Page 52 - 1957-03
P. 52
Pag. 4 ' DRUMUL SOCIALISMULUI \ . _ Nr 791
Dezbateri în Camera Comunelor asupra
situaţiei din Orientul mijlociu
D e c la ra ţiile făcute de S e iw yn LSoyd
En Grecia — mari manifestaţii de protest împotriva Apelul F.S.M. cu prilej ui şi B e va n
asasinatelor din Cipru săptămânii internaţionale de LONDRA 15 (Agerpres) lui pentru retragerea trupelor
TASS anunţă : sale din regiunea egipteană
ATENA 15. — (Agerpres). din Cipru au declarat o grevă pentru reglementarea paşnică solidaritate cu poporul algerian Gaza, care fusese ocupată do.
Ştirea despre executarea tî a foamei de 24 de ore. a problemei cipriote. Ciprioţii La 14 martie au început în el. Bevan s-a ocupat apoi de
nărului cipriot Pallikaridis de nu au acum decît alternativa PRAGA 16 (Agerpres). manifestînd solidaritatea inter Camera Comunelor dezbaterile politica Angliei în Orientul a-
către autorităţile engleze din Presa greacă publică nume de a continua lupta“. In ce pri După cum anunţă agenţia Ce- naţională efectivă şi anume : asupra situaţiei din Orientul propiat. „In Orientul apropiat
Cipru, a stîrnit un val de ma roase informaţii în legătură cu veşte ziarul „Ethnikos Kirix“, iteka, Federaţia Sindioală Mon mijlociu. Dezbaterile au fost noi sîntem interesaţi nu în a
nifestaţii de protest în Cipru execuţia şi înfierează această acesta subliniază că „adevăra dială a dat publicităţii un apel pentru eliberarea imediată a deschise de către ministrul Afa asigura o alianţă cu anumite
cit şi în Grecia. Agenţiile de odioasă crimă. Pe prima pa ţii vinovaţi nu trebuie căutaţi cu prilejul săptămînii interna oamenilor muncii şi celorlalţi cerilor Externe, Seiwyn Lloyd. ţări, ci în primul rînd de a asi
presă relatează că la Atena şi gină, ziarele publică cuvintele în Cipru ci la Downing Street ţionale de solidaritate pentru a- patrioţi arestaţi; Referindu-se la regiunea Gaza, gura scurgerea neîntreruptă a
Salonic mii de studenţi au ma rostite de Pallikaridis înainte (reşedinţa primului ministru părarea poporului algerian. In care, după cum se ştie, este o petrolului. Petrolul se poate ob
nifestat joi în faţa clădirilor u- de a fi executat: „Doresc ca britanic N. R.) şi la Buckin pentru acordarea posibilităţii parte a teritoriului egiptean, ţine din Orientul mijlociu nu
sîngele meu să fie ultimul ce apel se spune: de exercitare a drepturilor sin Lloyd a spus că după părerea mai dacă în această ’regiune va
nivei'sităţilor şi au declarat o se varsă pentru alipirea Cipru gham Palace“. Oameni ai muncii, bărbaţi şi dicale ; guvernului englez O.N U. tre fi pace...“.
lui“ Ziarul conservator „Akro- buie să poarte răspunderea pen
grevă de protest de 48 de ore. polis“ scrie: „Grecii simt mî- Acţiunea ocupanţilor brita femei, sindicate din toate ţări pentru libertăţi democratice; tru această regiune, iar golful Bevan s-a referit apoi la ati
nie, ură şi indignare pentru e- le 1 De mai bine de doi ani co pentru ridicarea nivelului de Akaba trebuie să devină „o ca
In şedinţa de joi a parla xecutarea fratelui lor cipriot“. nici a stîrnit indignare şi în lonialiştii francezi duc un răz trai al oamenilor muncii; le de apă internaţională“. tudinea guvernului englez faţă
Ziarul' guvernamental „Kathi- boi crunt împotriva poporului pentru încetarea focului, pen de nota sovietică şi a declarat
mentului grec deoutaţii au păs Anglia, unde 43 de deputaţi la algerian. Curge sîngele algerian tru eliberarea naţională şi suve Lloyd s-a dedat la o serie că „guvernul nu a înţeles im
merini“ scrie că „execuţia este şi francez ; populaţia din Alge ranitatea populaţiei algeriene. de atacuri la adresa Egiptului, portanţa acestei probleme“.
