Page 53 - 1957-03

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ l
ORCANE COMITETULUI REGIONALP.M.R: HUNEDOARAŞl ALSFATULUI POPULARREGIONAL
Anul IX. Mr. 70')
REGI UNITNOASTRE
Paroşeni — a treia
mare imitate
energetică a ţarii
Sîmbătă noaptea, ora 22,55.
La Paroşeni la termocentrală,
momente de emoţie. Se pune în
funcţiune în paralel cu sistemul
energetic, cel de-al II-lea mare
turbogenerator de 50.000 kw.
O apăsare de manetă şi pe li­
niile de înaltă tensiune energia
electrică produsă de noul agre­
gat ia drumul Hunedoarei, Re-
şiţei, a minelor Văii Jiului, a
schelelor petrolifere din Oltenia.
Azi puterea instalată în ter­
mocentrala Paroşeni se ridică
prin intrarea în funcţiune a
noului turbogenerator la 100.000
kw. fapt ce o situează după ter­
mocentralele „Cili. Gheorghiu-
Dej“ din Doiceşti şi „Steaua
Roşie“ din Sîngeorgiu de Pă­
dure drept a treia mare unitate
energetică a ţării.
Răsplata muncii
rodnice
La 15 martie, la mina Ani-
noasa a fost zi de plată a sa­
lariilor. In faţa ghişetelor sec­
toarelor minei, se perindau su­
te de muncitori pentru a-şi pri­
mi răsplata muncii pe luna ce-
a trecut.
De la ghişetul sectorului III,
tînărul miner Petru Asanache,
a plecat zîmbind. Pentru prima
oară în cei 5 ani de cînd prac­
tică meseria de miner a reali­
zat un salariu ce întrece su-
ma de 4.000 lei Aceasta, în ur­
ma succesului din luna februa­
rie cînd la exploatarea cărbu­ Astfel, pînă în ziua respectivi,
nelui, în abatajul cu front scurt colectiviştii din comuna Daia
al sectorului III, a obţinut o
depăşire de 150 la sută, iar la
preabalaj o depăşire de 55 la grîu de primăvară (cu 2 ha.
sută. -------------------------------------
Salariu de peste 3.700 lei,
a realizat pe luna ce a trecut
şi minerul şef de schimb din
acelaşi sector, Moise Crişan,
iar minerii Vasile Ruxăndoiu,
Vasile Mănăilă, Aurel Gristea. Deşi comuna Inuri din ra- individuale au însămînţat 114^
Nicolae Nedelcu, care şi-au în­
trecut normele de lucru cu 40
— 60 la sută, au realizat sala­
rii cuprinse între 2.400—2.900
lei.
LUCIA LIC1U >area situaţie. Acum cîtevia zile Drăgan, sînt fruntaşi la însă-[
corespondentă manii muncitori cu gospodării mînţatul griului de primăvară.f
A ULUI
COLTUL F
Lotuii ale MnUtti
Organizaţiile U.T.M. din raio­
nul Ilia, acordă o mare grijă
pregătirilor in vederea festiva­
lului. In multe sale, tinerii ţă­
rani muncitori, mobilizaţi de
organizăţiile U.T.M., au orga­
nizat loturi agricole pe care le-
au denumit „Loturi ale Festiva­
lului".
In comuna Ilia de exemplu, a
fost organizat un lot al festiva­
lului care va fi cultivat cu le­
gume şi zarzavaturi. Producţia
obţinută pe acest lot. va fi pre­
dată în întregime aprozarului,
iar banii vor fi viraţi in fondul
festivalului. In comuna Şoimuş,
organizaţia U.T.M. a primit din
partea sfatului popular 1 ha, de
teren pentru a-l cultiva cu car­
tofi timpurii. întreaga recoltă
-5 ^--
Muncă vohmră
Multe 'acţiuni au fost între­
prinse de tineretul din regiunea
noastră în întîmpinarea Festiva­
lului Mondial al Tineretului şi
al celui de-al doilea festival re­
gional. Unele acţiuni sînt legate
de creşterea producţiei industria­
le şi agricole, altele sînt acţiuni
de folos obştesc.
