Page 51 - 1957-03
P. 51
Nr. 704 DRUMUL SOCIALISMULUI Peg. 3
VIAŢA DE PARTIO FIGURI DE ACTUALI ŞI în cadrul acordului cultural
VIITORI MUNCITORI dintre U.R.S.S. şi R.P.R.
Activul fără de partid - sprijinul organizaţiei
de bază din S. M. T. TURNEE ALE ARTIŞTILOR
Mecanizarea unui volum cît ceste succese din partea activu Vingard, Cistei şi Obreja la a Tovarăşi de muncă /<J meseria pe care a îmbrăţişat-o / SOVIETICI ÎN ŢARA NO ASTRĂ
mai mare de lucrări agricole lui fără de partid. plicarea măsurilor agrotehnice.
diferite, constituie o oonditie In această muncă se evidenţia s - y . rezorul Nicolae Negrea şi Gheor- meseria de strungar. La toamnă, In primele zile ale lunii a- tică vor fi oaspeţii ţării noa
esenţială pentru creşterea pro Activul fără de partid de pe ză în mod deosebit tov Simion prilie soseşte în Capitală, în stre.
ducţiei agricole şi a productivi lingă organizaţia de bază Brădeaou, loan Corcheş şi ( J Z ghe Nicula, stnt doi muncitori vrea să se înscrie la. şcoala medie cadrul schimburilor culturale
P.M.R, din staţiune, cuprinde alţii. cu Uniunea Sovietică, renumi In primele zile ale lunii apri
tăţii muncii în acest sector al numeroşi mecanizatori fruntaşi, buni, Ei lucrează pe aceeaşi maşină Maşina pe care lucrează — strun tul ansamblu al Teatrului de lie vor concerta în Capitală pia
economiei noastre naţionale, In tehnicieni, agronomi etc., ca s Ea propunerile comuniştilor, marionete de sub conducerea nistul Evghenji Malinin, lau
această privinţă, este deosebit Gh. Drîmbăreamu, Toma Ne toţi tovarăşii din activul fără şi se bucură de multă apreciere şi gul de fabricaţie rominească „Vic lui Serghei Obrazţov, artist al reat al concursurilor interna
de semnificativă preocuparea meş, loan Ţăranu şi alţii — de partid sînt încadraţi în în poporului din U R.S.S. In re ţionale de la Budapesta, Varşo
de care dă dovadă organiza oameni harnici, cu calificări di vătămîntul de partid, la cursul consideraţie din partea conducerii toria" — este întotdeauna curăţită pertoriul ansamblului sînt în via şi Paris, şi violonistul Mi-
ferite, hoiărîţi în lupta pentru de economie concretă şi la cele scrise „Concert neobişnuit“ şi hail Vaiman, laureat al con
ţia de bază de la S.M.T. Alba a face din staţiunea lor un a- lalte forme ale învăţămîntului. secţiei tn care lucrează. de şpan şi de apă şi bine unsă, pen „Doi la zero“, spectacole pen cursului internaţional de la
devărat organizator al produc tru a funcţiona în condifiuni bune. tru a d u lţi; „Lampa lui Aladin“ Bruxelles. La începutul acele
Iulia, pentru îndrumarea me ţiei agricole în gospodăriile co Munca alături de comunişti Pe maşina de frezat universală, Dar nu numai maşina, ci întreg lo şi „Moara dracului“, specta iaşi luni va sosi în Capitală
canizatorilor în direcţia folosi lective şi întovărăşirile pe care le-a dat posibilitatea tovarăşi pe care lucrează, se găseşte un sie- cul său de muncă este bine îngri cunoscutul dirijor sovietic A-
rii întregii capacităţi de lucru le deservesc. lor din activul fără de partid gulef triunghiular pe care stă scris: jit şi curat. Sculele cu care lucrea cole pentru copii. De asemenea, lexandr Gauk, prim-dirijor al
a parcului de tractoare şi ma să cunoască şi să aprecieze pu „Gel mai bun fruntaş în producţie". ză sint de asemenea bine întreţinute radiodifuziunii sovietice
şini agricole şi de efectuarea Organizaţia de bază din sta terea acestora, să înţeleagă mai Cine este cel mai bun fruntaş tn şi aranjate intr-o ordine bine sta Serghei Obrazţov, va susţine
lucrărilor de cea mai bună ca tiune (secretar Iosif Todea) fo profund politica partidului nos producţie? Acest lucru, l-am aflat bilită, pentru a nu căuta după ele La începutul lunii mai, pu
litate. loseşte metode simple de lucru tru. Multora din aceşti tova de la tov. Nicolae Negrea care lu atunci cînd are nevoie, iar pe cele singur programul unor recitale.