trat un moment de reculegere burişti au protestat pe lîngă ria este reprimată cu cruzime, F.S.M. consideră că acţiunile El a afirmat că guvernul egip „Noi am fi trebuit, a declarat
o dovadă că guvernul britanic ceea ce înrăutăţeşte şi mai mult tean ar fi vinovat pentru întâr el, să analizăm fondul propu
în memoria tînărului patriot. ministrul britanic al coloniilor condiţiile de viaţă şi de muncă comune ale oamenilor muncii şi zierea deblocării Canalului de nerilor ruseşti“.
nesocoteşte recomandările ONU insuportabile şi fără aceasta ale sindicatelor din întreaga lume Suez, şi că guvernul egiptean
Pe de altă parte, mai multe împotriva acestei noi crime a maselor !muncitoare din această sînt necesare pentru a traduce ar intenţiona „să folosească Vorbind în continuare despre
ţară, lipsite de cele mai elemen în fapt în timpul cel mai scurt controlul asupra canalului pen necesitatea rezolvării probleme
sute de deţinuţi din închisorile autorităţilor din Cipru. tare drepturi sindicale şi demo speranţele de care Adunarea Ge tru a exercita presiuni politice lor Orientului mijlociu, Bevan
cratice. nerală O.N.U. le-a exprimat în asupra statelor cu care are di a subliniat că Anglia n-a făcut
ProfesS u î G re c ie i la O . M . U . îm p o fn v a BLLCCHER legătură cu rezolvarea „paşni vergente". nimic în acest scop.
c rim e lo r e n g le ze din C ip ru La 1 februarie Comitetul Exe că, democratică şi justă“ a pro
IN PAKISTAN cutiv al Federaţiei Sindicale blemei situaţiei din Algeria, ca Oratorul s-a ocupat de con „Nu avem motive să aştep
NEW YORK 15 (Agerpres) prin spînzurătoare pentru deţi Mondiale a chemat pe toţi oa re „aduce mari suferinţe şi jert flictul dintre statele arabe şi tăm pînă cînd se vor ivi com
TASS anunţă : nere de armă. „Pallikaridis, se BONN 16 (Agerpres) menii muncii fără excepţie şi fe omeneşti”. Israel, El a pus la îndoială va plicaţii, a declarat el. Nu avem
subliniază în scrisoare, n-a fă După cum anunţă agenţia de toate sindicatele să organizeze labilitatea actualelor frontiere dreptul să aşteptăm ca popoa
Secretariatul O.N.U. a dat cut uz de această armă, şi nu presă vest-germană D.P.A., vi între 7 şi 14 aprilie săptămîna Chemînd pe oamenii muncii între Israel şi statele arabe, de- rele din Orientul mijlociu să
publicităţii scrisoarea adresata avea nici o intenţie să facă uz cecancelarul Bluccher a plecat şi sindicatele la acţiuni comune clarînd că aceste frontiere „sînt
de şeful delegaţiei Greciei la de ea“. vineri în Pakistan. Bluccher va internaţională de solidaritate cu pentru realizarea aspiraţiilor na pur şi simplu un non sens“. contempleze cum ţările lor îşi
O.N.U., Palamas, secretarului vizita Pakistanul timp de 2 oamenii muncii şi poporul din ţionale juste ale poporului alge pierd bogăţiile lor...“ Bevan s-a
general şi tuturor delegaţiilor Calificînd această execuţie zile. El va avea întrevederi cu Algeria pentru încetarea, opera rian, Federaţia Sindicală Mon Atacînd pe toti acei care con pronunţat cu hotărîre -împotriva
O.N.U. In scrisoare se protes drept „crimă politică fără pre primul ministru şi ministrul de ţiunilor militare şi acordarea dială declară încă odată că ea sideră că nota adresată de gu
tează cu hotărîre împotriva e- cedent“, delegatul Greciei sub externe pakistanez. dreptului poporului de a dispune este împotriva principiilor sis vernul sovietic la 11 februarie condiţionării ajutorului econo
xecutării d>e către autorităţile de propria lui soartă. temului colonial şi îşi exprimă guvernelor S.U.A., Angliei şi
engleze a tînărului grec Palli- liniază că „guvernul englez In drum spre Pakistan Bluc solidaritatea sa permanentă eu Franţei este o serioasă iniţiati mic pentru ţările Orientului a-
karidis în vîrstă de 19 ani. cher se va opri la Istambul Federaţia Sindioală Mondială popoarele oare luptă pentru in vă diplomatică, Lloyd a califi propiat şi mijlociu de aderarea
ştie că represiunile bestiale unde va avea o întrevedere cu consideră că oamenii muncii dependenţă. cat această notă drept o „ma lor la !alianţele puterilor occiden
In scrisoare se arată că Eva- ambasadorul vesGgerman în precum şi organizaţiile sindicale nevră propagandistică“.
