Page 54 - 1957-03

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 705

IN ŢĂRILE

U. R. S. S. R . D . V I E T N A M ••swiftTOta;»kr.-...-.•.vssaac-, R. P. C H IN EZ A

Controlul extracţiei de ţiţei cu ajutorul televiziunii industria mică • Dezvoltarea. industries energetice şi siderurgice

Uzina de aparate de control cuplează succesiv cea de a Folosirea. noilor aparate ne- şi meşteşugărească \ \ '¦ PPiiiîttoerrAiiao"' hhMidrrnorcperniftVranlleiulonrr pniuKseA *"* ________________ - —
cesită vaste măsuri tehnico-or-
şi măsurat din Moscova apar­ doua, a treia şi a patra pîrghie ganizatorice. In uzină se pro- în funcţiune —după eliberarea '- " i
cedează la ridicarea nivelului
ţine industriei petrolului. Chiar — şi la celelalte schele totul de mecanizare al proceselor de In 1956 volumul producţije.i Chinej se ridică la aproximativ
producţie, se reprofilează dife-
denumirea ne dă o indicaţie este .în ordine. Dar iată că dis- rite sectoare; totodată se in- întreprinderilor industriei . mici . 450.0.00 k^v, adică d'$. 38 de ori
troduce tehnologia înaintată, şi meşteşugăreşti a R. D. 'Viet­ : ma(’ mult-' decit\putérear totală
despre caracterul producţiei ei. pecerul a apăsat pe cea de a Colectivul uzinei execută cu nam a crescut de două ori faţă a centralelor hidroelectrice Con­
Uzina livrează aparate geofi­ cincea pîrghie, pentru a chema forţe proprii 12 băi galvanice
zice şi alte aparate pentru con­ schela nr. 24. Punctele pulsa- care vor fi instalate pe baza de anul 1956. Anul acesta în­ struite în ţară în decurs de' 20
trolul automat al proceselor de toare nu s-au mai aranjat în unei noi scheme tehnologice, treprinderile acestor (industrii de ani. sub. regimul gominda-
forare şi extracţie a ţiţeiului. ordine, ci au descris linii curbe. ceea ce va permite accelerarea vor da o producţie de patru ori nist. •
Lucrătorii uzinei, în colabo­ — Pompa funcţionează, dai ciclului de producţie în prelu-
crarea galvanică şi ridicarea Centrala hidroelectrică de la
nivelului ei. Se modernizează mai mare>decît ;în 1956. Volu­ Fengin a devenit acum centrul
rare ou colectivul Institutului ţiţeiul nu merge, spune dispe- strungurile şi maşinile de fre- mul mărfurilor produse anul tre­ industriei energetice al Chinei
cerul. Cauza este evidentă — zat. A fost mecanizată opera-
unional de cercetări pentru in­ s-au rupt prăjinile. ţia de înfăşurare a bobinelor. cut a fost cu 20 la sută „mai de nord-eşt ea fiind înzestrată
dustria petrolului, au elaborat In prezent ea se execută la o mare faţă de prevederile planu­ în ultimii ani cu instalaţii mo­
recent un aparat original denu­ Şi el dă imediat brigăzii de maşină specială de bobinat,
mit dinamoscop. El se compune fntreţinere dispoziţia de a mer- construită de asemenea de co­ lui, iar unele întreprinderi au derne. Centrala alimentează cu
lectiv. depăşit nivelul antebelic de pro­ energie electrică ieftină şi în
din demarcare magnetice şi ge la faţa locului. Nu mai este ducţie. In prezent în mioa in­ mari cantităţi oraşele Anşan,
dispozitive electrice, pîrghii de 'necesar ca la schele să existe Pereţii secţiilor au fost căp­
apel şi dintr-un tub de televi­ un număr mare de controlori, tuşiţi cu plăci ceramice de gre­ dustrie şi producţia meşteşugă­ Gussun, Ghirin, Cianhun şi alte
ziune care oglindeşte pe ecra­ Dinamoscopul îi înlocuieşte. Pă- sie, iar duşumelele cu plăci de rească a R. D. Vietnam lucrează baze. industriale cheie ale Chi­
nul său funcţionarea pompei de trunzînd la mare adîncime în peste 100.000 de persoane. In nei de nord-est'.- Lacul ei de- a-
xilolit. Se construiesc noi dis-
adîncime. Aparatul este de di­ pămînt televiziunea controlează R D. Vietnam funcţionează în cumulare apără împotriva inun­
pozitive de transport. Din pri-
mensiuni mici. El încape pe un cu atenţie funcţionarea pompelor prezent aproximativ 60.000 de daţiilor o suprafaţă de 150.000
mele zile ale noului an uzina
birou obişnuit. de adîncime determină cauza întreprinderi ale micii industrii ha, de pămînt .arabil de-a lun­
lucrează ritmic, după grafic.
p..Camera dispecerului dintr-o avariei, permite petroliştilor să şi producţiei meşteşugăreşti, gul cursului inferior al rîului
exploatare petroliferă a trustu­ o înlăture rapid. Planul primei decade a lunii oare produc 5.000 de tipuri de Sungar. Pe lîngă aceasta, lacul