cu activul fără de partid, îi in răşi le-a crescut nivelul poli cra tn schimbul I. La început ste- uzate in loc să le arunce la fier blicul bucureştean va avea pri
Că tractoriştii de la S.M.T tic, simţul răspunderii persona guleţul a fost ciştigat de el, dar a- vechi, le recondiţionează şi le fo După spectacolele pe care le lejul să urmărească valorosul
Alba Iulia execută pe ogoarele vită pe tovarăşii din activ k le fată de sarcinile ce le stau cum acesta aparţine lui Gheorghe loseşte din nou. Norma de produc program al artiştilor renumitu
gospodăriilor agricole colective, în fată şi au cerut intrarea în Nicula, ce lucrează in schimbul II. ţie el şi-o depăşeşte cu 50 la sută şt va da la Bucureşti, în organi
ale întovărăşirilor şi ale ţăra adunările deschise ale organi rîndurile candidaţilor de par uneori chiar cu mai mult. lui circ de stat din Moscova
nilor muncitori individuali, lu zaţiei unde pot să-şi spună pă tid. Tov. Hans Schmith strun La Atelierele centrale din Gura zarea Oficiului de spectacole şi
crări de bună calitate ne-o do rerea asupra problemelor puse gar, Adam P., mecanic şef şi Barza, efectuîndu-se numai lucrări Anul trecut, strungarul Virgil Do- care va întreprinde un turneu
vedesc şi următoarele exemple. în discuţia adunării Comuniştii alţii, care au cerut, au şi fost de reparaţii, frezorii, ca şi ceilalţi bircău, a cerut organizaţiei de bază turnee artistice, Teatrul central
din staţiune se consultă cu to primiţi în rîndurile candidaţiloi muncitori, sint chemaţi să execute P.M.R. să fie primit în rîndurile în ţara noastră.
Cu puţin timp în urmă, la SMT varăşii din activul fără de par de partid. mereu alt fel de piese, in timp cit candidaţilor de partid. Punind în de păpuşi îşi va continua tur
Alba Iulia. a sosit o scrisoare tid şi cu alte ocazii, le ascultă mai scurt şi cit mai bine. Aceasta discuţie cererea lui, adunarea ge In cursul acestui an sînt aş
de la colectiviştii din G.A.C. părerile, etc. Este cunoscut fap Nu se pot trece ou vederea le impune o pregătire profesională nerală a organizaţiei de bază a ho- neul la Cluj, Timişoara şi în
Cişţei. In scrisoare se arată că tul că partidul şi guvernul au cit mai temeinică, o calificare înaltă. tării să-l primească în rlndul can teptate turneele vestiţilor muzi
pus în fata S.M.T.-urilor sar şi unele lipsuri ale organizaţiei didaţilor de partid. De atunci el a alte localităţi din ţară. Din co
ei sînt informaţi că, conduce cini mari şi de răspundere. In de bază de la S.M.T. Alba, în De aceea, frezorul Nicolae Negrea, devenit mai serios şl mai stăruitor cieni sovietici: pianistul Emil’
rea staţiunii a hotărît să repar primul rînd, ele trebuie să me- munca cu activul fără de par nu precupeţeşte nimic pentru a-şi cu în muncă. In curînd îl expiră sta lectivul teatrului care se va
tizeze brigada de tractorişti ca-nizeze pe scară largă mun noaşte cît mai bine meseria, învaţă giul de candidatură şt Virgil se pre Ghilels, artist al poporului din
condusă de candidatul de par_ cile agricole, să organizeze sub tid. Organizaţia de bază şi mereu, astfel că azi el poate exe deplasa în ţara noastră fac
ţid Alexandru Ţăranu în altă personal tov. Iosif Todea, nu cuta cele mai diferite piese şl lu găteşte pentru a fi primit în rin- U.R.S.S., violoncelistul Daniel
gospodărie colectivă deşi !aceasta toate aspectele producţia în caută să muncească organizat cra şi la alte maşini înrudite cu parte 40 de persoane: artişti
G.A.C., să contribuie la tradu cu activul fără de partid. De freza, ca: raboteze, morteze şt ma durile membrilor de partid. Safran şi violonistul L'eonid!