gheras Pallikaridis elev de li constituie singura cale pentru Turcia. !naţionale şi internaţionale in Trăiască solidaritatea muncito tale „Singura oale — a de
ceu din Paloş a fost executat diferent de orientarea lor, tre reasca internaţională ! Lloyd a subliniat că există
continuarea dominaţiei colonia —o * o — buie să acţioneze în comun „unii factori încurajatori“* în clarat el — este de a recunoaşte
Să se pună capăt războiului situaţia din Orientul mijlociu.
le engleze în Cipru. pentru a acorda oamenilor mun din Algeria şi să se !acorde popu După cum se vede din cele egalitatea popoarelor din Orien
cii din Algeria sprijinul necesar, laţiei acestei ţări dreptul de a-şi spuse de el ulterior, guvernul tul mijlociu, necesitatea lor de
Turneele oamenilor de sfat vesf-germani Parlamentul grec a hotărî singură soarta ! a căpăta ajutor economic şi de
englez consideră că unul din a- a da dovadă de preocupări ca
Sfraus în Olanda, Turcia şi Statele Unite acordat vot ceşti factori este amestecul acest ajutor să ajungă la ele
S.U.A. în treburile ţărilor din fără să aibă pecetea ruşinoasă
MAGA 16 (Agerpres) zentanţii guvernului olandez şi de î ncredere guver nu1ui -oooXXXooo- Orientul apropiat şi mijlociu a imperialismului, împotriva că
Vineri după amiază a sosit apoi cu cei a guvernului turc sub steagul „doctrinei Eisenho- ruia ei s-au ridicat“.
la Haga ministrul vest-german probleme privind „apărarea K a ramanlis Proiesiuî guvernului R. 0. Vietnam adresat wer“
al apărării, Strauss. Strauss va atlantică”. Bevan a cerut să se ajungă
avea o serie de întrevederi cu ATENA 16 (Agerpres) Csnsiiiulul de Securitate Bevan a adus elogii Israelu ta un acord cu Uniunea Sovie
reprezentanţii guvernului olan După vizita în Turcia, Sfcra- In urma dezbaterilor privi tică pentru crearea în cadrul
dez după care va pleca, la 22 toare la problema Ciprului, par O.N.U. a unui organism în ve
martie, în Turcia. uss urmează să plece în Sta lamentul grec a acordat vineri derea acordării unui ajutor e-
seara vot de încredere guver conomic acestor ţări.
Agenţia D.P.A. subliniază că tele Unite unde a fost invitat nului Karamianlis. O moţiune
Strauss va discuta cu repre- de cenzură, în aceeaşi problemă Condamnarea unor spioni turci şi greci
de ministrul american 'al apă prezentată de opoziţie a fost
rării Wilson. respinsă cu 161 voturi contra HANOI 16 (Agerpres) stabilesc principiul unităţii Viet în Bulgaria
135.
