Page 58 - 1957-03
P. 58
Pag.'_2_ wmVM-* DRUMUL SOCIALISMULUI e'53^5!5tS^aSîf Nr. 706
UKJSWSWÂV:Y IC T « T K ***® W
P IO N IE R II C O L E C T IV IŞ T I O miţiallim rn rai ui m npm w o <><><><><><X><í><X><><><>O<>OO<X>C<><><0<XX>O<><X><XXX¦
Să nu credeţi cumva că este membru al gospodăriei colecti la şcoală, fetelor le ia sforile, cînd Ţăranii muncitori din satul o<><>0 <X><XX>0 0 <K>0 <X><XX>0 0 <><>0 0 0 <>00<><X><>0 0 ' elen a
vorba de pionierii dintr-un sat. ve, pentru că numai munca în joacă „coarda", vorbeşte urît şi Balomir, raionul Orăştie, au
fiii colectiviştilor. De data a- comun ne aduce progres şi altele. Majoritatea voturilor au desţelenit o păşune degenerată O zi primăvăratică plină de soare, A N TO N ESC U
ceasta este vorba de o altă ca bunăstare". fost împotrivă. Deci o lecţie pen de peste 10 ha. In acest an ei artista emerita
tegorie de pionieri. De cei care• tru comportarea de viitor. au hotărît să planteze această cu vini tăios şi iz de zăpadă de pe
sînt înscrişi la diferitele cercuri In sunetul tobelor şi al trom suprafaţă cu pomi fructiferi. La
ale Casei pionierilor din oraşul petelor, frumos încolonaţi, pio Şi acum despre averea chemarea punctului agricol din Parlng. Drumul pe jumătate zbicit,
Sebeş. Acum cîtva timp, ei au nierii s-au îndreptat spre sala colectiviştilor Şibot, raionul Orăştie, ţăranii pe jumătate îngheţat, ne duce la oale
hotărît să formeze o gospodărie de şedinţe a Sfatului popular
Desigur că este modestă. Dar spre Teatrul de stai „Valea Jiului".
In biroul directorului, facem cunoş
agricolă colectivă a lor, a pio orăşenesc. Aici, într-o atmosferă ea va creşte de la o zi la alta. muncitori din satul Balomir au tinţă cu actriţa Elena Antonescu, ar
nierilor. de mare sărbătoare a avut loc Pentru început însă este sufi răspuns în număr mare. Numai tistă emerită. Ne împrietenim repede,
şedinţa festivă de constituire a cient cei 10 ari teren arabil, 400 într-o singură zi, 105 oameni au discuiirid despre una, despre alta şl
Cum s-a născut ideea gospodăriei. m.p. de parc, 800 m.p. teren spor lucrat la săpatul gropilor. To uşor — ajungem cu discuţia spre ac
tiv, o livadă cu 15 pomi fruc varăşul Opriţa Groza deşi are tivitatea scenică.
La Casa pionierilor din ora Pioniera Maria Rău, a pre tiferi şi un atelier de tîmplărie. 70 ani, a săpat singur 5 gropi
şul Sebeş, s-a înfiinţat un cerc zentat darea de seamă a comi Ca unelte de lucru gospodăria într-o zi. Cu !aţa luminată de bucurie, ea
al tinerilor naturalişti. începu
dispune de 5 sape, 4 hîrleţe, 2 ne-a vorbii despre minerii pentru care
tul, ca oricare altul, a fost mo tetului de iniţiativă. După a- lopeţi, o găleată şi două stropi Astfel, în trei zile au fost să munceşte cu drag alături de întreg
dest. La înfiinţare, cercul avea ceea au urmat discuţii la care tori. diţi peste 500 bucăţi pomi. activul actoricesc al teatrului din Pe
puţini pionieri, apoi numărul au participat vreo 18 pionieri. troşani, pentru a da spectacole de ca-
lor a crescut de la o zi la alta. Fiecare a făcut propuneri pen Acest inventar va creşte, căci ¦—ojjto— Utaie, distractive şi educative.
Tot aşa au crescut şi preocu tru munca de viilor. Printre adunarea generală a tinerilor co
pările în cadrul cercului. altele s-a propus împrejmuirea lectivişti a hotărît ca producţia de producţie Aflăm că artista Elena Antonescu
curţii Casei pionierilor, ca ast obţinută să fie predată statului ale tineretului lucrează In iealru de 35 de ani.