a lucrat pînă acum în colectiva cerea în fapte a prevederilor asemenea organizaţia de bază mînuitori, regizori, personal
lor şi colectiviştii sînt mulţu celui de-al II-lea Congres al greşeşte şi prin faptul că tova Kogan, artişti emeriţi ai
miţi de lucrările de bună cali partidului şi ale hotărîrilcr ple răşilor din activul fără de par tehnic şi auxiliar. In timpul tur
tate executate da brigada lui narei din decembrie 1956. Or, tid nu li se face periodic, în R.S.F.S.R.
Alexandru Ţăranu. Ei roagă toate acestea nu pot fi realizate mod organizat, instruirea pen neului colectivele teatrelor de
fără sprijinul activului fără de tru ca aceştia să cunoască în Tot în cursul acestui ran tru
conducerea staţiunii ca şi de a- ce direcţie să ajute. Faptul că păpuşi din ţara noastră vor
cum înainte brigadierul Ţăranu partid. În acest an tovarăşii din acti pa de balet a Teatrului de ch
să lucreze în colectiva lor. Iată doar cîteva exemple ca vul fără de partid nu au fost face un schimb de experienţă
De asemenea, cu ocazia a- instruiţi temeinic ne dovedeşte şini de găurit. Ucenicul din anul II peră şi balet „S. M. Kirov" 'din
dunărilor generale ale G.A.C. re ne arată cît de real este că organizaţia de partid negli cu artiştii sovietici.
în Vingard, Berghin şi Obreja, sprijinul activului fără de par jează într-o oarecare măsură Nici Gheorghe Nicula na stă mal s^r^imitru Bodea, ucenic în anul Leningrad şi teatrul „Vahtan-
conducerile acestor gospodării tid. In urma consultării activu ajutorul ce l-ar putea primi din prejos, ba. chiar l-a întrecut pe to ' ? S II de la şcoala profesională In cadrul acordului cultural
au scos în evidentă faptul că lui s-a rezolvat încălzitul ate partea acestuia varăşul său de muncă. însuşi tov. gov“ din Moscova vor între
tractoriştii de la S.M.T Alba lierului mecanic, s-a pus un dintre U.R.S.S. şl R.P.R. în
au executat în cadrul gospodă mai mare accent pe calitatea Folosind din plin sprijinul prinde un mare turneu în ţara'
riilor lor lucrări de cea mai reparaţiilor. Tot la propunerile activului fără de partid, îmbu- cursul acestui an numeroşi alţi
bună calitate ceea ce a făcut tovarăşilor din activul fără de nătăţindu-şi metodele de lucru, Negrea spune că Nicula execută u- din Gura Barza, — un pui de om noastră.
posibil să se obţină recolte partid, în perioada de reparaţii comuniştii din S.M.T. Alba Iu reprezentanţi de seamă ai vie
a utilajelor s-a organizat lucrul lia, vor putea obţine noi suc nele lucrări grele mal repede ca el, tare îndeminatic — a fost repartizat ţii artistice din Uniunea Sovie (Agerpresj.
