Page 55 - 1957-03
P. 55
Mr. 705 OnUMUE SOCIALISMULUI Prp. 3
ÍS
I I m ‘1 1 >I íjfi kA i n i E timpul să fie reluată activitatea Noi uneltiri împotriva
TINERI TRACTORIŞTI FRUNTAŞI ÎN LUPTA PENTRU culturală din Galtiu!
păcii în Asia
RECOLTE- BOGATE
31TX1 Ij - T.* V« Faima micului sătuc Galtiu, au rămas miraţi, iar apoi s-au
«•$ p \ w«p í :) Ii J*f If A^* J / 1 U J din comuna Sîntimbru, raionul gîndit că n-ar fi rău să facă o Intre 10 şi 13 martie s-au desfăşurat mult un instrument în mîinile S.U.A,'
Alba, a străbătut de la un ca- analiză In faţa comitetului exe
C uvîntul dat devine fapta 1*i.L'î cutiv, a problemelor legate de la Canberra, capitala Australiei, lucră pentru lichidarea influenţei şi aşa des
pat la altul regiunea noastră. munca oultunală. Odiată ce s-au
Ea a fost ou succes purtată de rile Consiliului pactului militar al tul de scăzute a Angliei Iii unele ţări
către formaţiunile culturale de gîndit au făout-o. Ce folos în
aici şi mai ales de către bri să că analiza a fost făcută, cînd Asiei do sud-est — S.EAT.O. Co din Asia de sud-est.
gada artistică de agitaţie con ea nu a fost însoţită şi de m ă
In 'dimineaţa aceea frumoasă, Ue în care ‘‘d să • ta- zile. Cercetă atent calitatea dusă de tovarăşul Traian municatul caro a fost dat publicită Un moment critic pentru Dulles a
Curta. Dacă vom spune că a- suri practice pentru îmbunătă
ca în plină primăvară, Ştefan vingă. arăturii şl mulţumit de rezul ceastă brigadă, la concursul ce ţirea muncii. Mărginiridu-se ţii după terminarea lucrărilor arată că fost acela în care delegaţii la sesiune
a avut loc anul trecut între doar la a constata, comitetul
Toma îşi mina tractorul spre Urmară apoi discuţii apro tate mai făcu cîteva ture, apoi, formaţiunile artistice de acest executiv nu a întreprins nimic S.E.A.T.O. rămîne unul din principa au arătat ca ţările lor nu mai pot ac
fel, a cucerit locul IV pe ţară, concret pentru rezolvarea si
pămîntul întovărăşirii agricole piate. Sava îl povesti lui To odată cu noaptea, se întoarse comentariile sînt de prisos. Re tuaţiei. El a considerat că atît lele instrumente ale puterilor colo cepta multă vreme politica de embargo
giunea noastră s-a mîndrit pe i-a fost în sarcină şi cu asta
din comuna Stremţ, gîndindu- ma despre preocupările tnto- în sat. După ce-şl notă in car drept cuvînt cu activitatea cul şi-a văzut liniştit de alte tre niale îndreptat împotriva ţărilor care asupra comerţului cu China populară.
