Page 61 - 1957-03

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂI
Anul IX. Nr. 707
pmsnassBBBBame
Declaraţia tovarăşului CHIVU STOICA,
preşedintele Consiliului de Miniştri,
asupra politicii interne şi externe
a guvernului Republicii Populare Romîne
Tovarăşe preşedinte,
tovarăşi deputaţi
şi deputate,
In numele Consiliului de Miniştri al Re­
publicii Populare Romîne, desemnat de
Marea Adunare Naţională tn această se­
siune de început a unei noi legislaturi,
exprim profunde mulţumiri pentru încrede­
rea acordată, asigurîndu-vă, cu întreaga
răspundere ce ne revine, că vom depune
toate eforturile pentru dezvoltarea econo­
mică şi culturală a tării, pentru apărarea
păcii între popoare, pentru bunăstarea po­
porului, pentru succesul construirii socia­
lismului în patria hoastră (aplauze).
Sarcina centrală a guvernului este în­
deplinirea programului pe care Frontul
Democraţiei Populare l a prezentat la a-
iegeri şi care, prin votul de la 3 februa­
rie 1957, a întrunit aprobarea a peste 11
milioane de cetăţeni ai tării. Acest pro­
gram, elaborat pe baza hotărîrilor celuî
de-al 11-lea Congres al Partidului Munci­
toresc Romîn şi ale Plenarei din decem­
brie 1955 a C.C. al P.M.R., are ca princi­
pal obiectiv îmbunătăţirea neîncetată a
condiţiilor de viată ale oamenilor muncii.
Guvernul Republicii Populare Romîne va
continua cu aceeaşi fermitate politica de
întărire multilaterală a orînduîrii demo-
crat-populare şi de dezvoltare a democra­
ţiei socialiste, politica de consolidare a
sfatului democrat-popular, ca- instrument
al construcţiei socialiste, călăuzindu-se în­
totdeauna după linia Partidului Muncito­
resc Romîn, după interesele fundamentale
ale poporului muncitor. Guvernul Republi­
cii Populare Romîne va urma cu aceeaşi
consecventă ca şi pînă acum politica de
dezvoltare şi întărire a unităţii şi solida­
rităţii frăţeşti cu ţările lagărului socia?
list, de coexistenţă paşnică cu toate tarile
lumii, indiferent de orîriduirea lor socială
şi de stat.
Tovarăşi deputaţi,
întreaga organizare politică şi econo­
mică a statului democrat-popular, de Ia
preluarea puterii politice de către clasa
muncitoare în alianţă cu ţărănimea mun­
citoare, a avut şi are la baza sa aplicarea
principiului centralismului democratic.
V. 1. Lenin scria în noiembrie 1917:
„Noî sîntem pentru centralism şi pen­
tru „pian", dar pentru un centralism şi
un plan al statului proletar, al reglemen­
tării proletare a producţiei şl repartiţiei în
interesul celor săraci, al celor ce muncesc
şi sînt exploalati, împotriva exploatatori­
lor. Prin expresia „de stat" noi sîntem de
acord să înţelegem numai ceea ce sfărîm*
împotrivirea capitaliştilor, ceea ce. dă în­
treaga putere,,majorităţii poporului...“. A-
plicarea principiului leninist a! centralis­
mului democratic la condiţiile tării noa­
stre constituie temeiul stimulării şi desfă­
şurării energiei şi iniţiativei creatoare a
muncitorilor, a ţăranilor şi a intelectuali­
tăţii.
Regimul democrat-popular, formă a dic­
taturii proletariatului, a atras mase din
cele mai largi la conducerea activităţii
gospodăreşti şi social-culturaie din sate şi
oraşe, mase care participă nemijlocit la
conducerea treburilor statului.
Practica conducerii de stat a arătat că
metodele de aplicare a democratismului so­
cialist, formele organizatorice şi atribuţiile ţine oamenilor muncii.
organelor puterii de stat muncitoreştî-ţără-
neşti, nu sînt rigide şi neschimbătoare, că
ele depind de stadiu! dezvoltării construc­
ţiei socialiste, de evoluţia forţelor de cla
să, de creşterea conştiinţei socialiste a
maselor, de pregătirea cadrelor de condu­
cere a vieţii locale de stat şi economice,
ca şi de alte condiţii concrete ale perioa­
dei de trecere de la capitalism la socia­
lism.