Intr-una din zilele lunii fe fel culturile să fie protejate de pe bază de achiziţii. Cu banii
bruarie 1955, pionierii cercului „dăunători" (găinile vecinilor), realizaţi vor cumpăra cele ne In întreprinderile din raionul Cu gîndul împovărat de amintiri,
au făcut o vizită la gospodăria cesare. De altfel, acest lucru îl Alba, organizaţiile U.T.M. au în ne-a evocat zilele clnd jiind actriţă
agricolă colectivă „Drumul lui oglindeşte însăşi statutul gospo ^ pe scenele teatrelor burgheze, nu a- „Bătrlneţe zbuciumată", Natalla Cod- altuia." In care va Interpreta rolul lui
Lenin" din oraşul Sebeş. Deşi
iar pentru „paznicul cîmpului” dăriei ,care a fost votat în adu ceput să reorganizeze brigăzile
in plină iarnă, spre surprinde (clinele Lăbuţ) să se facă o narea generală. de producţie ale tineretului. Ast ^ vea nici cu ce să cumpere pline, şic in „Cringul de Călini", Frâu Olga Pavlovna.
rea lor, pionerii au văzut în ră cuşcă, căci uneori chiar şi co fel, la fabrica „Ardeleana1, au
sadniţe : roşii, varză şi gulii piilor le e frică de el. Ultimele amănunte fost reorganizate 7 brigăzi de Ne-a descris somnul prin gări, pe Milch tn„Vulfurul de aur", Olenca înconjurată cu darg de tinerii ac-
verzi. După aceasta au început producţie. La C.F.R. Coşlarl şi
să-şi facă şi ei răsadniţe. Adunarea nu luase încă sfîr- , ., tort, ca şi de spectatorii din Valea
geamantane şi turneele organizate cu din „Dragoste Urzic , domnişoara ^ ^ ^
căruţa, căci bani de tren de multe Cucu din „Steaua fără nume , sic. ^p bucură de respect şi stimă. Drept
Dar roadele muncii pionieri Ceva despre conducătorii şit. Din sală, o fetiţă a depus pe Teiuş, la întreprinderea „Gh. ori nu aveau. Acum, alături de ceilalţi artişti ai preţuire pentru meritele sale deose-
lor din cadrul cercului natura- gospodăriei masa prezidiului încă 86 de ce Doja“ şi la alte întreprinderi, s-a Apoi ne-a vorbii despre piesele ale leairului de stat din Petroşani, se pre- bite, ea a fost distinsă cu titlul de
liştilor nu au fost din cele mat reri de înscriere în gospodărie.
bune. Mulţi pionieri nu au mun „Pionierul X este un bun Erau ale pionierilor de la Şcoala făcut de .asemenea reorganizarea căror roluri le-a îndrăgii mai mult. găteşte pentru concursul din aprilie „artistă emerită" a R.P.R.
cit la îngrijirea culturilor. Ce prieten, are numai note de 5, germană. Cu acestea numărul brigăzilor de producţie, oare au
trebuia făcut pentru ca munca ajută pe colegii mai slabi la în membrilor gospodăriei a crescut început să obţină realizări însem Am notat: rolul Măriei Lvovna din al tinerilor adori cu piesa „Copilul C. GHEORGHE
nate. 1î ,
văţătură, este disciplinat"... la 161. OOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOC 00000<XX>000<X><>00<><X>0<>0<>0000000<H><>0<X><X><><><><><>000<X
să meargă mai bine ? Cam aşa au fost caracterizaţi
toţi cei 9 membrii propuşi şi
Răspunsul nu a întîrziat să aleşi în consiliul de conducere Cum, orice gospodărie are un Festivalul regional al tineretului — un Acfiviîate intensă la gospodăria
vină. Formarea unei gospodării al gospodăriei agricole colecti „naş" care o ajută şi o îndru row prilej de tresare în revistă
agricole colective va rezolva ve. Din conducerea gospodăriei mă, şi pionierii şi l-au găsit. în anexă din Lăpuşnic
totul. Aici, pionierii vor munci fac parte pionierii Viorel Albu. treprinderea U.I.L. Sebeş, va pa
in mod organizat, avînd posi Maria Medea, Adrian Popa, 0- trona această tînărâ gospodărie, a forţelor tinereşti Muncitorii de la gospodăria anexă peratura da 18—20 grade. Din cazan
bilitatea să producă mai bine, limpia Coşeru, Mircea Sîrbu, cea de-a 20-a din raionul Sebeş. din Lăpuşnic obţin realizări însem apa se duce prin conducte la furtunu
aplicînd şi respectînd regulile Kentsch Cristea, Mircea Bîlclea. Cu acest prilej pionierii l-au de (Urmare din pag. l-a) create pînă în prezent 13 loturi nate în aceste zile. In toate sectoarele rile de stropire. Pe măsură ce răsa
agrotehnice. Gyaloy Gerti şi Mariana Pn- clarat pe tov. Paul Medler, di de activitate ale gospodăriei se mun durile cresc, se reduce atît temperatura
pescu. Ca preşedinte a fost ales rectorul întreprinderii, pionier de viaţă a hotărîrilor partidului, ale festivalului ce cuprind o su ceşte cu însufleţire. Legumicultorii au din răsadniţe, cît şi temperatura apei.