lui „Andijanneft“. Dispecerul a- Zilele trecute uzina a început ianuarie a fost depăşit cu articole. de'acumulare este .folosit la jri- •

pasă pe un buton al aparatului producţia de serie a dinamo 32,5 la sută iar al celei de a Anul curent aceste întreprin­ garea unei suprafeţe de 37.000
deri îşi vor concentra atenţia a-
pentru a chema schela nr. 15. scoapelor. Totodată se produc doua ou 33,5 la sută, supra producţiei de bunuri de bam
consum, în special confecţii, ar­ Hidrocentrala de iîngă rezervo­
Pe fondul mat al ecranului de in serie şi aparatele geofizice; ticole de uz casnic, sticlărie şi rul de la Guantin a fost pusă
olărie. Se va acorda de aseme­ îni;funcţiune cu. întreaga sa ca-
televiziune au trecut în goană construcţia lor se îmbunătăţeş­ paritate la sfîrşitul anului tre­ Antil Í956, cel de-al patrulea an al primului plan cincinal al R. P. Chi­
neze, a fost anul unei rapide industrializări a ţării. In industria grea şi in
unul după altul numeroase te, iar gradul de precizie creşte. cea uşoară s-au atins indicii de creştere necunoscuţi oină acum. In indus­
tria .fierului şi a oţelului, baza. atitor alíe induslrii, sarcinile de plan au
puncte pulsatoare care au for­ A fost perfecţionat gravime- fpst îndeplinite, cu un an şi o lună înainte. întreprinderile din subordinea
ministerului industriei constructoare de maşini şi de utilaj energetic şi-au în­
mat un romb. Aceasta înseam­ trul — aparat destinat prospec­ nea atenţie producţiei de unelte cut, Această centrală, care are o deplinit şi ele sarcinile ce le reveneau pe anul 1956. La ţel e situaţia şi în
nă că pompa de adîncime func­ tării geofizice a ţiţeiului. Apa­ agricole, cărămizi şi ţigle. industria textilă.
ţionează normal şi că ţiţeiul se ratele de acest tip fabricate îna­ putere de 30.000 kw, alimentează
extrage în conformitate cu ce­ inte vreme erau mult prea volu­ IN FOTO: Podul de la Wuhan peste fluviul Yangţe început în anul
minoase ; greutatea lor depăşea acum cu energie eléctrica capi­ 195b este acum pe jumătate terminat.

rinţele tehnologiei. Dispecerul 20 kg. • R. P. A LB A N IA tala Chinei.
Centrala hidroelectrică de Ia

JHa u z in a d& LaqAm d in J llo ie o o a Şiţzutan, în prezent cea mai

E x tra c ţia d e m in ereu d e cu p ru mare din China de sud-est, a în-
ceput să producă energie, elec­