turală din Galtiu. buri. Nu a fost tras la răspun
se la multe lucruri. Cu puţini vărăşiţitor de a-şi spori veni neţel cifra de 15 la sută, — dere nici unul din cei care, din- se pronunţă pentru neutralitate şi De aceea Dulles şi-a concentrat a-
Azi, această frumoasă repu tr-o ambiţie pur personală, au
ani în urmă, mîna tui prindea turile. ceea ce înseamnă depăşirea taţie este de domeniul aminti destrămat un colectiv artistic care au refuzat să adere la această proape în întregime atacurile sale îm
rilor. bine închegat. Nu a fost de
cu stingăcie maneta tractoru — Anul acesta, noi am con realizată în prima zi — se a- semnat nimeni din comitetul alianţă militară. potriva guvernului de la Pekin, ce-
lui şi ca de fiecare dată la Dar, care sînt oare cauzele ? executiv care să se ocupe în
început de drum, se simţea tractat cu statul livrarea se pucă să facă îngrijirea trac Cauzele sînt diverse şi de fapt mod efectiv de situaţia muncii Deşi lucrările sesiunii S.E.A.T.O. rînd sateliţilor asiatici să urmeze cu
pus la încercări mari şi grele. nici una nu e aşa de mare în culturale din Galtiu şi să mear
Nu e lucru uşor să faci să te minţei de pe o suprafaţă de torului. Termină tirziu, dar cît să nu poată fi înlăturată. gă pînă la capăt cu rezolvarea s-au ţinut cu „uşile închise" şi în cel stricteţe politica americană faţă de
asculte un tractor, să-l mînu- ei, informînd apoi pe tovarăşii
ieşti în aşa fel încît în urma 8 ha. însămînţată cu trifoi, şi parcă nu era deloc obosit. A- înainte vreme, între tovară din conducerea sfatului popular mai mare secret, planurile agresive pe China populară. In momentul de faţă
lui să crească holde cu spic şa Emilia Bretoiu, directoarea
cit vrabia!... Dar hotărîrea în de pe 3,50 ha. cu borceag. La vea mereu in faţă angajamen despre măsurile ce au fost care membrii acestei grupări militare însă Pakistanul, Filipinele şi mai ales
vinge. Ştefan Toma a înţeles asta se adaugă şi hotărîrea tul luat. căminului cultural din Galtiu, luate.
chemarea unei datorii înalte şi tov. Traian Curta, responsa le urzesc împotriva popoarelor Asiei, Tailanda, singurele ţări asiatice mem-.
şl a făcut totul spre a răs bilul brigăzii artistice de agi De fapt, ca o mărturie a ne
noastră de a obţine recolte Zilele următoare au fost zile taţie, exista o bună colaborare. glijenţei pe care sfatul popu s-au făcut auzite şi dincolo de uşile bre ale S.E.A.T.O,, resimt din greu
Apoi, ca director de cămin a lar o manifestă pentru activi
sporite la grîu, porumb şl ce de o mai mare încordare. fost numit tov. Curta, după tatea culturală, poate fi depu ferecate. Astfel, la Canberra s-a făcut povara cursei înarmărilor impuse do
cîte se spune. Acest fapt a dus să şi cantitatea celor 5.000 că
lelalte culturi. Din zori şi pînă seara tîrziu oarecum la o slăbire a spriji rămizi lucrate pentru ridicarea mare zarvă în jurul aşa-numitei „ac amerioani în cadrul pactului S.E.A.T.O.
nului reciproc ce exista pînă a- unui cămin şi lăsate acum la
pe tarlaua întovărăşirii din tunci între aceşti doi conducă bunul plac al ploilor şi a vîn- tivităţi subversive" a comunismului în şi mai ales lipsa unor legături co
Stremţ, zgomotul tractorului e tori al activităţii culturale.
După o scurtă pauză preşe După un timp, a fost din nou tului. Asia de sud-est. Ca de obicei dl. John merciale cu R.P. Chineză. Nemulţumi
dintele 'reluă din nou: singurul care tulbură liniştea. numită directoare a căminului
tovarăşa Bretoiu. Odată cu a- Aceste aspecte sînt prea bine Foster Dulles a dat tonul. In discursu rea sateliţilor asiatici faţă de această
ceasta stilul de muncă s-a în ştiute atît de către secţia cul
punde acestei chemări. A - — Dumneata, tovarăşe To La sfîrşit de zi, Toma îşi no răutăţit şi mai mult. Aşa a în turală a sfatului popular raio rile pe care le-a rostit (şi dl. Dulles politică s-a manifestat chiar în cadrul
ceput inactivitatea, o inactivita nal cît şi de către secţia cultu
cum...? Acum la panoul de o- ma, poţi şl trebuie să ne ajuţi tează în carneţelul lui noi de te însoţită de justificări, atît rală a sfatului popular regio nu face economie de cuvinte atunci sesiunii S.E.A.T.O. Agenţia Associa
dintr-o parte cît şi din cealaltă. nal. Nimeni însă nu s-a gîndit
noare al S.M.T.-ulul Alba, nu să ne îndeplinim angajamen păşiri: 17 la sută, 20 la sută, Tov. Curta a început să-şi a- şi nici nu vrea să se gîndească cînd e vorba de furia sa faţă de ted Press relatează că reprezentantul
ducâ aminte că „mai are şi al să meargă în Galtiu şi să nu
mele tractoristului Ştefan To tul. Oamenii noştri din înto 22 la sută şl zi de zi cifrele te treburi“, iar tovarăşa Bre comunism) secretarul departamentului Filipinelor la sesiune, Garcia, a sub
toiu, a început la rîndul ei a plece de acolo pînă cînd lu
ma apare înscris tot mal des vărăşire îţi cer să ne faci lu cresc. Cit despre calitate, ade se socoti că de' fapt ea şi-a îm de stat s-a referit la fiecare 2—3 fra liniat necesitatea „înlesnirii schimbul
plinit datoria, că dînsa a făcut crurile nu vor apuca din nou
— semn că neîndemlnaticul de crări de calitate bună, să te vărul ni-l spune preşedintele destul şi acum e timpul să mai ze la pretinsa ameninţare „comunistă". rilor comerciale cu ţările Asiei...“.