Comitetul de iniţiativă pionierul Mircea Sîrbu. onoare, iar cravata roşie pe care s-au născut în masele tineretu prafaţă de 22 ha. teren. In ra fnsămînţat 1.300 m.p. de răsadniţă. Gu cîteva zile înainte de plantat, tem
i-au pus-o la gît, îl va face pe lui preţioase iniţiative. Organi ionul Sebeş s-au făcut 15 lo Cea mai mare parte a răsadurilor au peratura aerului din răsadniţe şi a a-
la lucru Dar a fost şi unul pe care tiu „naş" să nu-şi uite de ei. zaţiile U.T.M. din Combinatul turi cu o suprafaţă de 25 ha., şi răsări). Zilele trecute au fost re- pei va fi egală cu cea a aerului din
l-au votat. Este pionierul Vir- siderurgic Hunedoara, de pildă, iar tinerii din comunele Dobra, picate peste 20.000 fire de ardei, roşii cîmp. Aceasta cu scopul de a se căli
Mai întîi, pionierii au hotărît gil Frâţilă. Mulţi din cei care Şi ca un ultim amănunt. TI- s-au angajat să realizeze pînă Şoimuş şi Ilia, au înfiinţat lo şi gulioare. La această lucrare mun răsadurile pentru a nu suferi din cau
să formeze un comitet de ini au discutat pe marginea pro năra gospodărie colectivă va la festivalul regional economii turi care vor fi cultivate cu car ceşte cu multă îndemînare tov. Maria za curenţilor reci.
ţiativă care să se ocupe de în purta denumirea de „Cravata ro echivalente cu suma de 3,5 mi tofi timpurii. Ârsenie şi altele.
scrierea de membri în gospodă punerii făcute au arătat că este şie" şi are sediul la Casa pionie lioane lei. De asemenea, ele Realizări însemnate au obţinut şi
rie. In comitet au fost aleşi 10 rilor din oraşul Sebeş. s-au mai angajat să cinstească Deosebit de valoroasă este In cîmp s-au însămînţat 13 ha. cu muncitorii din sectorul pomi-viticol. A-
pionieri din cei mai buni, atît indisciplinat ,se bate cu copiii iniţiativa pionierilor din comuna ovăz, 6 ha. cu spanac, 2 ha. cu ceapă, ceştia au curăţit, săpat şi văruit peste
în activitatea şcolară cît şi la V. FURIR
Casa pionierilor. Prin munca marea sărbătoare a tineretului, Vinerea, raionul Orăştie, care 3 ha. cu morcovi şi 6 ha. cu ceapă 9.000 de pomi. In vie s-au făcut tăie
au lansat chemarea către tofi
clusâ de ei au început să se facă V. L Lenin «¦opere*, w©L dînd peste pian 1.500 tone n- pionierii patriei noastre în ve pentru stufat. Un număr de trei trac rile de primăvară pe toată, suprafaţa şi
primele cereri. Şi după acestea ţel, 3.000 tone fontă, 1.500 tone derea cultivării a cca. 0,05 ha. toare lucrează la pregătirea terenului s-a început cercuitul. Pentru complec-
au urmat altele. PREFAŢA laminate şi 850 tone minereu teren sămîntă timpurie, zarza pentru însămînţarea celorlalte cul -tarea golurilor s-au pregătit pentru a
aglomerat. vaturi timpurii, iar banii rezul turi. Tovarăşele Tatiana Florea, Ana fi plantate peste 4.000 de viţe altoite.