In regiunea muntoasă Mir- pectări în cinci noi regiuni. trică în obt-pdiWie H';95,6' şi áre Rj P.Ghj-n.ezăjva fi creat un sis de fier de 2,1 ori.
di-ta, din nordul Albaniei — o- Potrivit datelor obţinute pînă In vederea dezvoltării' conti-
dinioară atît de liniştită, dom­ o putere de 48.0Q0...kvsţ.„r . , ,. * tem .ş-nergeţic unic pe întreaga
neşte în ultimul timp o vie a- acum, regiunea muntoasă Mir- nue a industriei siderurgice, în
nimaţie. Secole de-a rîndul a- dita posedă mari cantităţi p de Anul acesta va lirâe’pe.cdflâţftp 'rţiâriă;; l \ anii 1957—1958 vor fi date în
ceşti munţi, acoperiţi cu păduri, minereu de cupru. Aceasta va exploatare în R. P. Chineză şase
au ascuns mari zăcăminte de permite creşterea producţiei de irea sau lucrările de pregătire în Anul trecut producţia de o- noi mine cu o capacitate anuală
minereu de cupru. Numai cu doi cupru în viitor. In cursul celui'de de producţie de peste 2.000.000
Vederea " construirii a cinci noi ţel a Chinei a fost de peste tone. Se prevede de asemenea
an> şi jumătate în urmă geolo- al doilea plan cincinal în R. P. extinderea lucrărilor de prospec-
gii au descoperit aici primele Albania se va construi de ase- mari centrale electrice pe fiu- 4.000.000 de tone, crescînd de ţiuni geologice pentru deseoperi-
zăcăminte. Explorările au fost
continuate şi, drept rezultat, a* viul Muanhe şi în provinciile peste patru ori faţă de cel mai
nul treout a fost dată în ex­
ploatare la Kurbneş o nouă Cijeţziari, Iunpan şi Sîciuan îfiiâlt nivel al producţiei anuale
mină. Astăzi în galeriile noii
După terminarea acestora, pu- dinainte de eliberarea ţării. In a-

terea instalată' a centralelor e- nii puterii populare producţia de

menea o fabrică pentru înobila- lectrice din ţară va creşte cu fontă a Chinei a crescut de 2,5 rea de noi zăcăminte de mine-

rea minereului de cupru. aproximativ 3.200.000 de kw. II.n' m ori, iar e-.xA jtirr.:a. cţ.ia, ¦ de minej reu1ri reuri de fier.

! ¦ .A . ¦, rfV . . , ir . . . • , S-»*- ‘

— Ii '.2' ] ..>.rixtí b i r ¦ Pliu*

R . D . G E R M A N A '¦•'¦i 1‘ ‘ R. CEH O SLO V A CA

mine se lucrează zi şi noapte. Realizări în industria grea Succese obţimte în nouă ani
Există şi sectoare unde extrac­
ţia de minereu se' face la su­