Din primii ani ai instaurării puterii
populare în Romînia, oamenii muncii, sub
conducerea partidului clasei muncitoare, au
îndeplinit în timp foarte scurt o operă
vastă de organizare şi consolidare a unui'
stat nou, stalul democrat-popular, şi' de
organizare şi dezvoltare pe baze noi, so­
cialiste, a vieţii economice şi social-cultu-
rale a tării.
Statu! democrat-popular a făurit, din-
tr-o economie capitalistă haotică, o econo­
mie socialistă care cuprinde mii de între­
prinderi şi unităţi din cele mai diferite
ramuri ale economiei naţionale, strîns uni­
te între ele într-un singur tot, care se
dezvoltă planificat, pe baza proprietăţii ob­
şteşti. Aceasla a cerut un mare efort de
organizare şi concentrare a industriei,
transporturilor, comerţului şl altor dome­
nii de activitate economică.
Concomitent cu această acţiune organi­
zatoare de mari proporţii, a fost necesar
să se ia curs hotărît spre înlăturarea îna­
poierii economice a Romîniei; oamenii
muncii, sub conducerea partidului, au tre­
cut Ia înfăptuirea sarcinii de industriali­
zare a tării, au creat în timp scurt noî
ramuri industriale şi au dezvoltat ramurile
industriale existente.
Creşterea în ritm rapid a întregii" acti­
vităţi economice şi social-culturaie a fost
însoţită de crearea unor ministere şi altor
Joi, 21 martie 1957
organe centrale, necesare conducerii şi ad­
ministrării, pe ramuri, a acestei complexe
activităţi.
Crearea noului aparat de stat, reorgani­
zarea şi dezvoltarea economiei naţionale
nu a fost un proces lipsit de greutăţi, ci
ei a avut loc în condiţiile luptei împotriva
forţelor retrograde care încercau pe toate
căile să frîneze crearea şi consolidarea
puterii populare şl a economiei socialiste.
De importanţă hctărîtoare pentru reali­
zările obţinute de oamenii muncii din tara
noastră în anii puterii populare a fost şi
este studierea şi aplicarea creatoare a u-
riaşei experienţe a Uniunii Sovietice, pri­
ma tară din lume care a construit cu
succes societatea socialistă (aplauze).
întreaga această activitate organizaio-
rică-economică, în desfăşurarea căreia s-au
ridicat la conducerea statului şi economiei
oameni noi, ieşiţi din rîndurile poporului,
a avut loc într-o perioadă în care cadrele
puterii populare, lipsite încă de experienţă,
au fost nevoite să înveţe în procesul
muncii de construcţie.
In cursul organizării şi construcţiei au a-
părut şi unele deficienţe; la ministere şi in­
stituţii centrale s-au concentrat în măsură
din ce în ce mai mare sarcini care trebuie
să fie rezolvate de unităţi inferioare sau de
organele locale ale puterii de stat, dar a
căror rezolvare de către organele centrale
frînează iniţiativa unităţilor de bază, dimi-
nuiază răspunderea şi activitatea proprie a
sfaturilor populare. Fenomenele de excesivă
centralizare şi umflarea aparatului de stat
generează birocratism şi tărăgănare în rezol­
Noua iege a sfaturilor populare
In aplicarea politicii partidului de lărgire
a democratismului socialist în viaţa de stat
şi economică, guvernul va acorda o însem­
nătate deosebită lărgirii drepturilor şi atri­
buţiilor sfaturilor populare, ridicării nivelu­ versitate de produse, de la materiale de con­ de culturalizare a maselor, buna funcţionare
lui de activitate a sfaturilor populare ca strucţii pînă la obiecte de îmbrăcăminte şi şi dezvoltare a învăţămîntului preşcolar, ele­
organe locale ale puterii de stat.
Sfaturile populare constituie cea mai demo­
cratică formă de organizare a puterii de stat
cunoscută în via{a poporului nostru, formă
de organizare care asigură participarea ne­
mijlocită a maselor Ia conducerea treburilor
obşteşti şi de stat.
In contrast izbitor cu vechile organe ad­
ministrative burghezo-moşiereşti, care erau
rupte de popor şi potrivnice intereselor a-
cestuia, sfaturile populare, organe largi şi
consecvent democratice, au ridicat la condu­
cerea directă a treburilor de stat şi obşteşti
sute de mii de oameni ai muncii. In com­
ponenţa lor intră în prezent peste 135.000
de deputaţi, dintre care 18.500 muncitori,
79.000 ţărani muncitori şi 14.800 intelectuali.