facă şi alţii. pe drumul cel bun.
acum cîţiva ani este azi un simţi alături de noi şi aşa întovărăşirii. Evident, acest lucru nu trădează de- Deosebit de mare a fost indignare*
Chestiunea a ajuns cumva şi E timpul să se pună capăt
tractorist fruntaş, un pion al cum noi nu stntem liniştiţi pî- — Cuvinte de laudă, tova- la urechile tovarăşilor de la cît profunda nemulţumire a conducă opiniei publice din ţările asiatice faţă
luptei pentru recolte bogate. ¦răşe, ătît avem de spus despte sfatul popular care, mai întîi unei astfel de concepţii. E tim
nă nu ne-om îndeplini cele torilor americani faţă de creşterea for de faptul că Ia sesiunea S.E.A.T.O.
? propuse, nici dumneata să nu munca tractoristului Ştefan pul ca în Galtiu, activitatea
fii... Toma.' ţelor anticolonialiste. Experienţa a a- s-au adoptat noi măsuri pentru întă
Preşedintele întovărăşirii a- culturală să fie iarăşi pornită.
rătat că acolo unde puterile colonia rirea potenţialului militar al acestui
V. DELAZAGRA
grlcole, tov. Sava Codreanu, Ultimele cuvinte aţe preşe ? liste fac zarvă în jurul aşa-numitelor bloc agresiv. Potrivit agenţiei United
îl arătă lui Toma tarlaua un dintelui îl făcură pe Toma să Membrii întovărăşirii agri „acţiuni subversive" fără îndoială că Press, primul punct de pe ordinea de
de avea să tragă primele braz dea un răspuns d em n : cole din comuna Stremţ au
este vorba de creşterea mişcării de eli zi a recentei sesiuni a avut în vede
de ale acestui an. Cu mîna ţi — Voi dovedi, tovarăşe pre tot temeiul să creadă într-o berare naţională, împotriva pactelor re „ca ţările membre să continue în
nută din obişnuinţă strîns pe şedinte, că ştiu să-mi fac da şl mai mare rodnicie a pă-
maneta tractorului, Toma îl toria... Şl trăgînd maneta, mîntului. Ştefan Toma, tînărul militare. Acest lucru dovedeşte pe de tărirea forţelor militare şi să ia mă
urmărea. Din cînd in cînd o- tractorul porni lăsînd în ur acesta entuziast, şi-a dat cu
chil lui mart cuprindeau întin mă primele brazde. Preşedin vîntul că-i va sprijini pe în altă parte că principala problemă pe suri în vederea întăririi securităţii in
tovărăşiţi în lupta pentru roa
surile şi înconjurat de peisa tele îl mai urmări puţin şi a- care au discutat-o căpeteniile S.E.A.T.O. terne“. Dulles a prezentat la sesiune
jul primăverii timpurii, simţea poi porni spre sat. de bogate, iar în aceste zile
tot mai aproape marea bătă- cuvîntul dat devine tot mai reunite la Canberra a fost lupta împo planul sporirii forţelor armate şi a
Către seară, Toma trecu cu mult faptă împlinită.