In comitetul de iniţiativă a Volumul al unsprezecelea cu ţia şi acordurile electorale“, taţi să fie vărsaţi în fondul fes Luncan, Florica Varga, Matilda Pan- S-au pregătit de asemenea îngrăşă
fost propusă şi pioniera Lucia „Opinie separată“, prezentată Zilele trecute în cadrul unui tivalului. Demnă de remarcat ciu şi altele care lucrează la planta minte chimice cu care va fi îngrăşată
Burtoi- o fetiţă mică de statu prinde lucrările scrise de V. 1. la Conferinţa generală din no miting festiv, tinerii uzinei este şi .acţiunea pionierilor de tul arpagicului sînt. apreciate ca fiind via şi s-au verificat şi ascuţit aracii.
ră, cu părul auriu, plină de vo Lenin în perioada iunie 1906— iembrie a P.M.S.D.R., „Proiect „Victoria“ — Călan, au luat sub la şcoala de 7 ani nr. 3 din printre cele mai harnice muncitoare din
ioşie. La şcoala unde învaţă, ianuarie 1907. Cea mai mare de apel către alegători“, „Des patronajul lor ce! mai mare a- Alba *Iulia, care au luat în în gospodărie. Muncitorii din sectorul zootehnic au
s-au înscris majoritatea pionie parte a lucrărilor cuprinse in pre blocurile cu cadeţii“, „So- gregat al uzinei,, fuma-lu! nr. 2. grijire un ha. teren arabil, care reuşit să livreze în cursul lunii ianua
rilor. Numai ea singură a adus acest volum sînt consacrate pro cial-democraţia şi alegerile pen va fi cultivat cu legume şi zar Pentru ca răsadniţele să poată fi rie şi februarie a. c. 112 porci. Un nu
în ziua înfiinţării gospodăriei 15 blemelor legate de activitatea tru Dumă“, „De-auzi părerea Preluînd agregatul, utemiştii s- zavaturi. udate cu apă caldă, a fost făcută o măr de 45 porci au fost puşi la în
cereri de înscriere. Şi Lucia Pi fracţiunii social-democrate din unui prost“... (Din însemnările au angaîat să elaboreze pînă la instalaţie specială. Un motor pompea grăşat pentru a fi livraţi în trimestrul
tic a convins pe mulţi din cole Duma ! de stat, de dizolvarea unui publicist social - demo Festivalul regional 1.500 tone Nu peste tot s-au luat măsuri ză apa din gîrlă într-un bazin care a II al acestui an.
gii şi colegele ei să se înscrie Dumei şi de începutul campa crat)“ sînt consacrate proble fontă peste plan, să reducă pre de popularizarea Festivalului fost instalat la cca. 4m. înălţime pen
în gospodărie. In ziua sărbăto niei electorale în alegerile pen melor campaniei electorale în ţul de cost cu 1 la sută, iar de în rîndurile tineretului şi în tru ca apa să poată avea presiunea De la crescătoria de păsări au fost
ririi înfiinţării gospodăriei îşi alegerile pentru Duma a II-a. clasatele cu 3 la sută faţă de prea mică măsură se folosesc livrate în trimestrul I a! acestui an
depuseseră cereri de înscriere tru Duma a II-a. procentul admis. posibilităţile locale. în acest necesară. Din acest bazin apa trece 642 găini. La incubatoare au fost
125 pionieri. Articolele „învăţămintele in In articolele „O încercare de sens. (gazete de perete, staţii scoşi, în seria I-a, t .800 pui, iar pen
clasificare a partidelor politice Tinerii mineri din Lupeni . au de radioficare, panouri, lozinci, prin conducte într-un cazan „Boylăr" tru seria a II-a s-au pus la clocit
In ziua marii sărbători surecţiei din Moscova“, „Jos din Rusia“, „Menşevicii eseri- lansat o chemare către toţi ti colţuri ale festivalului etc.) 2.367 ouă.