prafaţă. In prezent 'lâ şantierul na- de asemenea zece remorchere De la înfrîngerea putchului ţităţi. Cu cîţiva ani în urmă în
val de la Furstenberg. ,ssîilţ în de cîte 200 cai putere şi cinci'
In secţiile „Primei mine ‘de lagă re* din Moscova funcţionează cîteva Kurbneş este o nouă mină de curs de construcţie ‘cinci »vase vase-locuinţă cu ofcapacitate de contrarevoluţionar din februa­ R. Cehoslovacă au fost desco­
linii automate. Nu de mult s-a creat aici şi o secţie automatizată. Procesul cupru. In viitor se vor deschide pescăreşti de oţel, care sînt cîte 14 -persoane. ' ; * , { -.ţţ ¦ ,
de producere a rulmenţilor ca bile — Incepind cu pregătirea materialului şi noi mine de cupru. In momen­ destinate Islandei, Vââele au o rie 1948 economia naţională f perite mari zăcăminte de mi­
termimnd cu împachetarea rulmenţilor — este automatizat. Instalaţia funcţio­ tul de faţă se depun eforturi se­ Recent la noua centrală de;
rioase pentru descoperirea de lungime de jrite 2,3 .metri Ele termoficare din Stalinstadt an Cphoşiqyiaciei- a înregistrat i nereu de fier, care pot alimen­
nează singură, fără intervenţia vreun ui operator. noi zăcăminte de cupru. In a- vor fi. prevăzute ou-i instalaţii
cest scop, lucrările de prospec­ de radio şi radar. Acţionate de lucrările de montare în mare dezvoltare. In am ta turnătoriile din tară timp
IN FOTO: In secţia automatizată, M. Lukanov, şeful secţiei de şlefuire- tări au luat un mare avînt a- cîte un motor de 280 cai putere, 1956 producţia industrială gb de cîfiva zeci de ani.
asamblare supraveghează liniile autom ate. nul aoesta. Se întreprind pros- aceste vase vor putea atinge o vederea instalării unui mare ca­
viieză de 9 noduri marine. Ca­ zan. Noua centrală, care va fi bală a crescut cu 150 la sut, Extracţia de cărbune din ba­
pacitatea de încărcare a vase­ dată în folosinţă pînă la sfîrşi­
lor este de cîte 33 tone de tul anului acesta, , va avea o în comparaţie cu anul 194, zinul Boemiei de nord —- cel
peşte. capacitate de producţie de 120
tone de abur •pe oră. Această producţia de cărbune tare de a mai mare bazin carbonifer din
Anul trecut vasele de- pescari cantitate va fi suficientă pen­ 17.746.000 tone la 23.400.00 Cehoslovacia — creşte an de
erau nituite pe şantier. In pre­ tru încălzirea a aproximativ tone, de cărbune brun de ia
R. P. P O LO N A zent se aplică metoda sudurii 30.000 de apartamente şi clă­ 22.579.000 la 44.000.000 toe. an. In timp ce în primii ani de
electrice. diri publice. după cel de-al doilea război
Construcţia de întreprinderi ale industriei carbonifere In 1956 au fost produse 11.46 mondial se extrăgeau m-ai
Planul de construcţii al şan­ In prezent, trei mici centrale de autocamioane, faţă de 7.21 puţin de 20 milioane de tone
tierului Fiirstenberg pentru a- de termoficare furnizează căl­ tn anul 1948, 25.068 automoile anual, în anul 1956 planul a
nul 1957 include trei şlepuri dură pentru spital, şcoli, gră» faţă de 17.971 şi 111.990de
pentru portul Hamburg. diniţe de copii şi o serie de' alte prevăzut 30.000.000 de tone.
clădiri ale oraşului Stalinstadt.
Pentru ' navigaţia interioară motociclete fata de _ Mineri au reuşit sa depaşeas-
din R. D. Germană s-au pri­ După terminarea noii centrale anul 1948. In aceeaşi pericdă * ... \
mit comenzi pentru cinci- şa- producţia de frigidere şi Ite ca planul cu un milion tone
In ultimul timp au fost în­ Se crede că rezervele din ve­ vor livra şi alte numeroase deri­ lande şi 12 vase pentru desti- de termoficare aceste mici cen-
treprinse lucrări de construcţie cinătatea celor trei mine însu­ naţii speciale. La şantierul de articole de uz casnic a cremt cărbune. In anul curent ei şi-au
a unor noi mine carbonifere în mează aproximativ I miliard vate. tpale^de1teftiloficate V<5r fi puse
regiunea Rybnik, din voevoda- tone de cărbune cocsificabil de o In urma extinderii industriei la Fiirstenberg se vor construi la dispoziţia alto r;oraşe. de măi multe ori. propus să extragă 33 milioane
? tone.
tu-1 Katowice. mare putere calorică. cărbunelui în regiunea Rybnik
Pînă în 1958 va fi dată în ex­ In această regiune vor fi con­ vor avea loc importante schim­ Aproape că nu există ub- Creşterea extracţiei de cărbu­
bări în aspectul urbanistic al a-
ploatare mima „Mszana”. Tot­ struite peste 12 mine carboni­ cestei regiuni, iar serviciile pu­ stanţă minerală utilă cu e;ep- ne este realizată mai ales prin
odată, sînt în curs de construc­ fere în care după ce se va a- blice şi reţeaua de comunicaţie
ţie minele Carbonifere „Jastrze- junge la capacitatea prevăzută vor fi considerabil extinse. ţfa diamantelor, şi a planei, dezvoltarea rapidă a mecaniză-
bie” şi „Moszczenica” ; este pro­ în proiect se vor putea extrage
babil că în cursul acestui an va aproximativ 30 -milioane tone de In afară de construirea de care să nu s<? găsească îrCe- rii, în speci-al în cariere, şi prin
începe şi construirea minei mari mine carbonifere, Ministe­
„Szczyglowioe”. cărbune anual. rul Industriei Cărbunelui al R.P. hoslovacia, indiferent în ceari- extinderea acestora.
Pentru a împiedica o prea Polone acordă o deosebită a-
Astfel sînt puse bazele mare­ tenţie construirii de mine mici, Oamenii muticii bulgari lu­ R. P. B U L G A R I A garia, oare va deveni cea mai
lui centru industrial Rybnik, mare aglomerare de clădiri şi unde extracţia poate fi începută mare întreprindere de acest fel.
care, după regiunea industrială utilaje se va da pentru mo­ deîndată, precum şi lărgirii mi­ crează cu avînt pentru a-şi
din Silezia superioară, va de­ ment o importanţă deosebită
veni în viitorii 10—15 ani cei numai industriei chimice legate nelor vechi. transforma ţara — în trecut o Această hotărîre îndrăzneaţă zent, această uzină se lăjeşte După ce au cercetat diferite
de-al doilea mare bazin carbo­ de prelucrarea cărbunelui.
nifer al Poloniei. Anul acesta va fi dată în ex­ ţară agrară ’înapoiată — M r -o şi originală va fi tradusă în via­ Se apropie de sfîrşit consuirea regiuni din tară, proiectanţii bul-
Vor fi construite uzine co-cso- ploatare mina carboniferă din
chimice care, în afară de cocs, Halomba ; aceasta este o mare ţară industrial-agrară înaintată.
mină construită în ultimii ani'.
La început producţia ei se va ri- In acest proces istoric un rol ţă cu succes.' Nu va trece mult unui complex de furnal La gări au ajuns la concluzia că
dioa la 600 tone în 24 de are,
Capacitatea ei maximă depăşeşte important revine constructorilor. timp şi cascada va fi dată în construirea lui au fost eituate este cel mai potrivit să se con-
5.000 tone în 24 de ore. In pre­
zent sînt în curs lucrările de fi­ Intr-un timp scurt constructorii exploatare, mărind puterea e- fo ră ri terasiere importa®, au struiască această uzină chiar în