triva avîntului continuu al mişcării cheltuielilor militare al Pakistanului,
privirea peste munca primei
anticolonialiste din ţările Asiei. Tailandei, Filipinelor, Australiei şi
Sesiunea S.E.A.T.O. a dovedit co Noii Zeelande şi a creării pe teritoriul
munitatea de interese care leagă prin-' acestor state a unor noi baze pentru
cipalele puteri colonialiste ale lumii forţele maritime şi aeriene militare
S,D.A., Anglia şi Franţa cu încerca americane. Pe de altă parte, potrivit
Creşte productivitatea muncii LA MOSCOVA rea lor de a împiedica dezvoltarea li relatărilor' presei americane, S.U.A.
beră şi independentă a statelor asia duc tratative cu privire la trimiterea
Factorul esenţial în creşterea In industria _ siderurgică, la Seara a prieteniei tice. In această ordine de idei reţin în Pakistan, Tailanda şi Filipine a u-
nivelului de trai al oamenilor Combinatul siderurgic din Hu
muncii, este ridicarea neconteni atenţia discursurile reprezentanţilor a- nor unităţi atomice americane „cu des
tă a productivităţiii muncii. A-
cest factor influenţează în mod nedoara, în februarie, producti ro m în o -s o v ie tic e merican, englez şi francez cu privire tinaţie specială“.
hotărît reducerea preţului de
cost al producţiei şi legat de a- vitatea muncii a crescut cu 12,1 la „extinderea zonei de acţiune a Ca de obicei, S.U.A. îşi asigură şi
ceasta scăderea preturilor măr
furilor din comerţul nostru de la sută, fată de sarcina plani MOSCOVA 17 Coresponden JHama, U e&l d&l i&ei&n S.E.A.T.O.“. Dulles a lăsat să se înţe în această alianţă partea leului. Dulles
stat. Fără îndoială că acest lu ficată, iar la uzina „Victoria“ tul Agerpres anunţă s
cru e bine cunoscut de către Călan cu 9,9 la sută. leagă că împărtăşeşte părerea unor ob a şi declarat făţiş că forţele navale
toate colectivele întreprinderilor La 16 martie la Casa Cen
din regiunea noastră, colective In seara aceea, repetiţiile începu poate chiar şi peste hotarele regiunii servatori potrivit cărora India, Birma • şi aeriene ale Statelor Unite reprezintă
care au luat măsuri pentru asi seră mai devreme ca de obicei. Asta, noastre, că-i clntăreaţă talentată şi că
Productivitatea muncii a în trală de Cultură a Rezervelor nu pentru că corul căminului cultu atît a îndrăgit corul căminului cultu nia, Indonezia, Laos, Cambodgia şi forţa principală de şoc a S.E.A.T.O.,
gurarea unei creşteri ritmice a ral din Băcia se pregătea pentru o ral, încît greu i-ar veni să se despartă
registrat o creştere frumoasă şi de Muncă a avut loc o seară manifestare mai deosebită, ci pentru alte ţări care au refuzat în repetate că ceilalţi prieteni au doar rolul de
productivităţii muncii. în unele întreprinderi !de indus consacrată Festivalului Mondial că se stabilise punerea în repertoriu a de er.
trie uşoară şi locală. Fabrica al Tineretului şi Studenţilor cltorva cintece noi. Pentru treaba asta Atunci, cînd dirijoral oorulUi se rîrtdUri să adere la S.E.A.T.O., repre a proteja această forţă şi eventual de
Dacă ne referim la întreprin de încălţăminte „Ardeleana" le, trebuia timp mat mult.
din Alba Iulia', a obţinut o creş care va avea loc în curind la „plîngea" că nu sînt corişti suficienţi zintă „un vid", care ar trebui litriplut a primi contraloviturile.