Tinerii din raionul Petroşani,
de pildă, au făcut multe lucruri
frumoase prin muncă voluntară.
Cei din Lupeni, au reparat dru­
mul Băribăteni—-Urioani, cei de
Marţi 19 martie 1957
De pe întinsul
Construcţia noii oţelării electrice de la Combinatul siderurgic din Hu­
nedoara, se desfăşoară în ritm rapid.
Aci, la construcţia cuptoarelor, luc rează şl utcmlstul Zenovie Rusu, elec­
trician de la I.C.S.H., care a participat şi la alte construcţii ce s-au înălţat
la Hunedoara.
Iată-1 în clişeul de faţă lucrînd la pupitrul de comandă a mecanismelor
de la cuptorul electric nr. 1.
COLECTIVIŞTII FRUNTAŞI
LAÎNSĂMÎNŢĂRI
S'mbătă 16 martie. Pe o-
goarele G.A.C. „Uie Pintilie"
din comuna Daia Romînă raio-
nui Sebeş, colectiviştii începu-
seră o nouă zi de muncă. Se lu-
era de zor la însămînţări. Sea-
ra, cînd^ colectiviştii s-au întors
de a cîmp, au raportat cu bu-
curie ca in aceasta zi et au ter-
minat îrisănnnţările depriinăvă-
ră planificate în prima epocă.
Romînă au însămînţat 8 ha. cu
Au terminat însămînfătul griului
de primăvară
onul Alba este situată pe dea-
uri, se pare că primăvara a
osit mai repede decît în mul-
; comune de la şes. Acest lu-
¦u se poate vedea din urmă-
/ /—>r~</—¦* i—>/-**' r-' r~*' /~' i—‘r—*/—>/—*/—-»r r~* /¦—*/—¦»r“»r~* /—»r-' (
decartofi realizată pe această
supfaţ.ă va fi de asemenea li-
or^ aprozarului, iar contrava-
toaa ei va fi destinată fondu­
lui estivalului, Utemiştii din
Şoiuş s-au angajat să obţină
o pducţie de cel puţin 10.000
kg. irtofi pe acest lot. In cazul
ace* ei vor contribui ia mări­
rea mdultii festivalului cu o
surnde peste 10.000 lei,
Uniştii din comuna Lâpuş-
nic avut de asemenea o inl-
ţiati\ lăudabilă. Ei au hotărît
ca îmai multe zile, un număr
de 8tineri să lucreze la între­
ţinea culturilor gospodăriei a-
nexeîn localitate, iar banii ce
li se ivin pentru munca pres­
tată fie vărsaţi la fondul
fes tizului.
la U.J.M.P., de la depoul
C.F.R din -alte unităţi au făcut
curăţe în interiorul întreprin­
derii 1Tot prin muncă volun­
tară, ţretul de pe şantierul I
— conucţii, a strîns 2.400 blo­
curi d<teril care erau îmnrăş-
tiate îinăi multe locuri de
muncă.
In tc peste 500 tineri din
raionul;troşani au executat
coa. 7.0ore de muncă volun­
tară.-
COMUNICAT
mai mult decît îşi planificaseră
la început), 5 ha. cu orz şl or­
zoaică, 35 ha. ovăz, 10 ha. mâ­
zăre, 12 ha. sfeclă furajeră, 50
ha. borceag şi altele,
?,
şj ţn celelalte gospodării co­
ţective din raionul Sebeş s-au
însămînţat pînă în ziua de 16
martie* mari suprafeţe de teren*
Astfel, s-au însămînţat 73 ha.
cu grîu de primăvară, 89 h a.„
cu orz şi orzoaica, 225 ha. cu L
ovăz, 10 ha. cu mazăre şi alte C.
culturi.
ha. ou grîu de primăvară.
Deputatul Gheorghe Pîclişan^
şl ţăranii muncitori Petru Sim-f.
pea, Avram Vlad şi Zaharia^
Acţiuni de strîngere
a fierului vechi
Pentru organizarea festivalu­
lui regional, sînt necesare fon­
duri. Tineretul din regiunea
noastră s-a angajat să adune
prin munca lui aceste fonduri.
