cultură din Orăştie constituie, legarea acestui® de geografie fizică şi continentală.- Cabinetul conţine încă un sec»

repartizată în gospodăria res- 4 tractoare, se poate totuşj măvară, să reorganizeze pe noi Măestria cu care au fost .mî- practică, de viaţă. In vederea Ele sînt lipite pe pînză şi în în- tor cu grafice care reprezintă
nuite păpuşile de către colec­
pectivă. constitui o brigadă permanentă baze brigăzile de tractoare, for traducerii ei în fapt, în regiunea tregime sînt luonate de către Directivele Congresului al Il-lea
pe lîngă ea cu 4—5 tnaotoare mînd brigăzi de tractoare com­ tivul de amatori în frunte cu noastră, cu fiecare zi ce trece, elevi. Pe peretele din spatele să­ al P.M.R. în domeniiil industriei
Stabilirea justă a mărimii bri­ dacă în comună mai sînt cerinţe plexe, capabile să facă faţă tu­ pe lîngă tot mai multe şcoli lii, sînt reprezentate tablourile şi agriculturii, planşe reprezen-
găzii are o mare importanţă de lucru ale întovărăşirilor sau turor felurilor de lucrări nece­ tov. Ioan Socaciu, tehnician, îţi iau fiinţă ateliere de lucru m a­ marilor exploratori aa Vasco de tînd geografia economică a ţă­
In general este bine oa brigăzile gospodăriilor individuale, care sare gospodăriilor deservite. nual şi cabinete pe materii. Cu rii şi diferite alte asemenea pie­
să fie compuse din 6—8 trac­ completează capacitatea de lucru dădea impresia unor profesio­ ajutorul atelierelor, elevii sînt Gama, Cristofor Columb, Cica- se menite să uşureze pe elevi
toare şi chiar 9 tractoare. O a brigăzii. De aceea oînd se O asemenea brigadă va cu­ instruiţi în spiritul celor mai u- lov, Miagelan etc. Şi acestea în înţelegerea cît mai temeinică
brigadă mare prezintă nume­ stabileşte numărul tractoarelor prinde, alături de tractoare pu­ nişti adevăraţi. sînt lucrate tot de către elevi. a lecţiilor ce li se predau.
roase avantaje faţă de o briga­ din brigadă, trebuie să se ţină ternice pe şenile pentru lucrări tile deprinderi practice, iar ca­ La baza acestui perete, pe o
dă mică. Intr-o brigadă mare re­ seamă de suprafaţa totală care de arături sau desţeleniri, şi trac­ Spectatorii Orăştiei au avut binetele dau posibilitate profe­ De asemenea, trebuie amintit
vin mai puţine oadre de con­ va fi deservită în comună, a- toare pe roţi pentru lucrările de sorului să-şi ilustreze mereu lec­ masă, se află a- faptul că se mai dispune de două
ducere (şefi de brigadă, ponta- dunîndu-se lucrările ce se fac semănat, prăşit şi recoltat. Tot­ ocazia de a vedea pînă acum ţia cu material documentar di­ şezate 5 albu- aparate de proiecţie cît şi de o
tori alimentatori), faţă de nu­ la gospodăria colectivă cu lu­ odată brigada va fi dotată de la dactic necesar. muri, conţinînd staţie meteorologică, aşezată în
mărul muncitorilor direct pro­ crările ce se fac la celelalte gos­ începutul anului cu combine, ba­ o serie de piese ca : „Fluieraşul 2.500 fotografii curtea şcolii, într-o poziţie bine
ductivi (tractorişti), ceea ce adu­ podării din aceeaşi comună. toze şi toate maşinile agricole Un oabinet,-despre care se aranjate pe con­ studiată.
ce economii băneşti la fondul de necesare pe care le va folosi în şi căniţa“, „Gîscănelul“, „Iepu­ poate spune că într-adevăr
salarii. O brigadă mare îşi poa­ Permanentizarea brigăzilor de cursul anului. Prin faptul că fie­ constituie un model în ceea ce tinente şi pe Construirea acestui cabinet
te asiguna mai bine întreţinerea tractoare se asigură acum şi care brigadă va avea asupra ei raşul fermecat”, care au plăcut priveşte organizarea lui este cel ţări. Se află apoi a necesitat o mare stăruinţă şi
şi repararea utilajului, adăpos- prin măsurile luate pentru reor- o parte din inventarul staţiunii, de geografie, creat la Şcoala două cutii ce multă migală. El este rezultatul
tirea şi păstrarea' carburanţilor se va putea stabili o temeinică deosebit de mult. L-. ANA medie mixtă nr. 2 din oraşul conţin cîte 100 unei strădanii de ani întregi. E