derile mari, de importantă re Moscova. La reuniune au luat ? pentru a-i împărţi pe patru voci, Io-
tere a productivităţii muncii în parte membri ai Ambasadei zefa Bartok a fost prima care ş-a an de puterile coloniale şi în primul rînd Faptele însă arată că în majoritatea-ţă-
publicană, se constată că pla Republicii Populare Romîne în Povestea acestui cor începe din anul gajat să recruteze alţi noi corişti. de S.U.A. Este ştiut faptul că cercurile rilor asiatice există un puternic curent
luna ianuarie de 0,9 la sută, U.R.S.S. şi tinere şl tineri ro- 1953. Astăzi, corul numără peste 40
nul creşterii productivităţii mun mînl care studiază Ia Institu tineri şi vîrstnlci, cifră destul de fru — Voi aduce şt pe cei doi feciori ai reacţionare americane desfăşoară îm împotriva blocurilor militare imperia
iar în februarie de 8,6 la sută. moasă. met, Ludovic şl Francisc. potriva acestor, ţări .o intensă activi liste şi mai- ales împotriva S.E.A.T.O.
cii a fost realizat şi depăşit. A-
Se zice că bazele corului din aşeza Este grea să redai în cuvinte sen tate de subminare, dedîndti-se îa in Aşa cum scrie ziarul „New York Ti-
şa de pildă, la Trustul miner rea amintită, aparţine multor oameni. timentele de bucurie care încearcă pe
Fabrica de tricotaje din Sebeş tele de învăţămînt superior din Amintim însă numai pe Alexandru oricare cînd vede astăzi , pe Iozefa trigi în scopul agravării relaţiilor din mes“, referindu-se la lucrările
—Hunedoara, — Teliuc, în pri de 5,5 şi respectiv 8 la sută, iar Moscova. Rusu, învăţător destoinic, cate a mun prinsă de braţ, de © parte şi de alta,
întreprinderea de industrie loca cit mal mult ca toţi pentru a în ' de către cel doi feciori, merglnd la tre Pakistan şi India. S.E.A.T.O. pentru politico americană
ma lună a lanului, productivita lă „1 Mai“ din Deva, 21,5 la Participanţii Ia reuniune au jgheba un cor ca care satul să se căminul cultural să înveţe un cîntec
sută în prima lună, Iar în a întîmplnat călduros pe oaspeţi, mlndrească. nou. In ciuda aparenţei unităţii care s-a există aici „o Şefie de poziţii vtilne-i
tea muncii -a crescut ou 1,4 la doua de 15,7 la sută.
M. T. Vlad. însărcinat cu A- Intr-un registru de activitate al co ...Poate in seara aceea, cînd au în manifestat la sesiunea de la Canberra, rabile".
sută şi în februarie cu 4,7 Realizările obţinute de între facerl ad-lnterlm al Republicii rului căminului cultural din Băcia, stau văţat cîntecele I(Valurile Amarului" de
Populare Romîne în U.R.S.S, şl scrise cîteva fraze: „In activitatea co Socolov, „La un nor" de Porumbescu totuşi vechile divergenţe anglo-franco- Ideea coexistenţei paşnice cîştigă
la sută, iar Combinatul car C. Cîrţină, membru al C.C, al rului nostru au fost atraşi oameni în şl altele, cineva a consemnat toi în americane au răbufnit şi cu acest pri tot mai mult teren în ţările asiatice.
vîrstă. Oameni care înainte au dorit acel registru: „Mama şl cel doi fe lej. Astfel, cercurile' guvernante1 en Ga şi pactul de la Bagdad, pactul
bonifer din Valea Jiului şi-a să-şt valorifice talentul, dar n-aveau ciori, au împlinit aproape patru ani
prinderile regiunii noastre în Uniunii Tineretului Muncitor unde. Acum, tovarăşei lozefă Bartoc, de cînd sînt corişti activt". gleze au manifestat o oarecare indi S.E.A.T.O. are un caracter net colo
realizat planul de creştere al din R.P.R., care se află la Mos femeie^ în vîrstă, l s-a dus vestea, ferenţă faţă de actuala sesiune a
productivităţii muncii în pro ceea ce priveşte creşterea pro cova, au transmis tinerilor din C. CRĂCIUN S.E.A.T.O., la Canberra participînd doar nialist. Popoarele asiatice, care au a-
porţie de 103,5. la sută în ia ductivităţii muncii sînt îmbucu Moscova un călduros salut.
nuarie cu 100,5 la sută în cea vut atît de mult de suferit de pe urma
de a doua lună a anului 1957.