mîiniie !“ şi „Războiul de parti lor", „Spiritul filistin în mediul nerii mineri din bazinul carbo în care fiind foc, se încălzeşte la tem
Duminică, 17 martie. Spre zani“ sînt consacrate probleme revoluţionar“ se face o analiză nifer a! Văii Jiului, angajîndn- In problema pregătirii forma
Casa pionierilor din oraşul Se lor organizării şl tacticii insu de clasă a partidelor politice din ţiilor artistice culturale şi spor Alegerea noilor organe de
beş, grupuri vesele de copii se Rusia. se să dea 4.000 tone cărbune tive, sîntem încă rămaşi în ur
îndreptau spre frumoasa lor recţiei armate. rocsifieabil peste pian, să în mă. Aceasta se manifestă în conducere ale cooperativei
clădire din marginea oraşului. In lucrările: „In legătură cu Sînt incluse pentru prima oa fiinţeze 14 noi brigăzi de ti deosebi în raioanele Brad, Ilia,
La direcţiunea Casei pionieri ră în Operele lui V. î. Lenin neret, să organizeze mai bine Haţeg şi Alba Iuli.a. Timpul pî „16 Februarie“
lor era mare zarvă. Un conti declaraţia fracţiunii noastre din foaia volantă „Pe cine să ale transportul subteran şi să în nă la festivalul regional este
nuu dute-vino. Pionieri şi pio Dumă”, „Cine este pentru ali gem în Duma de stat ?“, nota fiinţeze încă două posturi ute- foarte scurt. De aceea, trebuie Vineri 15 martie a.c. a avut sonaie, şi şi-au confecţionat nu
niere veneau cu cereri de în anţa cu cădeţii ? „Ciracii cade- intitulată „Unirea Bundului cu miste de control. Ei s-au mai intensificată munca de U.T.A4. loc adunarea generală de dare meroase costume de haine în a-
scriere. Toate aveau cam ace tilor“, „Criza politică şi fali Partidul muncitoresc social-de angajat de asemenea să colec în rîndurile tineretului pentru de seamă şi alegeri a membri tnlierul de crotorie al cooperati
laşi conţinut: „vreau să devin mentul tacticii oportuniste“. mocrat din Rusia“ şi articolul teze o cantitate de 62.000 kg. buna reuşită a acestei sărbători. lor cooperativei „16 Februarie“ vei fără ca să plătească mano
„Dizolvarea Dumei şi sarcinile „Sarcinile partidului muncito fier vechi, iar 120 de tineri să In prezent au loc şi adunările din Haţeg. Darea de seamă a- pera cuvenită. De asemenea ei
proletariatului“, Lenin demască resc şi ţărănimea“, articol care devină purtători a insignei generale U.T.M. 'pentru alege supra activităţii depuse in de au întocmit, cu concursul fos
tactica menşevică de sprijinire explică lozinca fundamentală a rea organelor conducătoare. Ele cursul anului trecut de către tului contabil şef Mihai Billar
a Dumei cadete şi a lozincii bolşevicilor în campania electo „Prieten al cărţii“. pot şi trebuie să constituie un consiliul de conducere, a fost da, state de plată fictive, pu-
rală. lozinca independenţei de minunat prilej de antrenare a prezentată de tovarăşul Cornel tîndu-şi astfel însuşi anumite
constituirii unui guvern al ma pline a politicii de clasă a pro In această perioadă şi tinerii tuturor utemiştilor şi tinerilor Debucan, vicepreşedinte cu pro sume de bani, şi au ridicat în
jorităţii Dumei format din că letariatului şi a inadmisibiiităţii din satele regiunii noastre fac în acţiuni concrete pentru a fa ducţia. contul cooperativei 10.000 kg.
deţi, caracterizează din punct intense pregătiri în vederea în- ce din festivalul regional al ti de lemne de foc pe care de ase
de vedere politic dizolvarea Du blocurilor cu cadeţii. tîmpinării festivalului. In raio neretului un minunat prilej de Vorbitorul a scos în relief o menea şi le-au însuşit. Pentru
mei I şi stabileşte sarcinile par serie de succese obţinute de aceste fapte ei au fost îndepăr
tidului în această perioadă. nul Orăştie, de pildă, au fost afirmare al tinerelor noastre membrii cooperatori printre oare taţi din posturile respective şi
deferiţi procuraturii.