ganizarea lor şi pentru comple- răspundere pentru buna adăpos- Alba Iulia. Rezultat al cîtorva un merit al profesorului Ioan
etc. tarea utilajului de oare au ne­ tire şi păstrare a maşinilor. corespondent ani de muncă încordată, el este bucăţi de diferi­ Moldovan, că a reuşit să-l or­
azi înzestrat cu aproape tot ce te roci, oît şi 300 ganizeze într-un chip atît de a-
Pentru a organiza asemenea voie. De asemenea, pentru ca trac­ ----- oOo----- e necesar pentru oa lecţiile de de alte bucăţi trăgător, şi să adune în el, prin-
brigăzi mari conducerea S.M.T. Pînă acum, brigăzile de trac­ toarele şi maşinile agricole să geografie să poată fi predate în- ce exprimă com­ t-r-o muncă neobosită, atîtea lu­
— Hărrnan din regiunea Stal in nu mai fie purtate pe drumuri In sprijinul acţiunii tr-o atmosferă adecvată şi pe poziţia solului, cruri de valoare. De asemenea
a repartizat o brigadă de 9 trac­ toare erau constituite de obicei de la staţiune la brigadă şi îna­ bază de demonstraţii practice. în diferite locuri trebuie amintit aici, sprijinul
toare pe lîngă gospodăria colec­ dintr-un singur tip de tractoare. poi, pe viitor, utilajele atribuite „Festivalul film ului ale ţării noas­ substanţial şi permanent al di­
tiva din Hălchiu, o altă briga­ Existau brigăzi de tractoare brigăzii permanente nu vor fi a- Iată o sumară descriere a a» tre. Vin la rînd 3 herbare cu flo­ recţiunii şcolii, cît şi al unor pă­
dă de 8 tractoare va lucra în K.D.-35 sau brigăzi formate nu-" duse în staţiune după termina­ la sate“ cestui cabinet. ra ţăriinoastre din toate zonele rinţi ai elevilor oa Pavel Bu-
gospodăria colectivă din Bod. mai din tractoare IAR-23, sau rea lucrului, ci vor rămîne tot naturale. Tot pe peretele din jeniţă, Grigore Mureşan, Gheor-
iar o altă brigadă de 9 tractoa­ numai din tractoare praşitoare anul la sediul brigăzii.. Numai Pentru buna desfăşurare a ac­ Imediat cum intri, în partea spate se mai află rînduite mai ghe Opriţa, Aurei Zgîia şi alţii.
re va lucra în G.A.C. din Sîm- UTOS-2, brigăzile fiind formate tractoarele care necesită repa­ stingă, se găseşte o gazetă de multe hărţi lucrate în curbe de
petru. Cum s-a oalculat necesa­ raţii capitale ce nu pot fi exe­ ţiunii „Festivalul filmului la perete, ce conţine diferite arti nivel, haşuri, din care se impune Cabinetul de geografie de ia
rul de tractoare pentru fiecare din tractoare specializate la a- cutate în atelierul brigăzii per­ sate“ în regiunea noastră au cole privind domeniul geografiei în mod deosebit harta lucrată
gospodărie ? Gospodăria colec­ numite lucrări. Pînă acum dacă manente vor fi aduse în sta­ fost luate o serie de măsuri or­ In continuare, frumos Unduite, de un fost elev Şcoala medie mixtă nr. 2 din
tivă din Hălchiu, oare are o su­ în raza unei brigăzi de tractoa­ ţiune. ganizatorice. O preţioasă con­ al şcolii, Dan oraşul Albia Iulia, constituie o
prafaţă de 1.200 ha., are nevoie re KD-35 era nevoie să se exe­ tribuţie în susţinerea acestei In clişee: 1. Harta, reprezentind Vartic. In colţul vie dovadă a faptului că acolo
anul acesta de un volum de lu­ cute prăşiitul mecanic, trebuia a- Repartizarea brigăzilor per­ bogăţiile subsolului. 2. Staţiunea format din pe­
crări mecanizate echivalent cu dus din altăgbrigadă un tractor manente pe lîngă anumite gos­ frumoase acţiuni şi-a adus-o meteorologică. 3. Aspect general al retele din spate unde există o sinceră dorinţă de
2.800 hantri arătură normală. prăşitor, descomplectîndu-se ast­ podării întăreşte răspunderea şe­ C.L.D.C. Hunedoara, care a or­ cabinetului. 4. Vederea peretelui din şi peretele în muncă, rezultatele apar ca o
Brigada alcătuită din 9 tractoa­ fel alte brigăzi. Se mutau trac­ filor de brigadă şi a conduce­ ganizat o serie de standuri de !aţă. prelungirea lui, bine meritată răsplată.
re repartizată pe lîngă gospodă­ toarele şi tractoriştii de la un rilor gospodăriilor unde aces­ cărţi alcătuite în special din se află aşezată