Una din acţiunile întreprinse în
această direcţie, este strîngerea
de fier vechi. In raionul Alba,
de pildă, organizaţiile U.T.M.
din satul Presaca, de la atelie­
rele C.F.R., secţia ansamblare
— Alba Iul ia şi fabrica Sîntim-
bru, au colectat pînă -acum peste
8.000 kg. fier vechi.
Tinerii din Simeria, au pornit
acţiunea aa „fiecare utemist să
colecteze cel puţin 300 kg. fier
vechi“, acţiune îmbrăţişată şi de
alte organizaţii din regiune. Or­
ganizaţiile U.T.M. din oraşul
Deva, răspunzînd iniţiativei ti­
nerilor simerieni, au strîns pînă
acum peste 3.000 kg. fier vechi.
De asemenea, pionierii şi elevii
şcolii elementare ciclul TI, din
Orăştioara de Jos, raionul Orăş-
tie, s-au angajat să colecteze
3.000 kg. fier vechi. Pînă la 15
martie ei au colectat aproape
jumătate din cantitatea ce şi-au
propus s-o realizeze.
Asemenea acţiuni se desfăşoa­
ră şi în alte localităţi ale re­
giunii.
4 pagini 20 bani
Urmînd exemplul
celor buni
La întreprinderea „1 Mai" din Deva,
secţia nasturi, a fost iniţiată o între­
cere între lucrători. Toţi se străduiesc
ca urmînd exemplul celor mai buni,
să obţină rezultate frumoase în pro­
ducţie. Astfel, se realizează zilnic pla­
nul în proporţie de 100 la sută. To­
varăşul Ioan Carpineţ şi Elena Hrub
care au depăşit planul pe-luna prece­
dentă, primul cu 129 la sută, iar a doua
cu 112 la sută, s-au angajat ca pînă
la sfîrşitul lunii martie să dea produc­
ţie mult mai mare. Tot în cadrul aces­
tei întreprinderi, tov. Grigore Horvath
de la secţia piepteni a obţinut o de­
păşire de 129 la sută, aceasta fiind cea
mai mare depăşire obţinută în ultimii
3 ani Ia secţia piepteni.
Unitate Aprozar
fruntaşă
La O.C.L. Aprozar nr. 7 din Deva,
a cărui gestionar este tov. Nicolae Mi­
luit, planul de desfacere pe luna mar­
tie. a fost realizat pînă în prezent, în
proporţie de 90 la sută. Deservirea
conştiincioasă a cumpărătorilor pre­
cum şi aprovizionarea magazinului cu
cele necesare, demonstrează faptul pen­
tru care în fiecare lună această uni­
tate este fruntaşă.
S-au evidenţiat în buna deservire a
consumatorilor tovarăşele Maria Furdui
şi Marta Ivanov.
P. JURCON1
corespondent constată că cei 437 de deputaţi
1 r*** 1a-**»r~*r—' /*"•»r~*
O fU iad ieM
I m n ta iL de. ţie
şaiitievuL
txlumhig.
L din regiunile Ploeşti, Graiova,
V DOVADA UNEI ÎNALTE PREŢUIRI
TIRNAVEANU VASILE
VODĂ LIDIA
FRANCO TEODOR
cu privire la şedinţa Biroului Politic
al C. C. al P. M. R.
In ziua de 14 martie ac. a avut loc şedinţa cifică între ramuri, cerută de necesităţile vieţii
Biroului Politic al C.C. al P.M.R. care a dez­ economice, va îi asigurată, organizindu-se in
bătut măsurile de îmbunătăţire a activităţii ad­ cadrul unor ministere departamente pe ra­
ministraţiei centrale de stat şi problemele ac­
tivităţii sfaturilor populare. muri de activitate.