mari la hectar. pe 3 schimburi asigurîndu-se cese în consolidarea sectorului
La realizările staţiunii au este mai sprinten, mai ager şi mat să facă practică la freză. Sarcina -------------------- oooOOooo—--------------- —
astfel realizarea planului de socialist al agriculturii, în creş îndeminatic. Anul trecut ,a terminat de a-l iniţia in tainele acestei me
contribuit de bună seamă nu reparaţii pe 1957 cu 20 de zile liceul seral. Că el l-a întrecut pe serii a primit-o frezorul Nicolae Ne Măsuri penfru îmbunătăjîrea
numai membrii de partid, nu terea producţiei agricole. Negrea, o dovedeşte şi faptul că grea. transporturilor rutiere
numai conducerea staţiunii, ci înainte de termen. steguleţul roşu de cel mai bun frun
masa întreagă de muncitori. Un Tovarăşii din activul fără de V. P1ŢAN
sprijin real l-au primit comu taş in producţie li aparţine lui. Ucenicul Dumitru Bodea, se bu Anul acesta înzestrarea cu sportul de mărfuri se va inten
niştii din S.M.T. în mobiliza partid au primit sarcina să în autovehicule a unităţilor de sifica folosirea remorcilor; în
rea mecanizatorilor la toate a- drume colectiviştii din Berghin, Cel doi frezori, pe Ungă faptul cură de multă atenţie din partea transporturi auto ale Ministe acest scop parcul de remorci-
că sint tovarăşi de muncă, ei sînt tov. Negrea. Manifestind faţă de el rului Transporturilor Rutiere, auto se va dubla faţă de anul
totodată şi prieteni. Maşina pe care o adevărată grijă părintească, îl aju Navale şi Aeriene va fi acope trecut. întregul necesar de re
lucrează e bine îngrijită şi între tă să pătrundă, să înţeleagă cît rită în întregime din producţia morci se construieşte la uzine
ţinută. Amindoi se străduiesc să e- mai bine tainele frumoasei meserii internă. Numeroase unităţi au le „Tudor Vladimirescu“ din
xecute cit mai bine şi în timp cît de frezor, să-l facă s-o îndrăgească. to au început să primească lo capitală.
mai scurt piesele ce le sînt încre turi de maşini din dotaţia pe
dinţate: roţi dinţate cu dinţi în Tovarăşul Negrea li explică amă acest an. In ceea ce priveşte transpor
tul de călători, lungimea reţe
clinaţi şl elicoidali, diuze necesare nunţit şi îi arată In mod practic cum Potrivit prevederilor de plan lei auto va spori anul acesta
parcul de autocamioane va cu 3 la sută. De curînd au
uzinei electrice pentru epurarea a- funcţionează maşina, cum se prinde creşte cu 38 la sută faţă de nu fost date în exploatare noi
mărul total al mijloacelor au curse de pasageri. Odată cu
pel, rectificarea ecliselor pentru ni o anumită piesă în menghină, ce to existente la sfîrşitul anului orarul de vară al curselor de
» n n r'n r'i covalele uzinei de preparare şi di sculă trebuie folosită şi cum se 1956. Din acestea, o parte o pasageri vor fi date în exploa
*/—>/¦“*r “»r-'i~ ferite alte piese. montează ea pe axul maşinii, cum constituie autocamioanele bas tare noi trasee, iar altele vor
(V o ţu ita m L d t la ite ţia o a g o a n t întrecerea tovărăşească între cel se execută o operaţie sau o piesă culante, folosite în transportul fi prelungite pentru a deservi
La prima vedere, meseria de vop linii pe cltevq. sclndurl albe, mon doAi- frezori pentru clştigarea şi.men- şl îl lasă să lucreze de multe ori mărfurilor de masă. In‘ tran şi stâtiutiile balneo-climaterice.
sitor de vagoane pare ceva de im tate in peretele vagonului cu puţin
portanţă minoră. Ce importanţă poa timp In urmă de tlmplar. Apoi, cînd ţinerea steguleţului roşu, nu s-a o- singur la maşină.'
te avea, de exemplu, vopseaua ce o liniile erau de lungimea unei des
aşterne vopsitorul pe pereţii exteri chizături de braţ, le unea Intre ele. A. K. B1RULEA: „Proiectarea auto- prlt nici o clipă. Cine-l va clştiga Acest procedeu a făcut ca în
ori — şi la unele tipuri şi interiori drumurilor“, voi. I (Trad. din
— ai vagonului, asupra măririi tim Tov. Aron Popa lucrează In acea limba rusă). 570 pag. — lei na se ştie. Un lucru este însă mai scurt timp ucenicii Dumitru Bodea, La Tirana s-a deschis expoziţia
pului de rulaj? Şi totuşi are. Dacă, stă meserie de aproape 30 de ani, 39,30.