rie poate lucra anual cu fiecare loc de lucru la altul şi dintr-o tea lucrează, pentru buna folo­ cărţi agrotehnice — sprijin de o masă cu reli­ V. DAN
tractor 430 hantri, deci în total brigadă în alta. sire a parcului de maşini oa şi seamă al ţăranilor muncitori efuri de nisip,
pentru îndeplinirea la timp şi în în executarea unei munci agri­ menită ca prin
3.870 hantri. Pentru a acoperi De asemenea, cînd o brigadă cole de calitate. Alături de a- experienţele oa­
de tractoare UTOS avea de fă­ bune condiţii a planului lucră­ cestea, au fost expuse în stand re se fac pe ea
întreaga capacitate de lucru a cut arături adînci sau desţele­ şi cărţi noi de literatură, recent să demonstreze
niri trebuia să primească de la rilor mecanizate. apărute. In mod deosebit s-a felul în care se
brigăzii, cel 1.000 hantri ce de- alte brigăzi tractoare mai pu­ ¦avut în vedere oa aceste cărţi să formează rîurile
ternice. Brigăzile formate din­ cuprindă probleme adecvate şi diferitele forme de relief.-
specificului regiunii noastre. Hotărît că cea mai interesau
Bunăoară au fost expuse cărţi
ca „Liniştea iernii“ de Remus tă piesă din întregul oabinet ră-
Luca, în care autorul descrie mine harta în
satul ardelean în plin proces relief, lucrată în
de transformare, „Derbedeii1' gips în culori
de ulei. Pe lîngă
scrisă de Nicuţă Tămase, carte faptul „că, „9cea-
sta reprezintă
a cărei acţiune se petrece chiar îritr-o formă bi­
în Hunedoara si altele. ne studiată, re­
lieful ţării, ea
LEONID STRATULAT indică prin 105
becuri mici, co­
corespondent lorate diferit, zo­
nele cu diferite­
<x >oooooooooo<xxx>c>oo<><k >ock>ooooooooc<kx>oooo<x >oooooo<x >oc<>o ^ooo<x ><c>ooooooooooooooooo<><x ><>oo<x ><>oo<xx><xx><x><x ><><><. le bogăţii ale
subsolului nos­
Vq<? EF mr nilnn ut inn an tt scă/ i.-tţi! prtet>ttrreocr i! ttiimm -- u menit cetăţenii că ta robinete, < tru.
L pul liber Intr-un cadru cit mal în baie, peste tot, curgea apă\
Leva despre canalizare, apa. Imediat lîngă hartă se gă­
seşte dulapul de bibliotecă în
o natural. Unii cetăţeni caută de- o centrală telefonică şi nepăsare.,. violetă. De altfel a fost singura< care sînt rînduite frumos căr­
o plina satisfacţie pe vlrful mun- măsură luată, fiindcă nici sfa-< ţile necesare documentării în
a ţilor, alţii la ţărmul mării sau diferitele reztduri din apa care jurul centralei telefonice. La tul popular — respectiv secţia <
L uneori pe o insulă. se scurge din blocuri, au îm­ început a fost un şuvoi de apă gospodării (deşi chiar tov. şef<
piedicat circulaţia normală a care s-a tot strîns, parcă în- al secţiei şi-a pierdut galoşiiţ.
Dar iată că şi tovarăşii care apei şi la un moment dat ţevile tr-adins ca să dovedească ve­ în noroiul format pe lîngă clă-\
deservesc centrala telefonică înfundate s-au spart. Din pă- ridicitatea proverbului; picătură direa telefoanelor), nu a schi-\
din Hunedoara, conveţuiesc in­ mînt, la mijlocul stradelei a ră­ cu picătură, se face balta mare. ţat nici măcar un gest sau vreo\
tr-o insulă creată artificial prin sărit o artezia­ măsură de îndreptare a lucru­
neglinjenţa Sfatului popular o- nă de toată fru­ Şi balta mare rilor.
răşenesc Hunedoara şi de către museţea. La în­ s-a făcut. Au
E.D.Î.L.-ul de pe lîngă Combi­ ceput oamenii pornit apele apoi Şi acum, apa curge mereu, ;
natul siderurgic. Vor oamenii au admirat-o a- peste cărarea balta se întinde, raţele şi gîş-ţ
cu orice preţ să aibă insula lor. poi s-au obiş­ din faţa telefoa­ tele se bălăcesc, iar nepăsarea<
Şi acum o au. De unde provine nuit cu ea. S-a nelor şi s-a în­ celor în drept se întinde şi ea.\
apa ? obişnuit şi sec­ tins pînă depar­
ţia gospodării şi te spre O. T., Tovarăşii de la centrala tele-\
Prin spatele blocului nr. 9 aducînd mare fonică nemaiputîndu-se împăca <
coboară o stradelă care face E.D.I.L.-ul de cu indolenţa sfatului popular, <
joncţiunea — pe scurtătură bucurie raţelor. faţă de situaţie, au cerut Sfa-<
la combinat şi tutui popular al oraşului să ia ‘
cum s-ar zice — cu şoseaua sanepidul. Şl Cînd a fost se-