2. Guvernul R. P. Romîne să fie compus
Biroul Politic a analizat în lumina hotărîri-
lor Congresului al II-lea al partidului şi ale dintr-un număr mai restrins de membri. (Pre­
Plenarei C.C. al P.M.R. din decembrie 1956 şedintele Consiliului de Miniştri, vicepreşedinţi
activitatea în domeniul administraţiei centrale şi miniştri). Miniştrii vor fi ajutaţi în activi­
de stat, stabilind măsurile de înlăturare a de­ tatea lor de un număr limitat de adjuncţi ai
ficienţelor existente şi de îmbunătăţire a acti­ ministrului şi secretari generali de ministere.
vităţii în acest domeniu. Să fie alcătuit din sinul guvernului un Con­
siliu Economic, avînd sarcina de a rezolva pro­
In anii puterii democrat-populare s-au obţi­ blemele economice curente.
nut mari realizări în domeniul construcţiei de
stat, economice şi culturale. 3. Să se lărgească intr-o măsură înseninată
competenţa ministerelor şi altor organe cen­
Pe măsura dezvoltării economiei naţionale trale, precum şi a departamentelor şi direcţii­
şi a culturii şi diferenţierii diverselor iamuri lor generale de ministere pentru rezolvarea
de activitate, s-au constituit în decursul ulti­ mai operativă a problemelor curente ale activi­
milor ani numeroase organe centrale, menite tăţii acestor organe şi întărirea iniţiativei şi
să asigure organizarea şi administrarea aces­ lăspunderii lor.
tor ramuri de activitate.
Lărgirea însemnată a competenţei ministe­
In acest fel s-a ajuns la un număr însem­ relor şi instituţiilor centrale de stat va da
nat de ministere şi organe centrale, cu cadre Consiliului de Miniştri mai mari posibilităţi
de conducere numeroase (miniştri, locţiitori de de a-şi concentra activitatea asupra probleme­
miniştri şi asimilaţi cu aceştia). lor principale ale politicii de stat. Odată cu
aceasta, măsurile preconizate trebuie să ducă
Ţinînd seama de experienţa acumulată pînă Ia îmbunătăţirea muncii aparatului de stat şi
tn prezent, de stadiul de organizare a diverse­ Ia reducerea cheltuielilor administrative ale
lor ramuri şi de creşterea gradului de pregă­ statului.
tire a cadrelor din administraţia centrală de
stat, numărul mare de organe centrale nu mai In conformitate cu holărîrile Plenarei din
corespunde astăzi necesităţilor. 27—29 decembrie 195G, va fi prezentat Marii
Adunări Naţionale un proiect de lege cu pri­
In afară de aceasta, organele centrale au vire Ia sfaturile populare. Noua lege a sfaturi­
preluat diferite atribuţii ce ar trebui să fie lor populare trebuie să reflecte politica parti­
exercitate de organele din subordonarea lor, dului de atragere a celor mai largi mase de
iar o serie de atribuţii ale ministerelor şi altor oameni ai muncii la conducerea treburilor ob­
organe centrale au fost trecute asupra Consi­ şteşti şi de mobilizare a întregului popor
liului de Miniştri. muncitor la o activă participare în opera de
construire a socialismului. Lărgind atribuţiile
In vederea îmbunătăţirii continue a activi­ şi sfera de acţiune a sfaturilor populare, legea
tăţii pe linia administraţiei centrale de stat şi sfaturilor populare trebuie să ducă la creşterea
lichidării fenomenelor de centralizare excesivă, iniţiativei şi răspunderii organelor locale ale
Biroul Politic, călăuzindu se după principiul puterii de stat pentru rezolvarea problemelor
centralismului democratic, consideră necesar: economice, gospodăreşti, edilitare şî social-
culturale, în interesul îmbunătăţirii condiţiilor
l. Să se procedeze la o reducere considera­
bilă a numărului de ministere şi instituţii cen­ de viaţă materiale şi culturale ale oamenilor
trale. contopindu-se organe centrale din ra­ muncii.