Din totalitatea deputaţilor, peste 17.000 sînt
aleşi din rîndurile minorităţilor naţionale iar
peste 3.3.000 sînt femei. Sfaturile populare
sînt o expresie nemijlocită a faptului că în
ţara noastră întreaga putere de stat apar­
In cei 8 ani de activitate, sfaturile popu­
lare au acumulat o bogată experienţă în con­
ducerea vieţii locale, dovedindu-se organe
capabile să desfăşoare o largă muncă orga­
nizatorică de masă şi să aducă o importantă
contribuţie !a întărirea şi dezvoltarea econo­
miei naţionale şi culturii socialiste. Ele
au obfinut însemnate realizări în do­
meniul ridicării nivelului gospodăresc
edilitar, social - cultural al oraşelor şi
satelor, au desfăşurat o intensă activitate
pentru întărirea şi dezvoltarea sectorului so­
cialist în agricultură şi au muncit cu pri­
cepere pentru dezvoltarea industriei locale,
producătoare de bunuri de larg consum şi a
serviciilor comunale.
Elementele de excesivă centralizare îiî viaţa rea pieţelor şi oboarelor în administrarea
de stat şi economică au micşorat răspunde­
rea efectivă şi atribuţiile sfaturilor populare
în conducerea întregii vieţi administrative,
economice, culturale şi gospodăreşti pe scară
locală.
Secţiile sfaturilor populare, care constituie lor comunale, fiind vărsate în întregime la
propriul aparat al comitetelor executive ale
sfaturilor populare, în loc să fie subordo­
nate în întreaga lor activitate comitetului
executiv pe lîngă care funcţionează, erau de
fapt în mare măsură subordonate ministeru­
lui de specialitate. Aceasta diminua răspun­
derea şi autoritatea comitetului executiv faţă
de propriile sale organe, faţă de aplicarea
propriilor sale hotărîri şi dispoziţii.
in ultimul timp s-au luat măsuri impor­
tante pentru lărgirea competenţei şi atribuţii­
lor comitetelor executive ale sfaturilor popu­
lare, atît în domeniul economic cît şi so­
cial-cultural.
întreprinderile’ mici care deservesc cu prio­
ritate nevoile locale au fost trecute din su­
bordonarea ministerelor în subordonarea sfa­
turilor populare.
Industria locală este unul din mijloacele
puternice puse la dispoziţia staturilor popu­
lare pentru ridicarea la un nivel mai înalt
Lucrările sesiunii
4 pagini 2 0 bani
varea problemelor şi frînează participarea
largă a oamenilor muncii în conducerea tre­
burilor obşteşti.
Aplicînd indicaţiunile partidului,, trebuie să
luăm o serie de măsuri menite să extindă
drepturile şi atribuţiile comitetelor executive
ale sfaturilor populare, să lărgească compe­
tenţa şi atribuţiile miniştrilor, conducătorilor cum de Ministerul Agriculturii, Ministerul
de direcţii generale şi de întreprinderi socia­
liste, să stimuleze participarea şi mai activă
a maselor muncitoare la opera de construire
a socialismului.
Pentru a asigura aplicarea justă a acestor
măsuri, vom trece la reorganizarea şi îm­
bunătăţirea funcţionării aparatului central în
sensul simplificării lui şi descongestionării
organelor centrale de multe lucrări ce vor fi
trecute în atribuţiile organelor locale.
In cadrul acestor măsuri, vom organiza şi
îmbunătăţi funcţionarea Consiliului de Miniş­
tri, care în prezent este supraîncărcat cu nu­
meroase probleme ce trebuie să fie rezolvate
de ministere şi direcţii generale.
In ultimii ani a crescut experienţa şi ca­
pacitatea de conducere a cadrelor din orga­
nele centrale, din întreprinderi şi din orga­
nele de stat şi economice locale.
Aceasta ne dă posibilitatea să cuprindem
mai bine munca şi să reducem numărul mi­
nisterelor, grupînd unele ministere cu ra­
muri de activitate direct înrudite. Astfel, de
pildă, Ministerul Industriei Grele va con­
centra activitatea ramurilor conduse pînă a-
cum de Ministerul Metalurgiei şi Construc­
ţiilor de Maşini şi de Ministerul Energiei
a activităţii lor economice şi gospodăreşti,
întreprinderile locale pot şi trebuie să folo­
sească în mult mai mare măsură triş te le
resurse locale, a căror prelucrare dă o di­
articole alimentare. Valorificarea lor gospo­ mentar şi mediu şi a instituţiilor cultural-edu­
dărească, strădania de a găsi mereu noi
surse locale de materii prime, vor crea sfa­
turilor populare mijloace financiare proprii
pentru dezvoltarea lucrărilor edilitare şi a ac­
tivităţii social-cuiturale şi vor contribui la
îmbunătăţirea continuă a aprovizionării popu­
laţiei cu mărfuri de larg consum.