principală In faţa grupului şco­ apa se scurge mereu. In urma zisat sanepidul
asupra pericolului epidemic pe
lar, aproape de stadion şi noua

construcţie a teatrului. Cînd a ei ca şi acolo unde se depozi­ care U prezintă scurgerea apel măsuri. Gurile rele, spune că \ UN CERC DE TRACTORIŞTI
fost săpată canalizarea, cei de tează, au început să iasă la su­ infectate, acesta a luat prima sfatul popular s-ar fi gîndit să\

la sfatul popular oraş secţia prafaţă bucăţi de hîrtie, resturi m ăsură: apa care va trece de le trimită nişte bărci. Dar cum\ Pe ogoarele G.A.C. „Drumul Atunci, tînărul colectivist şi-a nlziatoric A.V.S.A.P. din raionul
gospodării comunale, spun că de mîncare, cu un cuvînt tot ce acum prin ţevile de la conduc­ bărcile lipsesc, probabil că vor\ lui Lenin“ din Ilia, lucrau de pus în gînd să înveţe şi el tai­ lila s-a deschis în toamna anu­
nu au fost prevăzute ţevi care poate ieşi de pe un canal co­ ta de apă la locuinţele cetăţe­ lua măsuri să oprească apa şt< zor tractoarele. Tnaian Buştea, nele meseriei de tractorist.
lui trecut un cerc de tractorişti.
să se înfunde ta canalele co­ lector. Cu aceasta a început nilor să fie dezinfectată cu hi- să repare canalizarea. g
un tînăr colectivist, se uita ou Şi iată că gîndul lui a putut La început s-au înscris 20
lectoare. Cum este şi normal, formarea „cadrului natural" in permangan. Şi astfel s-au po- N. CAZAN L jind la cel ce mînuia tractorul. fi realizat. In cadrul gospodăriei de colectivişti. Mai tîrziu, colec­
Era cam de aceeaşi vîrstă cu el. din iniţiativa comitetului orga- tiviştii, au adus în cadrul cer­
000<X>0<XXXXXXXXXXXX><XXXXX>000<>0000000000<XXXX><>00000 ooo<x>o<xxx><xxxxxxx>ooooooooooooooooooooooooooooooo$ cului, încă 10 tineri ţărani din