să spunem, aparatul de tracţiune şi adică de atunci de cînd a suferit un mult ca sigur : steguleţul va conti să cunoască o parte din tainele a-
legare, osiile, cuzineţii, longeronul, accident şi n-a mai putut să-şi exer A. i. SEL1VANOV: „Instalaţii de
bandajele slnt bune, dar citeva scîn- cite meseria de tlmplar. De-a lungul alimentare pentru motoare nua să fluture pe maşina lor. cestei meserii, să clştige încredere 5Î A rta grafica în R. P. Romînă*4
duri de la pereţi, sub acţiunea in anilor, el a vopsit multe vagoane, Diesel" (Trad. din limba
temperiilor, au putrezit fiind rău atit de multe Incit nici nu le mai rusă) 590 pag. — lei 33,10. Strungarul Virgil in forţele lui proprii, să simtă că TIRANA 15 (Agerpresj' din viata şi munca poporului
vopsite, vagonul trebuie să intre In ştie numărul. Dacă suprafaţa scln- el este în stare să stăpînească şl A.T.A. anunţă : romîn.
reparaţie. O neglijenţă a unui om, durilor vopsite de el ar fi adunată A. M. TUR4CIN : „Măsurarea elec ; s i / n tînăr mic de statură, dar în să dirijeze maşina, să lucreze la ea
poate scoate vagonul din rulaj. A- ar ieşi un număr destul de mare trică a mărimilor neelectro i ' desat, oacheş, cu ochit negrii fără teamă. Datorită acestui fapt a- La 14 martie s-a deschis în La deschiderea expoziţiei au
nice" (Trad. din limba rusă) clădirea palatului de cultură din participat Dimiter Suteriki, pre
ceasta demonstrează că meseria şl de km. p. 420 pag. — lei 26,10 ca mura, îmbrăcat în salopeta-i uns Tirana, expoziţia „Arta grafică şedintele Uniunii scriitorilor şi
în Repuibliaa Populară Romînă“. artiştilor din Albania, Natbanali
răspunderea vopsitorului nu e lip In munca sa, tov. Popa dă dova Ing. GOLDFRACHT T.î „Fizica suroasă, se mişcă ca multă agi cum el poate să execute singur di Expoziţia organizată de Comi Vassil, locţiitor al ministrului
stratelor de ţifel ?* hidrau tetul albanez pentru relaţiile cul Afacerilor Externe al R. P. Al
sită cituşi de puţin de importanţă, dă de multă slrguinfă. Faptele sale lica subterană" 316 pag. — litate pe lingă maşina la care lu ferite operaţii sau piese mal puţin turale cu străinătatea şi de U- bania, oameni de artă şi cultu
lei 9. crează. B candidatul de partid, complicate. niunea scriitorilor şi artiştilor ră. A fost de fată de aseme
cu toată aparenta ei modestie. Răs dovedesc acest lucra cu prisosin din Albania, prezintă peste 100 nea Gheorghe Velsescu, amba
strungarul Virgil Dobîrcău. Părerea tovarăşului Negrea că din lucrări originale, care înfăţişea sadorul R. P. Romîne în Alba
punderea o are mai ales In faţa ţă. In ultimii 4 ani se clasează me ză peisagii şi aspecte diferite nia, membri ai ambasadei romî
Fiu de muncitor, Virgil a terminat acest ucenic pirpiriu, va ieşi un bun ne, precum şi şefi ai misiunilor
reu printre fruntaşii In producţie, a- şcoala profesională de ucenici din muncitor, este deci îndreptăţită. A- diplomatice acreditaţi la Tirana.
Gura Barza, şi a rămas să lucreze cest lucru l-a dovedit prin muncă,
în atelierele unde a făcut practică, însuşi el, ucenioul Bodea.
propriei lui conştiinţe. lături de cei mai buni meseriaşi ai Comentînd doctrina Eisen S.U.A. Astfel senatorul Kefau
Pe vopsitorul de la secţia vagoa secţiei. Şi e firesc să fie aşa, în- wer a arătat că la 13 august
truclt In fiecare zi el înscrie depă hower, presa americană legată „Doctrina Eisenliower“ şi interesele pe care le serveşte
ne a Atelierelor C.F.R. Simeria, Aron şiri de 10-15 la sută. de cercurile oficiale din S.U A.