rătoare. Urmează oa pentru vii Apoi a avut loc un concert ministrul dominioanelor, lordul Home colonialismului, îşi intensifică lupta îm
şi nu ministrul de externe, Selwyn potriva acestor instrumente odioase ale
tor, .colectivele întreprinderilor să : Ja care şl-au dat concursul Lloyd. Se ştie că S.U.A. au fost re colonialismului. Ele cer încheierea u-t
prezentate de însuşi şeful Departa nui pact de securitate colectivă al ţă
facă din realizările’' dobîiidite' membri al echipelor de artişti mentului. de Stat, John Foster Dulles, rilor asiatice, cer ca blocurile militare
pînă acum, un punct de pleca amatori, precum şl artişti al In momentul de faţă, în ce priveşte să fie desfiinţate, iar coexistenţa paşni
re spre noi succese în creşterea Teatrului de Operetă din Bu S.E.A.T.O.' cercurile guvernante engleze că ,Să fie singurul principiu călăuzitor
sînt neliniştite că el devine tot mai în politica ţărilor Asiei.
productivităţii muncii. cureşti.
naac
veşte aprovizionarea cu mate jutorul valoros pe oare-1 poate mod continuu a procesului teh tele au fost reduse sub procen
rialele necesare şi oalele pen nologic de fabricare a fontei. tul admis. Dar, munca organi
PE TEME DE PARTID tru descărcarea la timp a fon da activul fără de partid. Ast
tei, iar maiştrii Nicolae Şerban fel, numeroşi oameni cu multa O altă metodă pe care biroul zaţiei de bază nu s-a oprit in
şi Constantin Seriteami de la voinţă şi putere de muncă Ca:
încărcare să se intereseze de Constantin Dan, şef de schimb, organizaţiei de bază a între faţa acestor realizări. In per
sortarea întocmai a materiilor prim-maistrul Simion Dascalu
Mărirea indicelui de utilizare a furnalelor, prime şi să vegheze asupra mo şi alţii, au fost atraşi şi îndru buinţat-o şi care a dat rezulta manenţă, ea a căutat să intre
preocupare de seamă a organizaţiei dului cum se respectă reţeta de maţi de către organizaţia de
de bază încărcare a furnalelor. Tovară bază spre găsirea celor mai te bune, a fost folosirea cu ,cît mai adînc în problemele
şul Arcadie Schvartz care în bune metode care să ducă la
calitate de şef adjunct pe liniei folosirea deplină a capacităţii mult succes a agitaţiei vizua producţiei, să se ocupe cu ace
administrativă răspunde de în de producţie a utilajelor, la
cărcarea tuturor furnalelor, a sprijinirea efectivă a furnalişti- le, ca : lozinci cu caracter mo iaşi interes şi însufleţire de
fost însărcinat de către biroul lor din schimburile pe care le bilizator, panoul de onoare etc., extinderea iniţiativei şi la ce
organizaţiei de bază să se oou* conduc. Ca urmare a acestui
pe de buna ciuruire a calcaru fapt, întreaga masă de mun iar pentru orientarea în orice lelalte furnale. Şi rezultatele
lui, scoaterea prafului din cocs citori a fost antrenată în focul
şi prăjirea în bune condiţiuni întrecerii socialiste, iar unele moment a muncitorilor, s-a muncii de zi cu zi, nu au în-
a minereului. De asemenea, deficienţe de ordin tehnic şi confecţionat la toate furnalele tîrziat să se arate. Astăzi, va
unor comunişti ca : Ioan Luţic,
Octavian Grecu şi alţii, li s-a grafice de urmărire zilnică a loroasa iniţiativă se aplică cu
trasat ca sarcină ca în aduna indicilor de utilizare realizaţi. mult succes şi la furnalele 2
In întrecerea socialistă ce se tehnicienilor spre studierea a- buri. Pe baza experienţei rea sindicală pe secţie, să dez
desfăşoară pentru înfăptuirea celor posibilităţi pe baza cărora bată importanţa acesteia şi să In acelaşi timp, la calenda şi 4.