nisare. bulgari au înălţat zeci de noi * e fp t.c ă »Repubhci,Poputere fost depkpate 40.000 de ralea Subbaloanlcă. tn sectorul
Mai multe cariere carbonifere, BRuil-goîanrniian curu i1f6ih6.i0in0n0kkw.w. IintiaiA- de pamint, au fost turn zeci
fabrici, uzine, centrale electrice, inte de eliberarea Bulgariei, pu de mii de metri cubi dbeton Pirdop-Zlatiţa, pentru că în a-
a căror construcţie a început în
1956, vor fi date de asemenea mii de case de locuit, cluburi, şi betoTUrmat, propiere se află o oale ferată,
în exploatare anul acesta. Pro­
ducţia totală a tuturor acestor sanatorii. - terea tuturor cen­
cariere va fi de peste 2.200 de
tone în 24 de ore. In curînd şi Construcţiile capitale s-au des­ tralelor electrice au fost Îtaliaţi rîul Topolniţa, păduri — toate
cariera de cărbune brun de la
Konin va fi pusă în producţie. făşurat pe cuprinsul întregii ţări. bulgare era de Amploarea 12 km. le linii cele necesare construcţiilor teh.-
106.000 k. w. lucrărilor fenate, 4 fost nologice.
Au fost create ramuri întregi ale
Daf cascada de de
industriei grele — construcţia hidrocentrale id-e construcfii mmosnmtaetenpmleiocaa- Uzina urmează sa fie dată în
la Batak nu este
de maşini, chimică, de prelucra­ singura cons­