Lucrările : „Social-democra- vlăstare, hotărîrea lor de a ob creşterea valorii producţiei mar . La discuţii au luat apoi cu -
fă la ramura industrială cu 63 vîntul un mare număr de coope
Cooperaţia de consum — pirghie principali de plan (de exemplu consiliul ţine noi victorii în aplicarea ho la sută, iar la prestări servicii ratori care au arătat aspectele
sătesc din Ludoş raionul Sebeş, negative din activitatea vechii
In "'rprea schimbului de mărfuri Intra preşedinte tov. I. Munteanu, con tărîrilor partidului şi guvernu neindustriale cu 100 la sută. De conduceri, cît şi o serie de greu
siliul cooperativei din Rişculiţa lui.
Rezoluţia din martie 1949, a girea schimbului de mărfuri din fiind ei înşişi exemplu personal raionul Brad etc.). Datorită lip asemenea, planul valoric al tăţi care slînienesc în mare mă
trasat sarcina organizării şi la valorificarea produselor şi a- sei de vigilenţă din partea consi Veşti din Haţeg sură procesul de producţie şi a-
transformării cooperaţiei de con tre oraş şi sat. chitarea părţii sociale. Astfel, liului cooperativei din Romos, producţiei globale a fost reali
sum într-o adevărată organiza Gheorghe Andrici, preşedintele raionul Orăştie şi a organelor Staţie cu sală şi bufet zat^ în proporţie de 130,92 la nume: slaba aprovizionare cu
ţie de masă ,care să unească mi Plenara C.C. al P.M.R. din consiliului sătesc din Beriu, ra de control, fraudele la coopera sută, iar valoarea prestărilor
lioane de ţărani muncitori, edu 27—29 decembrie 1956, pune în ionul Orăştie, a valorificat mari tivă au ajuns la sume mari, Comitetul executiv !al Sfatului de servicii cu caracter indus materialele principale, lipsa de
cir,du-i în spiritul colaborării şi cantităţi de produse agricole ceea ce a făcut ca membrii coo popular al oraşului Haţeg se trial în proporţie de 136 la sută.
cooperării în muncă, astfel ca faţa cooperaţiei, noi şi măreţe prin cooperativă şi a achitat şi peratori să nu mai aibă încre străduieşte să înfrumuseţeze tot O serie de secţii ale cooperati tehnicieni calificaţi, localuri mici
mişcarea cooperatistă să devină sarcini. Una dintre acestea este chiar depăşit fondul social, spri dere în cooperativă şi să nu vină mai mult oraşul. De curînd, în vei, datorită unei bune organi
una din pîrghiile principale ale şi aceea de a contribui din plin jinind în acelaşi timp coopera cu drag să-şi procure mărfurile piaţa I. V. Stalin, a amenajat o zări a muncii, au reuşit să ob şi neigienice ale unor secţii. De
întăririi alianţei dintre clasa Ia formarea fondului centralizat tiva în toate acţiunile întreprin de care au nevoie. staţie de autobus cu o sală de
muncitoare şi ţărănimea munci al statului cu produse agro-ali se. La fel se poate spune şi des aşteptare şi un bufet. ţină importante depăşiri ale asemenea, vorbitorii au tinut să
pre Pafila Şufană, preşedinta Conducerile cooperativelor oa planului de producţie. Astfel la atragă atentia noii conducen
toare. mentare. consiliului sătesc din satul Căr- re au dovedit o slabă activitate, Un spectacol reuşit croitorie-bărbaţi planul a fost care va fi aleasă. ,sa se ferească
In perioada oare s-a scurs, coo Pentru a se putea achita cu piniş raionul Sebeş. Ea organi au datoria să ia măsuri pentru depăşit cu 110 la sută, iar la croi- de a cădea în aceleaşi greşeli
zează periodic echine pentru im impulsionarea realizării sarcini In ziua de 17 martie, în sala pe care le-a avut vechea con
peraţia din ţara noastră. îndru cinste de această sarcină, condu pulsionarea achiziţiilor şi se in lor de plan la desfacerea măr Sfatului popular al oraşului Ha torie-femei cu 103 la sulă, la ducere.