-oooOOooo- După cum transmite agenţia namului. SOFIA 16 (Agerpres) A.T.B. mjşi de spionajul turc şi grec
—o * o — anunţă: pe teritoriul Bulgariei. Spionii
vietnameză de informaţii, Fam Intrucît Vietnamul reprezintă ft-iaTraibuî•und-.aecua)t. dci{is,letr„vi„actu„pa„rlo„„cd„ei„sn„e S„aolie0- au f,ost, condamnaţi la mcni¦-
spionilor şi diversionisţilor tri- soare pe diferite tei rnene.
Presa indiană condamnă activitatea Presa libaneza îşi Van Dong, ministrul Afacerilor un întreg indisolubil, Vietna
S. E. A . T . O.
m anifesta.nemult urnirea Externe al Republicii Democra mul de sud nu poate fi consi
faţă de vizita în Liban te Vietnam,. a .trimis , Consiliu derat drept- un -stat separat ca
DELHI 16 (Agerpres).""' v Tn întfbeicre ziarul s c rie : „Se a emisarului „doctrinei lui de ' Securitate al Organiza re să poată fi - admis -în O.N.U.
Comentînd sesiunea Consiliului siunea S.E.A.T.O. a aruncat o
S.E.A.T.O., ziarele indiene con nouă sfidare ţărilor Asiei de sud- Eisenhower“ ţiei Naţiunilor Unite în nume Această recomandare, scrie Mărturii despre înţelegerea dintre Israel şi S.U. A.
damnă cu asprime activitatea est care nu fac parte din blocuri cu privire Ia situaţia din Gaza şi Akaba
acestui bloc militar. „Hindustan iar aceasta subliniază cu o nouă BEIRUT 16 (Agerpres) TASS le guvernului R.D. Vietnam un Fam Van Dong, este de aseme
Standard“ îi numeşte „instru forţă că primejdia dominaţiei anunţă :
ment militar aflat exclusiv în militare străine în această re protest în legătură cu faptul nea în contradicţie cu rezolu NEW YORK 16 (Agerpres) ciale“. „Opinia publică nu şfi<\
mîinile puterilor neasiatice“. giune porneşte nu de la Uniu In legătură cu sosirea iui Corespondentul ziarului „Dai continuă Pearson. că declaraţia
nea Sovietică şi China, ci de la Richards, consilierul special a! că Adunarea Generală a O.N.U. ţia adoptă la cea de-a 10-a ly .Mirror“, Dreww Pearson, a- făcută la O.N.U. de ministrul
Demascînd afirmaţiile pro adepţii politicii „războiului preşedintelui S.U.A., Eisenho rată într-o ştire trimisă din Afacerilor Externe al Israelu
pagandei occidentale că ţările a- reoe“. wer, la Beirut, ziarele libaneze a aprobat la 28 februarie 1957 sesiune a Adunării Generale a Washington că, pronunţîndu se lui, care a expus condiţiile în
siatice membre ale S.E.A.T.O. ar critică scopul acestei vizite, ca care Israelul acceptă să pără
fi realizat un „progres” ziarul „Hindustan Times” scrie că re este de a impune ţărilor a- recomandarea cu privire la ad O.N.U. în baza căreia proble împotriva restabilirii adminis sească regiunea Caza şi Akaba,
remarcă : „întregul proigres rea S.E.A.T.O. creează încordare în rabe faimoasa „doctrină Eisen a fost aprobată de. John Foster
Asia şi serveşte ca bază pentru hower". miterea Vietnamului de sud în ma admiterii în O.N.U. a unor traţiei civile egiptene în regiu Dulie? personal“.
lizat sub egida S.E.A.T.O. con
ducerea politicii „războiului Condamnînd „doctrina Eisen O.N.U. ţări temporar scindate nu poa nea Gaza, “Israelul se poate Israelul, scrie coresponden
stă în prosperitatea patronilor rece”.' hower” ziarul „Telegraph” scrie tul, consideră că „şi-a asigurat
că Libanul nu poate să se si Fam Van Dong subliniază eă te fi examinată. baza pe sprijinul deplin al di !angajamentul ferm” !al lui Dulles.
industriei militare şi a maniaci tueze pe o poziţie împotriva că plomaţilor americani manifes
lor”. reia se pronunţă toate ţările a- recomandarea, ai cărei iniţiatori Ministrul Afacerilor Externe
rabe. „Nu vrem, declară ziarul, tat în cadrul tratativelor neofi-
ca independenţa noastră să fie au fost S.U.A. şi alte cîteva roagă Consiliul de Securitate
afectată de vreo intervenţie
străină sau de presiuni polili- state, reprezintă o încălcare a să respingă recomandarea Adu
tice.
acordurilor de la Geneva care nării Generale.