re a metalelor. Au orescut ca­ ii te. Duj darea exploatare anul viitor. Gapacita-
în exjatare a tea ei de producţie va ajunge
dre de constructori care au în­

văţat să rezolve cele mai com­ trucţie hidrauLi WL - Á furnalf uzinei după un an la 15.000 tone, iar
că din republică
plicate probleme tehnice. „Lenit R- P- a p0j — !,a 22.000 tone de cu­

Ga exemplu poate fi citat pro­ Probleme tot atît de compli- Bulgaria va începe sproducă pru anual. Această uzina va fi

iectul de construcţie a cascadei cate au trebuit să fie rezolvate fontă.

de hidrocentrale de Ta Batak, şi ia_ construirea altor obiective in 'cursul ultimilor*ni, în alimentată cu minereuri extri-e

oare prevede construirea-, la dife­ ale industrie, grele. Se ştie cit R. p. Bulgariia ;au foflescope- din zece mine, mai ales din ţi­

Ea va avea o capacitate iniţială ri„te niveluri a cîtorva. baraje care e comP ,CP a es e, de pilda, rfte importante zăcăme de me­ nutul Panaghiurişte, care se va
de 2.000 tone zilnic. La minele sa stăvilească apele ce izvorăsc orearea combinatelor metalurgice tiale _ne_;_fe_r____, ,f.a_rpt. c. deschi transforma intr-un centru al in-
„Karol”, „Anna” şi „Lagiew-
fiiki“ vor fi deschise noi orizon­ din munţii Rodopi. modeme. Constructorii bulgari j^j-gi perspective izvoltării dustriei cuprului. Aici se coti-
Curgînd din- baraj în banaj, nu aveau în acest domeniu prea metalurgiei neferoas. In M strui te în nt ltm din cele

turi, ceea ce va spori capacita­ ca pe o gigantică scară origi­ multa experienţa — metalurgia t0reaS0a vale Subbaluca, cu- .

tea acestor mine vechi cu peste nală, apa va pune în mişcare bulgară este încă tînără şi abia noscută din vechim^ntru pă- m'ai moderne şimari nnne. Ea

1.500 tone zilnic. paletele turbinelor a trei centra­ începe să se dezvolte. Cu toa-te şunp e ei mănoase ^grădinile ™ Purt’a numele „Hristo Bo-

Minele sînt utilate în acelaşi le electrice (din oare două sub­ acestea iau fo-st obţinute succese ¦ , . _ ste0 regiune tev“ şi va avea o putere de

La şantierele navale Odandk, R. P. Polonă, se construieşte cel de-al timp cu instalaţii auxiliare, se terane), apoi va curge în oana- ncoiun.siAderfaobsitlecoşni stmruitaăcensotuadomuzei-- industţrLiajlală, a^iiuci se,:nstruieş*te 300.000 de tone de minereu pe
patrulea Vas polonez de 10.000 tone. El va fi lansat la începutul lunii fe­ îmbunătăţeşte tehnica securită­ lele de irigaţie şi va uda cîmpiî nă metalurgică „Lenin". In pre- prima uzină de. cuj din Bu-l- an.
bruarie 1957. IN FOTO: Şantierele navale Gdansk şi vasul in construcţie. ţii, etc. roditoare.