mată şi sprijinită de partid şi cerile unităţilor cooperatiste, tre teresează îndeaproape de buna furilor, prin aprovizionarea ţă ţeg, ansamblul de cîntece şi tîmplărie cu 75 Ia sută, la re
guvern, a obţinut o serie de suc buie să atragă în primul rînd aprovizionare a magazinului. Ca rănimii muncitoare cu tot felul dansuri al Trustului 4 construc Tot în cadrul acestei adunări
cese deosebit de importante. Ea masele de membri cooperatori la urmare a acestui faot, unitatea de produse industriale: îngră ţii din Hunedoara, a prezentat paraţii radio şi maşini de scris au fost înmînate insigne de
a contribuit din plin la întărirea discutarea sarcinilor cooperati cooperatistă din satul respectiv şăminte chimice, maşini şi u- un reuşit program. Publicul a cu 43 la sută, iar la zidari, zu fruntaşi unor membri coopera
alianţei dintre clasa muncitoare velor şi la îndeplinirea lor. Pen a reuşit să-şi realizeze planul în nelte agricole necesare campa primit cu multă simpatie pe ti gravi cu 40 la sută. tori care au obţinut importante
şi ţărănimea muncitoare. Prin tru aceasta, consiliile de condu fieoare trimestru. Datorită mun niei agricole de primăvară, prin nerii artişti amatori din Hune depăşiri de normă. Printre cei
unităţile cooperatiste de la sate. cere ale cooperativelor, consiliile cii depusă de consiliul coopera aceasta întărindu-se schimbul doara. In darea de seamă au fost distinşi se numără tov. Iosif
clasa muncitoare a trimis ţăra săteşti .trebuie să desfăşoare o de mărfuri dintre oraş şi sat. scoase în evidenţă şi o serie de
nilor tot felul de mărfuri indus largă muncă politică în rîndul tivei Baia de Criş şi de salaria In felul acesta, cooperativele Sport deficiente ale vechii conduceri Kassler, Siminic Stefoni, Ale
triale, maşini şi unelte agricole, membrilor, să-i antreneze pe a- din regiunea noastră, vor con a cooperativei. Darea de seamă
îngrăşăminte. La rîridul său, ţă oeştiia să-şi valorifice produsele ţii acestei cooperative, ei şi-au tribui din plin la ¦intensifica Duminică s-a desfăşurat me a înfierat atitudinea de coman xandru Crainic, Constantin Ma-
rănimea muncitoare a trimis prin cooperative, să-şi achite păr rea schimbului de mărfuri, la ciul de fotbal dintre „Recolta“ dă, pe care o aveau fostul pre rinchescu. Simion Rîrlea, Ale
muncitorilor o serie de produse ţile sociale, contribuind prin a- realizat planul pe luna februarie consolidarea alianţei dintre cla Haţeg şi „Flamura roşie” Deva. şedinte Dumitru Roman, şi fos xandru Hirsch şi Teodor Rată.
ceasta la întărirea cooperativei. sa muncitoare şi ţărănimea Echipa din Haţeg a cîştigat me tul vicepreşedinte Gheorghe Lu-
agro-alimentare necesare aprovi Contribuind la întărirea coopera la toate sectoarele de activitate. muncitoare, la ridicarea nivelu ciul cu 1—0. Golul a fost mar gojan, care. călcînd prevederile Cooperatorii şi-au ales apoi
tivei, la mărirea rentabilităţii, ei cat de Cjora. statutare şi legile în vigoare, noile organe de conducere pre
zionării, cît şi o serie de mate contribuie la sporirea veniturilor Sînt însă şi consilii oare nu lui de trai al întregului popor. au căutat să-şi însuşească bu cum si delegaţii care să parti
S. NICU nuri materiale prin diferite me cipe la conferinţa regională.
rii prime pentru industrie. In a- lor proprii. au reuşit să îmbunătăţească în GH. JIBOTEANU tode. Aşa de pildă, ei au dat Preşedinte al cooperativei a
Membrii multor consilii ale corespondent dispoziţii sa se elibereze, fără a fost ales tov. Alexandru Crai
acesta constă în primul rînd ro suficientă măsură activitatea u- membru în comitetul de se achita de către clienţi. în nic, iar vicepreşedinţi tovarăşii
cooperativelor din regiunea noa nităţilor cooperatiste. Ele nu se călţăminte în valoare de nesie Simion Bîrlea şi Cornel Debu
lul cooperaţiei de consum în lăr stră au privit cu mult simţ de preocupă de realizarea sarcinilor conducere al U.R.C.C. 9.000 lei, au folosit fondurile can.
răspundere realizarea planului, pentru deplasări în interese per-
N. SBUCHEA-