Deficienţele din sectorul exploatării în procent de 98 la sută şi a larg consum, nu au fost ex­ zul parchetelor Straja şi Rîu sat. Cei 30 de elevi tractorişti
potlemnului producţiei marfă în procent de ploatate raţional, fapt care s-a Bărbat din raza I.F.E.T..-urilor au pornit astfel la drum pentru
numai 89 la sută, corelaţia ne- răsfrînt negativ atît asupra a îmbrăţişa tainele tnactoruluL
justă între indicele realjzat la productivităţii muncii, asupra Lupeni şi Pui).
productivitatea muncii. (114 la preţului de cost cît şi asupra Lecţiile teoretice predate pînă
şi trebuie să fie înlăturate sută) şi indicele salariului me­ realizării fizice a planului la Organizarea procesului de acum au fost ascultate şi însu­
diu lunar al muncitorilor (116 trei sortim ente: 84 la sută la producţie pe unele şantiere a şite de elevi cu mult interes.
Lemnul, prin însuşirile lui specifice Ia produsele semifinite vedind o grijă deosebită pentru la sută) ca şi nerealizarea re­ traverse normale de fag, 73 la fost defectuoasă. Aşa de exem­ Acest lucru este confirmat însă
fizice şi chimice, a fost şi con­ sau finite ca : doage, traverse realizarea unor sortimente cît ducerii preţului de cost (numai sută la traverse înguste de fag plu, la şantierele pentru man- şi de buna pregătire a lor în
tinuă să fie unul din materia­ de cale ferată, mangal, bunuri mai valoroase, I.F.E.T.-ul O- 0. 36 lei reducere efectiv reali­ şi 98 la sută la doage pentru galizarea lemnului, de la Buta cunoaşterea nomenclaturii pie­
lele care îşi găseşte cele mai de larg consum, etc. răştie a livrat 25 la sută buş­ zată) constituie aspecte care butoaie de bere. Astfel punctele şi Cîmpu lui Neag, (I.F.E.T. selor tractorului şi a principiilor
variate întrebuinţări în econo­ teni fag pentru derulaj din to de funcţionare.
mia unei ţări oa şi în satisface­ Pentru a vedea cum s-au talul de buşteni din această e- dovedesc că activitatea unită­ mecanizate de la Jigoreasa, Lupeni) unde se produce cel
realizat toate acestea în exploa­ mai mult mangal din regiune, Astăzi, tînărul Traian Buştea,
rea unui nesfîrşit şir de trebu­ tările forestiere din regiunea senţă, depăşind cu mult pro­ ţilor de exploatarea şi trans­ Voevodul, Polatişte din raza din cauză că deservirea bocşe­ cel oare cu timp în urmă jinduia
inţe omeneşti. De aceea, impor­ noastră, sfîrşitul anului 1956 centul de 10 la sută care era portul lemnului din regiunea I.F.E.T.-ului Petroşani, Zlatna lor cu lemn a fost lăsată în u- la tractoristul ce lucra pe ogoa­
tanţa sectorului de exploatare şi începutul anului 1957, cons­ planificat. nele perioade, pe seama unui rele colectivei, stăpîneşte temei­
a lemnului în cadrul economiei noastră au avut lipsuri serioase din raza Ocolului silvic Alba număr redus de mijloace de nic noţiunile teoretice predate.
ţării noastre — ţară bogată în tituie un minunat prilej de a- Manifestînd un inters apar­ transport, nu satisfăceau capa­ Şi ca el sînt şi ceilalţi cursanţi