Popa, l-am găsit mai zilele trecute, 1956, în ajunul conferinţei de
cu nedespărţita-i bidinea, cană cu Aceasta e contribuţia vopsitoru caută să convingă de avanta la Londra în problema Canalu
vopsea şi răzuitoare lingă un vagon lui Popa la îndeplinirea planului de jele ei economice. Lucrul aces lui de Suez a Vut loc o confe
de marfă. Uscăţiv la înfăţişare, cu producţie al secţiei unde lucrează. 0
hainele şi şapca minjită de stropii contribuţie modestă, dar necesară a Instrument al politicii marilor monopolurita nu poate fi contestat. Este rinţă secretă a secretarului de
de vopsea roşie, trăgea cu bidineaua unui om conştient.
evident că doctrina Eisenho
wer aduce mari avantagii e- IV stat Dulles şi altor persoane
oficiale sus puse cu reprezen
conomice. Singura chestiune Orientul mijlociu a reprezentat
Intre teorie şi concret • * > care rămîne de elucidat este în 1955, 17,6% în timp ce rit reprezintă opera acestor gru unei „politici ferme" faţă de O- tanţii marilor companii petro
cui vor reveni aceste avantaje mul producţiei mondiale a fost pări monopoliste tocmai pentru rientui mijlociu şi s-au mani lifere. Kefauwer a declarat că
Şcoala profesională de construcţii şubred şi plouă prin el etc, E firesc economice. In ultima vreme a- de 10,1% că ea este menită să apere in festat în ultimul timp în mod este în posesia copiei memoran
din oraşul Deva, a fost reparată de ca elevii, văzlnd toate acestea, să ră- ceastă chestiune a apărut la teresele marilor monopoluri pe public în favoarea intereselor dumului cu privire la această
Ţruştul 4 construcţii din Hunedoara. mlnă nedumiriţi de marea deosebire suprafaţă în întregul ei. Doc Totodată, Orientul mijlociu trolifere din Statele Unite, şi monopolurilor în această parte,
Cadrele ce se pregătesc In această dintre ce li se spune in orele teore trina Eisenhower s-a vădit a reprezintă principala sursă de mai ales să preîntîmpine o „e- conferinţă semnat de A. In-
Şcoală, sint tocmai viitorii tehnicieni tice la şcoală In ceea ce priveşte cali fi creaţia marilor monopoluri aprovizionare cu petrol a Euro volutie nefavorabilă“ a eveni a lumii. Astfel de pildă, magna greham reprezentantul societă
ce vpr lucra pe şantierele trustului po tatea lucrărilor pe care vor trebui să petrolifere americane şi mai a- pei occidentale. In 1954 doar mentelor în această parte a lu ţii Vacuum Oii Company şi da
menit. Reparaţiile făcute sint de cea le execute şi ceea ce le demonstrea les instrumentul acestora pen au fost exportate spre această mii — bineînţeles în raport cu tul trusturilor petrolifere Imo- tat 15 august. In memorandu
mpi proastă calitate: conductele de la ză concret Trustul 4 construcţii. tru acapararea totalităţii zăcă regiune 82 milioane de tone perspectivele veniturilor mono renberg a publicat în revista
W.C, plesnite, tavanul de la bucătărie mintelor petrolifere din Orien petrol. De aici se desprinde, polurilor americane. Presa stră „Fortune“ un articol în care se mul său Ingreham scrie că la
tul mijlociu şi pentru înlătura faptul că monopolurile care ină a dat publicităţii nu de pronunţă pentru „politica cu conferinţă „Dulles a arătat că
rea concurenţei engleze. Orien controlează extracţia petroliferă mult raportul secret -adresat rajoasă a amestecului „în Orien Statele Unite nu recunosc
tul mijlociu ocupă un loc im în această regiune controlează preşedintelui Eisenhower de tul apropiat. Indemnînd diplo dreptul la naţionalizare care ar
portant în extracţia petroliferă de fapt şi aprovizionarea ţări magnatul petrolului Rockefe maţia S.U.A sa-şi îndrepte e- afecta vreo întreprindere cu
a lumii capitaliste. Dacă în lor vest europene şi deţin în ller, care mult timp a ocupat forturile spre sprijinirea eficace prinsă în sfera intereselor noa
1938 pe seama ţărilor din a- mîna lor una din principalele funcţia de consilier special al a activităţii monopolurilor a- stre economice“. Kefauwer a
ceastă regiune revenea doar regiuni economice ale lumii ca preşedintelui Eisenhower în mericane în Orientul apropiat, declarat în continuare fără e-
5,7%' din producţia mondială de pitaliste. problemele strategiei şi războ autorul articolului scrie: „A chivoc că trupele americane
petrol, în 1956 a crescut cu a- iului rece“. Acest document a- mestecul politic sub cele mai sînt trimise în Orientul mijlociu
proximativ 25% din tot petrolul Monopolurile americane par rată cu claritate care este sur
lumii capitaliste, respectiv a- ticipă într-o măsură considera sa de inspiraţie a doctrinei Ei diverse forme este o armă pe pentru a apăra interesele socie
proximativ 165 milioane tone bilă la exploatarea petrolului senhower. Expunînd un vast deplin legală şi eficace“.