Pînă în prezent, peste 4.000 de întreprin­
deri au trecut în subordinea sfaturilor
populare, iar acţiunea este în continuare.
Din producţia acestor întreprinderi numai
un număr foarte restrîns de produse vor fi
repartizate în mod centralizat, cu stabilirea
prin plan a cantităţilor ce vor fi livrate. Re­
partizarea tuturor celorlalte produse, precum
şi a surplusului peste cantitatea ce trebuie li­
vrată fondului central, va fi făcută de sfa­
tul popular, prin plan local, pentru a îm­
bunătăţi aprovizionarea şi deservirea popu­
laţiei locale şi a lărgi baza materială pen­
tru investiţii proprii.
De asemenea, s-au luat măsuri privitoare
la descentralizarea întreprinderilor comunale
de servicii, existente în prezent la regiuni
(apă, canal, salubritate) şi organizarea aces­
tora direct la oraşele care trebuie deservite,
trecerea în subordonarea sfaturilor populare
a unor întreprinderi alimentare a căror pro­
ducţie are caracter local, precum şi trece­
oraşelor şi comunelor pe teritoriul cărora a-
cestea se găsesc. t zolva este aceea privitoare la activitatea sfa­
Pînă în prezent beneficiile întreprinderi­
bugetul regional, unităţile respective nu erau
în suficientă măsură cointeresate în îmbună­
tăţirea şi dezvoltarea activităţii lor, precum
şl în realizarea de beneficii sporite.
Acum s-a stabilit şi aplicat o nouă regle­
mentare a repartizării beneficiilor, care duce
la cointeresarea sfaturilor populare pentru
realizarea şi depăşirea planului printr-o mai
bună gospodărire şi prin dezvoltarea produc­
ţiei locale.
Din beneficiile întreprinderilor comunale,
25%' se varsă pentru fondul regional de dez­
voltare a întreprinderilor şi serviciilor comu­
nale şi 75% rămîne pentru gospodăria co­
munală o oraşului respectiv.
De asemenea se prevede că o cotă din be­
neficiile realizate de întreprinderile comer­
ciale să rămînă pentru dezvoltarea reţelei co­
merciale locale.
Beneficiile realizate' de unele întreprinderi
rămîn la dispoziţia acestora pentru reparaţii
şi complectarea de Inventar, iar cele realizate
de întreprinderile de locuinţe şi localuri se
voţ folosi pentru repararea clădirilor aflate
în administrarea întreprinderii respective.
S-a lărgit mai mult competenţa sfaturilor
populare de toate categoriile, dîndu-li-se îm­
puternicirea de a face virări de credite prin
decizia comitetului executiv al sfatului popu­
lar respectiv, fără să fie nevoie de aprobarea
organelor centrale.
In pagina 4-a
• Un an de la
proclamarea inde­
pendenţei Tunisiei.
• Franco recu­
noaşte că regimul
său trece prin difi­
cultăţi.
• Activitatea di-
plomatică) a secre­
tarului general al
O.N.U.
C IF R EElectrice şi Industriei Electrotehnice; Minis­ goi
terul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor va
îngloba Ministerul Căilor Ferate, Ministerul
Transporturilor Navale, Aeriene şi Rutiere,
Ministerul Telecomunicaţiilor şi Poştelor; Mi­
nisterul Agriculturii şi Silviculturii va con­
centra activitatea ramurilor conduse, pînă a-
Silviculturii şi de Ministerul Gospodăriilor
Agricole de Stat. In cadrul ministerelor vor
funcţiona departamente pe ramuri de activi­
tate, conduse de adjuncţi ai miniştrilor şi
secretari generali, desfiintîndu-se actualele
funcţii de locţiitori de miniştri ca necores­
punzătoare, iar în cadrul departamentelor vor
funcţiona direcţii generale care vor conduce
unităţile tutelate de departament.
Reorganizarea Consiliului de Miniştri, pe
baza orientării trasate în comunicatul Birou­
lui Politic al C.C. al P.M.R., lărgeşte com­
petenta ministerelor şi dă posibilitate miniş­
trilor să elaboreze, în mod operativ şi de
sine stătător, măsuri unitare care privesc
activitatea unui grup întreg de sectoare în­
rudite, asigurînd unitatea de concepţie şi fo­
losirea optimă a mijloacelor de realizare.