importantelor sarcini trasate de să se poată realiza o creştere acumulate în anii trecuţi şi a lămurească o serie de probleme
cel de-al Il-lea C&ngres al par simţitoare a producţiei şi pro practicei de zi cu zi, biroul or legate de îmbunătăţirea indici rul fruntaşilor se ţine eviden wîntreaga muncă politică des-
tidului şi de Plenara C.C. al ductivităţii . muncii. După o se ganizaţiei de partid a îndrumat lor de utilizare ai furnalelor. ţa zilnică a rezultatelor obţi făşurată de organizaţia de ba
P, M. R. din 27-29 decembrie rie de frămîntări, calcule, şi a- comitetul de secţie sindical de Studiind problema blocării oa nute în întrecere de fiecare e- ză, a făcut ca numai în peri
1956, masele largi de oameni nalize, cît şi a unor propuneri a antrena şi sprijini efectiv lelor cu fontă, comunistul Ru- chipă în parte. Pe lîngă aceste oada 1—13 martie a.c. indicii
ai muncii îşi afirmă tot mai făcute de comunişti, biroul or munca pe care furnaliştii o de dolf Niri a iniţiat metoda ca organizatoric au fost înlăturate. forme, biroul organizaţiei de
mult iniţiativa lor creatoare, ganizaţiei de bază a ajuns la pun pentru îndeplinirea cu suc- pacelor fixe zidite pe oalele de bază nu ia scăpat din vedere nici de utilizare ai furnalelor 1—4 să
pun ou îndrăzneală în practică concluzia că în . cadrul secţiei ceă a sarcinilor ce le revin, iar fontă, lucru care a dus la în Obţinerea unor indici înalţi
noi metode de muncă, studia furnale vechi există numeroase pe baza evidenţei ţinute de ad de folosire a agregatelor şi in rolul important pe oare-1 au a- depăşească cu mult media anului
ză procesul tehnologic al pro rezerve interne care folosite ministraţia secţiei, să organi lăturarea ?olidificării fontei în
ducţiei îl îmbunătăţesc necon ar duce la sporirea în mare zeze o largă publicitate în ju stalaţiilor, este de neconceput gitatorii. Selecţionaţi din rîn 1956, Odată cu mărirea indici
tenit, reuşind astfel să obţină măsură a producţiei de fontă, rul rezultatelor obţinute în în timpul transportului la O.S.M, dul celor mai buni membri şi
noi şi însemnate succese pe li Astfel sub îndrumarea şi ou trecere. Totodată, comitetul de fără o temeinică muncă politi candidaţi de partid şi fiind in lor de utilizare, a sporit şi pro
nia sporirii productivităţii mun sprijinul organizatei de partid, secţie a' fost îndrumat să stu şi odată cu aceasta la realiza că de ridicare a nivelului teh- struiţi la timp asupra muncii ducţia de fontă. In timp ce
cii, îmbunătăţirea calităţii pro muncitorii şi tehnicienii de lia dieze şi să răspândească expe nico-profesional al muncitori ce trebuie s-o desfăşoare, agi muncitorii de la furnalul nr. 1
duselor şi reducerea preţului rienţa pozitivă şi cele mai bu rea unei economii de 325.000 lor. De aceea, organizaţia de tatorii Gheorghe Negru, Iosif şi-au îndeplinit planul în pro
de cost al acestora. Descoperi furnalul nr. 1 au pornit valo ne metode de muncă folosite bază de la furnalele vechi ale Tolvoy, Nicolae Bistrian şi al porţie de 119,61%, brigăzile con
rea şi folosirea inepuizabilelor roasa iniţiativă de a îmbună de unii fruntaşi ai secţiei fur lei. Exemplul comunistului Niri combinatului a îndrumat pe co ţii, s-au străduit ca în convor
rezerve interne, răspîndirea ac tăţi indicele de utilizare a -volu-. nale vechi şi chiar de la cele muniştii şi candidaţii de partid birile lor cu muncitorii să le duse de Ilie Mîtcă, Alexai Iru
tivă şi extinderea a tot ceea ce lalte agregate modeme. de-a găsi noi procedee de îm cu o pregătire mai înaltă să se explice pe larg oare sînt căile Uţu şi Ioan Iacob de la fuma-'
este nou, înaintat şi progresist, mului util al furnalului cu cel ocupe în mod practic de ridi