Ziarul „As Siasa“ publică o
scrisoare deschisă adresată lui . «**•••••»ţa««*»* .
Richards. „Misiunea dvs. poli
tică, scrie ziarul, provoacă sus Rezuîlaiele preliminare ale alegerilor 18 şi 19 MARTIE 1957
piciune, rezervă şi chiar indig din India
nare Proiectul lui Eisenhower
„ Securitate in terna“ sau amestec este în contradicţie cu suvera DELHI (Agerpres) TASS 10, Jan Sangh — 1, celelalte SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
nitatea ţărilor arabe şi intere anunţă : partide şi independenţii — 26
în treburile interne ale altor ta ri? sele lor naţionale“. DEVA: O aventură în marea Carai- (film m aghiar); HAŢEG: Scăpai din
După cum anunţă postul de Din 2.102 de mandate repar belor (film german) ; Prinţesa tru ghiarele demonului (film chinez):
OTAWA 16 (Agerpres). cat împotriva metodelor aces Demascînd mitul aşa-zisei radio Deliii, potrivit ultimelor tizate pînă acum în adunările faşă (film cehoslovac) matineu; HU LONEA: Ne-am întîlnit pe malurile
tui subcomitet în special con „primejdii comuniste“ care a- rezultate, în Camera Populară legislative -ale statelor. Parti NEDOARA : Cinematograful „30 De Vişiniei (film polonez); CALAN:
Luînd cuvîntul în Camera tra publicării unui asemenea ra meninţă ţările Orientului apro a Parlamentului indian au fost dul Congresul Naţional Indian cembrie“. Garnizoana nemuritoare (film Othello (fitm sovietic); ORAŞT1E: Ro
Comunelor, ministrul Afaceri port în presă înainte de a f piat, ziarul continuă : ţările a- !repartizate pînă acum 204 man a obţinut 1.395, partidul socia sovietic) ; Cinetiiatograiul „Maxim manţă berlineză (film german); SE
fost avertizat guvernul canadi rabe nu sînt ameninţate şi nu date. Partidul Congresul^ Na- list — 159, partidul comunist Gorki“ Tata, mama, nevasta şi eu BEŞ : Muntele bătut de vînt (film
lor Externe al Canadei, Pear- an. Pearson a declarat că Nor vor fi ameninţate de „primejdia ţional Indian a obţinut 155 de — 104, Jan Sangh — 40, ce (film francez) ; BRAD: Casa mult ceh); SIMERIA: La marginea ora
son, a declarat că guvernul ca man a mai fost obiectul unei comunistă“. Dimpotrivă, eie visată (film englez) ; BARU MARE: şului (film polonez); ALBA IUL1A:
nadian va protesta cu energie anchete în 1951 în urma unor sînt ameninţate de imperialism mandate. Partidul socialist Pra- lelalte partide şi independenţii Fata mexicană (film mexican) ; APOL- Soarta toboşarului (film sovietic) i
pe lîngă Departamentul de Stat acuzaţii analoage. „Calomniile şi de Israel. Dar despre acest DU DE SU S: Romanţă berlineză PETROŞANI: Muzică cu bucluc: Tău
a! S.U.A. în legătură cu afir pericol capital nu se vorbeşte ja — 12, partidul comunist — 404. (film german); TEIUŞ : Prăpastia nul (film sovietic) ; LUPENI:
maţiile cuprinse într-un raport şi insinuările fără temei cuprin nimic în „doctrina Eisenhower“ (fitm maghiar) ; ZLATNA : Fiul (film Podhale în flăcări (film polonez) i PE-
publicat de către Subcomitetul ci, dimpotrivă, se face lotul Sifoiatia financiar-econom ică a F ranţei sovietic) : ILIA: Un pahar cu bere TRILA: Cadrilul (film cehoslovac).