păduri — este deosebită, el fi­ naliză a ctivităţii întreprinderi­ te pentru introducerea mecani­ în anul 1956. I.F.E.T.-urile Se­ Iulia, Dobra din raza fostului citatea de lucru a muncitorilor. ca tov. Aurel Băcianu, Cornel
lor care se ocupă cu exploata­ zării în exploatările forestiere, beş şi Orăştie, au avut o preo­ I.F.E.T. Simeria, au lucrat sub Aceasta a contribuit la realiza­ Banc, Gheorghe Avrărpescu, Sil­
ind acela care furnizează lem­ rea şi transportul lem nului: I F.E.T.-ul Lupeni, a instalat rea planului de mangal în viu Munteanu şi alţii. In ciuda
nul necesar şantierelor, mate­ I.F.E.T -uri şi Ocoale silvice. în cursul anului 1956, trei fu- cupare insuficientă pentru crea­ capacitatea lor normală, stînd procent de numai 91 la sută şi celor peste 40 de ani, colecti­
ria primă pentru industria hîr- niculare pasagere Wyssen pen­ a micşorat posibilităţile de cîş- vistul Tudor Fierea este şi el
tiei, a celulozei, a cherestelii Din analiza realizărilor obţi tru scosul buştenilor din par­ rea unor stocuri de lemn ro­ perioade întregi din lipsă de tig ale muncitorilor. unul din cei mai buni elevi âi
şi a mobilei, lemnul necesar nute în anul 1956, rezultă că, chete şi a utilizat la doborîtul cercului Alături de cei tineri,
mineritului ca şi altor sectoare şi secţionatul arborilor 22 fe- tund răşinoş în toamna anului materie primă, iar punctul me­ el învaţă tainele meseriei de
economice care folosec lemnul în condiţiile unei zăpezi mari restraie mecanice, calificînd în tractorişti.
ca materie primă sau auxiliară. care a paralizat fasonatul şi acelaşi timp la locul de pro­ 1955, care să fie adus în si­ canizat al Ocolului silvic Petro­
transportul în lunile februarie ducţie şi cadrele necesare de­ Dar odată cu venirea primă­
Directivele celui de-al II-lea şi martie, şi a secetei din luni­ servirii acestora. Acest început tuaţia de a putea fi dat în rîu şani, nu a produs nimic în a- verii, pe tractorişti îi aşteaptă
Congres al P.M.R., arată că le iulie, august şi septembrie, bun pe drumul mecanizării iu» o nouă satisfacţie. Ei vor trece
activitatea sectorului de exploa care a îngreunat plutitul liber crărilor de exploatare forestie (în 1956) în perioada optimă nul 1956. In primele două luni ale a- la aplicarea în practică a cu­
tare şi transportul lemnului — şi pe canale, lucrătorii întreprin­ ră, menit să ducă la o produc­ nului 1957, oamenii muncii din noştinţelor teoretice. Lecţiile ce
în cel de-al doilea plan cinci­ tivitate ridicată a muncii, la de plutit sălbatec pe rîurile Se­ Pierderile prin exploatare, se vor preda în această perioadă,
nal — va trebui să se desfă­ derilor de exploatarea şi trans­ reducerea preţului de cost şi a beş şi Rîul Mare Cugir. Ace­ corhănit apropiat şi plutit săl­ exploatările forestiere ale re­ legate de pregătirea tractorului
şoare în condiţiile unei conti­ portul lemnului din regiunea eforturilor muncitorilor, trebuie eaşi lipsă a existat şi la fostul batec depăşesc în unele exploa­ giunii noastre, au obţinut rea­
nue măriri a productivităţii Hunedoara au obţinut succese 1. F.E.T. Pui, care nu a putut tări prevederile oficiale. Aceas­ lizări frumoase. Planul trimes­ pentru lucru, mînuirea organe­