muri de activitate înrudite. Diferenţierea spe­
---------------------------- ----------------------------------------------
Lucrările Marii Adunări Nafionale
Luni dimineaţa au continuat Graiova, iar ca vicepreşedinţi S-a trecut apoi la citirea şî
la Palatul Miarii Adunări Naţio­ pe deputaţii Tiţă Florea din cir­ votarea pe articole a proiectului
nale lucrările primei sesiuni a cumscripţia electorală Bechet, de regulament de funcţionare a
celei de-a IlI-a legislaturi a Ma­ regiunea Craiova şi I. Gh. Mau- Marii Adunări Naţionale. Depu­
rii Adunări Naţionale a R.P.R. rer, din circumscripţia electorală taţii Romulus Zăroni, din cir­
Sighişoara, regiunea Stal in. cumscripţia electorală Ilia, re­
La primul punct al ordinei de giunea Hunedoara, Ludovic Ta­
zl a şedinţei, deputatul Demos- Marea Adunare Naţională a icaos, din circumscripţia elec­
tene Botez, preşedintele comi­ ales în unanimitate ca preşedin­
siei de validare, a prezentat ra­ te al Marii Adunări Naţionale torală Luduş, regiunea Cluj,
portul oomisiei pentru validarea pe tovarăşul Constantin Pîrvu­ Barbu Solomon, din circumscrip­
mandatelor deputaţilor Marii A- lescu, iar ca vicepreşedinţi pe to­ ţia electorală Bereşti, regiunea
dunări Naţionale, în oare se varăşii Tiţă Florea şi I. Gh. Galaţi, Demostene Botez, din
Maurer. circumscripţia electorală „Casa
ai Marii Adunări Naţionale au Scînteii“ oraşul Bucureşti, Mi­
fost declaraţi aleşi în conformi­ Tovarăşul Constantin Pîrvu­ hail Ralea, din circumscripţia e-
tate cu prevederile Constituţiei lescu, ocupînd fotoliul preşedin- lectorală Huşi, regiunea Iaşi,
R.P.R. şi Legii pentru alegerea ţial, a mulţumit pentru încre­ I. Gh. Maurer. din circumscrip­
deputaţilor în Marea Adunare derea acordată, asigurînd pe de­ ţia electorală Sighişoara, regiu­
putaţi că va depune tot efor­ nea Stalin, Grigore Geamănu,
Naţională. tul pentru a asigura buna des­ din circumscripţia electorală Co-
făşurare a lucrărilor noii legi­ leana, regiunea Piteşti, Traian
Marea Adunare Naţională a slaturi. lonaşcu, din circumscripţia elec­
validat apoi în unanimitate toa­ torală Fundulea, regiunea Bucu­
te mandatele deputaţilor aleşi la In continuarea ordinei de zi, reşti, N. Gh. Lupu, din circum­
3 februarie 1957. deputatul C. Paraschivescu Bă- scripţia electorală Botoşani, re­
lăceanu, preşedintele Comisiei giunea Suceava, Staneiu Stoian,
După constituire, Marea Adu­ pentru elaborarea Regulamentu­ din circumscripţia electorală Bu-
nare Naţională, a trecut la ale­ lui de funcţionara a Marii A- zău-Vest, regiunea Ploeşti, Ioan
gerea biroului celei de-a 111-a dunări Naţionale, a prezentat Cozma, din circumscripţia elec­
legislaturi a Marii Adunări Na­ raportul asupra proiectului de re­ torală Topliţa, Regiunea Auto­
ţionale. gulament de funcţionare a Marii nomă Maghiară şi C. Paraschi­
Adunări Naţionale. vescu Bălăceanu din circum­
Deputatul Mihail Gh. Bujor scripţia electorală Rîmnicu Să­
din circumscripţia electorală A urmat discuţii pe marginea rat, regiunea Ploeşti, au propus
Cîmpima, regiunea Ploeşti, în proiectului de regulament de amendamente şi au luat parte
numele unui grup de deputaţi funcţionare a Marii Adunări Na­ la discuţii.-
ţionale la oare au luat cuvîntul
Cluj, Hunedoara, Timişoara, Pi­ deputaţii Nicolae Pona, din cir­ După dezbateri Marea Aduna­
teşti şi oraşul Bucureşti, a pro­ cumscripţia electorală Băceşti, re Naţională a votat regula­
pus ca preşedinte al Marii Adu­ regiunea laşi, Gh. Ionescu, din mentul de funcţionare a Marii
nări Naţionale pe tovarăşul circumscripţia electorală Foişor, Adunări Naţionale în întregime.
Constantin Pîrvulescu, deputat oraşul Bucureşti şi Ludovic Ta-
kacs, din circumscripţia electo­ (Agerpres).