petrol, în decurs de 10 ani, din Orientul apropiat şi mijlo program politic de consolidare tăţilor petrolifere.
deci, producţia petroliferă a a- ciu. Cea mai mare parte a ex a blocurilor militare şi alte mă
cestei regiuni a sporit de 10 tracţiei de petrol din Orientul suri de acest fel, adoptarea u- Un coleg de-al său, Lilly Doctrina Eisenhower este
ori. Şi aceasta trebuie menţio mijlociu (aproximativ 65 la su nei „politici globale“, Rocke deci menită să apere interesele
tă) este controlată de 5 mono feller arată că cercurile guver vicepreşedintele departamentu
nat — în condiţiile cînd nu e- poluri am ericane: Standard Oii nante americane trebuie să fie lui pentru operaţiunile în străi monopolurilor petrolifere şi să
xista un proces normal al ex of New Jersey, Standard Oii convinse „de necesitatea luării nătate a societăţii petrolifere extindă pe cît posibil sfera de
of California, Texas Oii Com- unor măsuri pentru întărirea Texas Oii Company, într-o con
tracţiei petrolifere, exploatarea pany, Socony Vacuum Oii, Golf influentă a acestora. Lucrul a-
Oi! Company. Aceste monopo poziţiilor americane în Asia şi ferinţă rostită în faţa asociaţiei cesta reese din simplul fapt
petrolului iranian neintrînd în luri care sînt de altminteri bancherilor americani a decla
printre cele mai puternice gru chiar şi aceasta este poate mai rat printre a ltele: „Recentele că recentele comunicări privind
că pe făgaşul normal. Impor pari monopoliste din Statele evenimente au scos în evidenţă descoperirea de prospecţiuni
tanţa pe care monopolurile pe Unite, avîndu-şi reprezentanţi important în Orientul mijlo urgenţa unei politici guverna
atît în guvernul american cît şi mentale americane mai ferme petrolifere în Africa, au şi dus
trolifere occidentale o acordă în principalele organizaţii eco ciu“. fată de Orientul mijlociu“. Ce- la proiecte care să propună
Orientului mijlociu este legată nomice din S.U A. sînt acelea rînd guvernului american să a
De aliminleri nu numai Ro extinderea doctrinei Eisenlio
nu numai de bogăţia zăcămin wer la continentul African.
ckefeller şi-a spus părerea. Se
telor petrolifere din această re pere interesele marilor monopo Faptele citate de însăşi pre
giune ci şi de ritmul înalt de observă mai mult ca niciodată
luri americane Lilly a făcut o sa americană dovedesc care
amplă analiză a bogăţiilor şi este valoarea reală a aserţiu
, - V r .............- a rolului Orientului apropiat şi nilor demagogice conţinute în
m m mm
mijlociu. In sfîrşit putem amin doctrina Eisenhower şi adevă
I. Elevul viind să intre la toaletă: — Aoleu l,~
II. Elevul privind în bucătărie: — Oho!... ^ dezvoltare al acesteia. Intr-un care dictează orientarea politi că majoritatea reprezentanţilor ti că în însuşi senatul S.U.A. a rata legătură î ,ire scopurile
III. Elevul după ce sţ yăzut toate acestea: ~ ^ document recent al O.N.U. se cii americane în Orientul apro monopolurilor petrolifere din fost demascată doctrina F.isen doctrinei Eisenhower şi sub
arată că ritmul de creştere a piat şi mijlociu. S.U.A. au cerut cercurilor gu hower ca fiind o creaţie a ma stratul ei economic.
extracţiei petrolifere anuale în Apariţia doctrinei EisenKower vernante americane adoptarea rilor monopoluri petrolifere din S. VERONA