pentru Securitatea^ Internă a se se în raportul subcomitetului pentru a crea şi agnav.a acest în dezbaterea A dunării Nationale
natului american, raport în care pericol. • SELECŢI UNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
se afirmă că ambasadorul ca senatorial nu pol fi tratate de-
nadian la Cairo, Narman ar In încheiere ziarul arată că PARIS 16 (Agerpres). Franţei şi a cauzelor care le-a LUNI 18 .MARTIE 1957. — Progra uşoară; 6,45 „Fluieraşul fermecat";
cît cu dispreţul pe^ care îl me o marc parte a populaţiei liba In Adunarea Naţională !a generat. E! a menţionat creşte mul 1: 6,00 Muzică uşoară ; 6,25 Jo 7.35 Concert de dimineaţă; 9,00 Coruri
fi comunist. Pearson s-a ridi neze aprobă rezoluţiile adopta Franţei continuă dezbaterile în rea necontenită a preţurilor în curi populare romîneşti ; 7,35 Din cîn- şi dansuri din opere; 9,30 „Prietena
rită“ — a adăugat Pearson. te în cadrul conferinţei de ia legătură cu politica generală a timp ce salariile sînt menţinute tecele şi dansurile popoarelor; 8,00 noastră cartea“ : „Copiii în opera lui
Cairo a şefilor celor patru ţări guvernului. mereu la acelaşi nivel, ceea ce Muzică uşoară; 11,03 Concert de mu Vlâhuţă; 10,00 Să cunoaştem folclo-:
Belgia intensifică pregătirile militare arabe. Adunarea Naţională !a trecut duce la creşterea generală a cos zică din opere; 11,45 „Traista cu po rul popoarelor; 11,05 Muzică de es-,
la discutarea politicii financiare tului vieţii oamenilor muncii. veşti; 13,30 Lectură din literatura chi trad ă; 12,40 Muzică populară india
BRUXELLES 16 (Agerpres). cauzele greutăţilor financiare rA’ ’ALGER. In Algeria a avut loc în şi economice a guvernului. Pri neză contemporană; 14,00 Muzică u- n ă; 13,05 Concert de prînz; 15,05 Pre
prin oare trece guvernul bel tot cursul zilei de 14 martie ciocniri mul !a luat cuvîntul Henry René Lamp a subliniat grelele şoară romînească ; 14,45 Jocuri popu lucrări de folclor ale compozitorilor
In zilele de 13 şi 14 martie în gian. Vorbitorul s-a pronunţat sîngeroase înlre trupele colonialiste D’Ore, membru !al partidului consecinţe financiare ale războ lare romîneşti; 15,53 Muzică uşoară) noştrî; 15,50 Muzică uşoară de Sile
amena deputaţilor din Belgia pentru reducerea cheltuielilor franceze şi grupuri de patrioţi alge M.R.P., care !a subliniat instabi iului colonial din Algeria care 16.15 „Concert pentru copii“ ; 18,15 Dinicu; 17,45 Muzică din operele lui
militare şi a efectivului !armatei rieni. Poliţia şi infanteria franceză au costă Franţa 600 milioane franci Concert de estradă ; 19,55 „Noapte bu Verdi; 19,55 „Noapte bună, copil“ ;
fost discutat bugetul militar şi pentru reducerea duratei ser ucis în cursul zilei de joi peste 70 de litatea situaţiei financiare a ţă pe an. El a menţionat creşterea nă, copil“ : „Să te învăţ cum să fii „Andras norocosul“ — basm norve
viciului militar. El a subliniat că răsculaţi algerieni şi au făcut razii şi rii. Franţa trăieşte de pe urma deficitului bugetar care, potri mare" — povestire de Octav Pancu- gian ; 20,00 Concertul primăverii;
e anul 1957. aceste măsuri ar contribui la percheziţii în principalele oraşe alge capitalului său, rezervele de aur vit aprecierii unanime a obser iaşi ; 20,50 Muzică uşoară italiană ; 22,30 CÎîntece şi jocuri populare; 23,00