în circumscripţia electorală Cra- rală Luduş regiunea Cluj.
iova, „Electroputere“, regiunea
In lupta continuă pe care po­ pentru lucrări deosebit de valo­ în domeniul invenţiilor, al pic­
porul nostru o duce pentru cons­ roase realizate în anul 1955. turii şi artei grafice, al sculp­
truirea noii societăţi, un rol de turii, al criticii de artă şi al ar­
seamă îi revine intelectualităţii Printre cei oare s-au bucurat tei tea triale.
progresiste. Consacrîndu-şi pu­ de această înaltă apreciere şi
terile sale de muncă nobilei cau­ distincţie, pot fi întîiniţi scriitori, Acordarea Premiului de Stat
ze de ţuminare a omului mun­ cunoscuţi ca Marin Preda, Nagv unui număr de oameni ai ştiin­
citor, aceasta militează hotărît Istvan, Petre Dumitriu, acad. ţei, literaturii şi artei, constituie
pentru îndeplinirea cu succes a Tudor Arghezi. Victor Tulbure, un motiv de noi îndemnuri spre
sarcinilor trasate de către par­ muzicieni talentaţi cum sînt Di- succese şi mai mari Acest eve­
tid în această direcţie. mitrie Cuclin, Tudor Ciortea, in­ niment constituie şi o nouă m ăr­
terpreţi de mare valoare artis­ turie a deosebitei preţuiri de oare
Inţelegînd mereu mai deplin tică aşa cum sînt George Geor- se bucură aceşti oameni în pa­
grija şi atenţia ce îi este acor­ gescu, Constantin Silvestri, tria noastră. Niciodată în tim­
dată, intelectualitatea noastră Constantin Stroescu etc. pul cîrmuirii burgheze şi nici
progresistă, se avîntă cu forţe unde în ţările capitaliste, valo­
sporite pe frontul luptei pentru Nume ce au devenit cunoscu­ rile nu s-au bucurat şi nu se
continua ridicare a nivelului de te şi îndrăgite de popor pentru buoură de un asemenea respect,
cultură al celor ce muncesc. marile succese obţinute prin de o atît de mare consideraţie.
Sînt grăitoare în acest sens adu­ creaţiile lor de mare circulaţie, Iată dar pentru ce aceste va­
nările ce au fost ţinute de că­ pot fi întîlnite şi în domeniul lori sînt mereu alături, nedez­
tre intelectuali, în mai toate ra­ lipite de năzuinţele poporului
ioanele din regiunea noastră, a- ştiinţelor fizico-matematice, al nostru muncitor.
dunări cu prilejul cărora aceştia ştiinţelor chimice, al ştiinţelor
s-au angajat să pună toate for­
ţele lor de muncă în slujba in­ biologice, al ştiinţelor medicale,
tereselor maselor largi populare.
Şi aceste angajamente, pornite
dintr-o înaltă conştiinţă a dato­
riei, prind mereu mai mult via­
ţă. Toţi ţăranii muncitori cîin sat care an vaci,
au contractat lapte cu statul
O recentă dovadă a înaltei pre­
ţuiri de oare se bucură oamenii u In satul Brîznic sînt 77 de In total, au fost contracl
ţărani muncitori care au vaci mai mult de 15.000 litri la
de literatură, artă şi ştiinţă, în pentru a fi livraţi statului
cu lapte. Din aceştia, nu există decurs de un trimestru. Zilr
regimul nostru de democraţie nici unul care să nu fi înche­ tovarăşul Ioan Dobrotă, r
iat contracte cu statul pentru
populară, o oferă noua hotărîre livrarea de lapte. ponsabilul centrului de rec
ţionare a laptelui din sat, f
a Consiliului de Miniştri al Re­ Traian Băbuţa, Romulus Mun- meşte de la ţăranii muncit
teanu, Avei Cercea, Maria Ber- contractanţi peste 200 litri
publicii Populare Romîne, prin lapte,
cea_ şi alţii, au contractat cite
care s-a acordat unor oameni de 1.000 litri lapte pe care s-au
angajat să-l livreze statului în
ştiinţă şi artă Premiul de Stat decurs de un trimestru,