a experienţei fruntaşilor^ în. puţin 10 la sută faţă de media In urma acestui lucru, biroul bunătăţire a procesului de pro prin care se poate obţine o îm lul^nr. 2 au dat cu 20,39 la'
producţie, este o sarcină de indicilor realizaţi în anul 1956. carea calificării profesionale a bunătăţire a indicilor de utili sută fflai multă fontă. Realizări
cinste a fiecărei organizaţii de organizaţiei de bază a întoc ducţie la furnale, a fost urmat muncitorilor în mijlocul cărora zare a agregatelor la care lu de seamă au înscris în perioa
PentTu ca această frumoasă mit Un plan de acţiune în care lucrează, iar conducerea admi crează, importanţa pe care o da respectivă şi muncitorii de
partid din toate întreprinderile iniţiativă să fie dusă la bun a prevăzut sarcini concrete fie şi de maistrul Mihai Bimbell nistrativă a secţiei a fost de are realizarea unor "indici înalţi, la furnalul 4, care, printr-o
sfîrşit şi să se extindă şi la c e - cărui membru şi candidat de terminată să deschidă un curs’ mai bună organizare a proce
şi instituţiile noastre socialiste. lelalte furnale, organizaţia de partid în raport ou pregătirea de la întreţinerea mecanizării de minim tehnic care deja func sului de producţie au reuşit
bază a trecut la desfăşurarea iui politică şi profesională, plan ţionează pe schimburi de â-
Pornind de la acest fapt, cît unei intense munci politice de care după ce a fost aprobat de furnalelor care în prezent stu proape două săptămîni. In ca mobilizînd întreaga masă de să-şi întreacă sarcinile de plan
masă, la găsirea şi folosirea adunarea generală — s-a dru] acestui curs, sînt înca
şi de la sarcinile ce-i revin în celor mai variate forme de an diază închiderea perfectă a cor draţi o serie de muncitori şl furnalişti la îndeplinirea măre cu 21,95 la sută.
trenare a muncitorilor în reali prelucrat cu toate organiza şefi de echipe, cărora li se pre
lupta ce se duce pentru creşte zarea unor indici înalţi de uti felor. dau cu regularitate lecţii lega ţelor sarcini ce le stau în faţă; Organizaţia de bază de la
lizare a agregatelor. In acea ţiile de pe cele 3 schimburi. te de munca şi activitatea lor
rea continuă a producţiei de stă direcţie, conducerea politi-. In munca şi activitatea sa de In afară de aceasta, organi furnalele vechi ale Combinatu
că a întrecerii a constituit una Aşa de pildă, comunistul An zaţia de bază a analizat în una lui siderurgic Hunedoara, este
metal, organizaţia de bază de din principalele sarcini ale or drei Raţ şi candidatul de par sprijinire şi extindere a iniţia din adunările sale generale ca hotărîtă să lupte şi pe mai de
tid loan Păpuşoi de la des
la furnalele 1-4 a Combinatu ganizaţiei de bază pe secţie şi cărcare au primit ca sarcină tivei, organizaţia de bază a re sînt rezultatele obţinute .şi
din partea organizaţiei să se ce lipsuri mai există. Cu acest parte cu acelaşi elan pentru
lui siderurgic din ¦Hunedoara, a organizaţiile - jm ;&chim- ocupe de ajutorarea oamenilor căutat să sq folosească şi d,e a- zilnică, de procesul de produc
prilej, s-a constatat că indicile debîndirea unor succese şi mai
a îndreptat întreaga activitate da Ia furnalul; m i$ în ea prl-
ţie al furnalelor. Spre exem de utilizare a furnalului nr. 1 mari în ceea ce priveşte creş
a muncitorilor, inginerilor, şi
plu, la ultima lecţie oare s-a a crescut faţă de angaja terea indicilor 'de utilizare a
volumului util al furnalelor şi
ţinut, şeful de schimb Ioatf ment, în aşa fel încît produc pe această cale, să sporească
ţia de fontă realizată de bri producţia de fontă.
Moisii, a vorbit cursanţilor des găzile ce deservesc acest agre
gat a crescut 'Şl ea cu pest$
pre folosirea chibzuită a mate-
Hilar prin» şi iti 18 & şutlu 'declasa- Ş. STRAHOVEANU