muncii. Aceasta, în primul rînd importante în munca de reali­ să fie urmat şi de celelalte în­ folosi din lipsă de material a- trial a fost realizat în propor­
pe seama investiţiilor existente, zare a planului. Prin introduce­ treprinderi ai căror ingineri şi propiat, întreaga capacitate a ta duce la mărirea preţului de ţie de 85 la sută, ceea ce mar­ lor de conducere şi altele, vor
a resurselor interne şi a unei rea metodei de exploatare a tehnicieni s-au arătat în mod cost al produselor deosebit de chează un reviriment îmbucu»
mai bune organizări a m uncii; parchetului în catarge, care cu totul nejustificat împotriva canalelor de apa în lunile apri­ faptul că se scot din circuitul permite ca ei să poată ieşi la
a reducerii preţului de cost, a permite o sortare judicioasă a introducerii tehnicii noi ca ing. lie, mai şi iunie cînd rîurile au economic cantităţi importante rător.
folosirii raţionale a masei lem­ lemnului, I.F.E.T.-urile Orăştie, Ştefan Eusebiu I.F.E.T. Orăş­ pnaotică pe un lot experimental,
noase, care să ducă la mărirea Simeria (în sectoarele Hune­ ce) mai mare debit de apă. A- de material lemnos. Numai în Organizaţiilor de bază din
procentului de lemn de lucru, doara şi Dobra) şi Sebeş (în tie, ing. Traian Roman I.F.E.T. ceste deficienţe, la care se pot exploatările de pe Valea Sebe­ astfel că la sfîrşitul cursului fie­
a reducerii rebuturilor şi a sectorul Zlatna) au reuşit să Sebeş, Carol Marşalco I.F.E.T- adăuga şi unele lipsuri la sco­ şului, I.F.E.T.-ul Sebeş a înre­ cadrul I.F.E.T.-urilor şi Ocoa­ care să fie cît mai bine pregătit.
pierderilor prin exploatare şi ridice procentul lemnului de lu­ Petroşani.
sul materialului din parchete gistrat în perioada 1951— 1956, lelor silvice, conducerilor aces­ EMIL NICIJLA
a îmbunătăţirii consumurilor cru în parchetele de fag la Realizarea producţiei globale şi transportul pe căile ferate pierderi în volum de cca.
peste 70 la sută faţă de 40 la forestiere la I F.E.T.-ul Petro­ 40.000 m. c. a căror valoare se tor întreprinderi, ca şi întregu­ instructor al Comitetului
pe Direcţia silvică Hunedoara,
sută cît a fost planificat. Do­ şani, au făcut ca planul de ridică (calculat la preţul ofi­ lui personal din exploatările fo­ organizatoric A.V.S.A.P. din
raionul Ilia
producţie la lemn de mină (ră- cial) la peste 3.000.000 lei. restiere, le revine sarcina de a

şinoase) să fie realizat numai In unele parchete, au fost lupta cu hotărîre pentru lichi­

în procent de 63 la sută. săvîrşite abateri grave de la darea lipsurilor manifestate în

Punctele mecanizate înfiinţa­ regulamentul de exploatare, în anii trecuţi şi de a munci cu

te în vederea debitării traverse­ special prin tăierea de arbori abnegaţie pentru realizarea pla­

lor de cale ferată, a doagelor nemarcaţi, fapt care are urmări nului la toţi indicii şi la toate

de ambalaj, precum şi pentru rele în ceea ce priveşte regene­ sortimentele,

confecţionarea bunurilor de rarea naturală a pădurilor (ca­ Ing. C. KULGA

>/