Preşedintele partidului social slăbirea încordării internaţio şi valuta se topesc. vatorilor economici, va fi anul 21,25 Concert de muzică populară“"ro Seară de muzică de cameră de Schu-
-eştin, Lefevre, a recunoscut că nale. riene. acesta de aproximativ 1500 mili mînească ; 22,30 Concert simfonic ; bert; Programul II: 14,03 Muzică u-
iviziile belgiene „costă foarte Deficitul balanţei comerciale oane franci. 23,30 Muzică uşoară; Programul II: şoară romînească; 15,15 Concert sim
lult”. El nu a propus însă re- Ministrul Apărării Naţionale, A' TOKIO. Camera superioară a este catastrofal. Vorbitorul a 14,03 Orchestre de muzică populară din fonic; 16,40 Lucrări de compozitori
ucerea forţelor armate, ci s-a Spinoy, a informat Camera că parlamentului japonez a adoptat în recunoscut că scoaterea din func Deputatul comunist a decla diferite oraşe ale ţării ; 14,30 Trei cărţi din Cluj; 18,10 Din cîntecelc popoa
renunţat pentru „modernizarea în prezent se creează mari uni unanimitate o rezoluţie cu privire la ţiune a Canalului de Suez, oare rat că situaţia financiară şi eco pe săptămînă ; 15,15 Arii şi duietc relor; 1S.55 Sfatul medicului: Eczema
tăţi. înzestrate cu „armament interzicerea armei nucleare. a fost după cum se ştie, o ur nomică a Franţei poate fi îm din operete; 16,45 Melodii preferate; sugaciului ; 19,00 Cîntece; 20,33 Mu
rrmatei“. modern şi clasic“. In 1958, !ar bunătăţită substanţial nu pe 17.15 Lectură din „Uliţa copilăriei“ de zică uşoară; 21,05 Program alcătuit
Deputatul comunist Jean Teaf- mata belgiană va fi înzestrată mare a agresiunii anglo-france- seama muncitorilor, ci numai pe Ionel Teodoreanu ; 19,00 Muzică; din melodiile care v-au plăcut mai mult:
?, vorbind despre proiectul de şi cu proiectile teleghidate. Spi seama dezvoltării economiei ţă 21.35 Muzică uşoară; 23,15 Concert
Modernizare a armatei“, mai noy a cerut întărirea blocurilor ze împotriva Egiptului, este cau rii, a resurselor naţionale, pe 19.15 Teatru la microfon: „Copilul al de noapte.
es în legătură cu propunerile militare de tipul pactului Atlan za multor dificultăţi economice seama extinderii pieţei interne şi
îierioane privind înzestrarea tic şi „prezenţa fizică” a trupe !a relaţiilor economice interna tuia“ comedie de E. Scvarchin ; 22,20 Buletine de ştiri: 5,30; 7,00; 8,15;
•matei belgiene cu proiectile ale ţării. ţionale. 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00;
leghidate, a arătat că toate a- lor americane şi franceze pe In cuvîntarea sa deputatul Muzică uşoară ; 23,15 Muzică corală 22,00 ; 23,52 (programul I ) ; 14,00;
ţstea vor'duce la sporirea con- 16,00; 18.00; 20,00; 21,00; 23,00 (pro
derabilă a cheltuielilor milila- continentul european. comunist René Lamp a făcut o romînească. gramul II).
. El a arătat că în ultimii 6
ii cheltuielile pentru nevoile Proiectul bugetului militar al analiză amănunţită a dificultă MARŢI 19 MARTIE 1957 — Pro
Uitare s-au cifrat la 110 mi- ţilor financiare şi economice ale
irde franci belgieni. Aceasta Belgiei pe anul 1957 a fost a- gramul 1 : 6,00 Cîntece ; 6,25 Muzică
!te, a spus Teafve, una din
probat cu majoritate de voturi.
'' \"
Redacţia pi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 0, Telefon:. 188.—189. Taxa plătită in numerar conform, aprobării¦Direcţiunii Generale PţŢţpţţ. nr. 236.320 din 6. noiembrie 1949 ~ Tiparul întreprinderea Poligrafică „1 Mm" — DEVA.