Lărgirea competentei miniştrilor va îmbună­
tăţi activitatea Consiliului de Miniştri, care
va putea astfel să se concentreze în măsură
mult mai mare spre principalele probleme
ale politicii de stat. Odată cu aceasta, mă­
surile preconizate trebuie să ducă la îmbună­
tăţirea muncii şi simplificarea aparatului de
stat şi la reducerea cheltuielilor administra­
tive ale stalului.
Se lărgesc atribuţiile sfaturilor populare
privind dezvoltarea învăţămîntului şi activi­
tăţii culturale: ele vor asigura îndeplinirea
planului de şcolarizare, organizarea muncii
cative, precum şi dezvoltarea culturii fizice
şi a sportului de masă.
Instituţiile culturale locale, teatre, cinema­ noase. Pătrăţelele mici, în pătrăţele
tografe, muzee, biblioteci, etc., au fost de a-
semenea trecute sub îndrumarea şi gospodă­
rirea sfaturilor populare.
Sporesc drepturile şi obligaţiile sfaturilor
populare cu privire la apărarea sănătăţii pu­
blice, organizarea de instituţii sanitare, de
ocrotire a mamei şi a copilului şi de asis­
tenţă socială, stabilirea şi plata pensiilor şi
ajutorului familial de stat. Veniturile din ta­
xele de spitalizare şi veniturile şcolare ră­
mîn în întregime la dispoziţia unităţilor care
le încasează.
Prin legea de organizare şi funcţionare a
sfaturilor, supusă dezbaterii dv. în actuala
sesiune a Marii Adunări Naţionale, se con­
sfinţeşte principiul că sfaturile populare con­
duc, în unităţile administrativ teritoriale în
care sînt alese, întreaga activitate locală pe
tărîm economic, gospodăresc, social-cultural
şi administrativ, în conformitate cu legile
ţării. Odată cu aceasta, se dezvoltă condi­
ţiile materiale şi financiare pentru ca sfatu­
rile populare să rezolve cu deplină compe­
tenţă problemele vieţii economice şl -Social-
cuiturale locale.
O nouă reglementare a organizării şi func­
ţionării organelor locale ale puterii de stat
a devenit necesară ca urmare a dezvoltării
muncii acestora, a experienţei pe care au a-
cumulat-o, a lărgirii competenţei lor.
Proiectul de lege pe care guvernul îl su­
pune aprobării Marii Adunări Naţionale re­
glementează într-un singur act normativ
organizarea şi funcţionarea sfaturilor popu­
lare.
Una din principalele probleme ce se va re­
turilor populare în sesiuni, lărgind sfera de
preocupări a acestora şi asigurînd un control
eficace asupra muncii organelor lor executive
şi de dispoziţie, precum şi a întreprinderilor
şi a instituţiilor subordonate.
Legea' reglementează şi precizează de ase­
menea principiul subordonării pe diferite’
trepte între organele locale şi organele cen­
trale ale puterii, precum şi principiul răs­
punderii şi subordonării organelor executive
şi de dispoziţie atît faţă de organele locale
ale puterii, cît şi faţă de organele de execuţie amestecate cu seminţele de sfe­
şi dispoziţie ierarhic superioare, respectiv
Consiliul de Miniştri.
Se subliniază caracterul sfaturilor popu­
lare ca organe prin care masele participă di­
rect la conducerea treburilor de stat şi obş­
teşti şi se precizează poziţia juridică şi în­
semnătatea comisiilor permanente şi a comi­
tetelor de cetăţeni ca principale forme orga­
nizatorice de legătură cu masele.
Comitetele executive ale staturilor populare
(Continuare, In pag. 2-a)
Marii Adunări Nationale
Miercuri dimineaţă au continuat
lucrările sesiunii Marii Adunări Na­
ţionale.
Şedinţa de dimineaţă a fost pre­
zidată de tovarăşul Constantin Pîr-
vulescu, preşedintele Marii Adunări
Naţionale.
lntrîndu-se în ordinea de zi au
început discuţiile cu privire la De­
claraţia asupra politicii interne şi
externe a guvernului Republicii
Populare Romîne, prezentată de to­
varăşul Chivu Stoica, în şedinţa de
marţi după amiază.
La discuţii au luat cuvîntul depu­
taţii : Maxim Berghianu, din circum­
scripţia electorală Mediaş, Alexan­
dru Boabă, din circumscripţia elec­
torală Mizil, regiunea Ploeşti, De-
mostene Botez, din circumscripţia
electorală „Casa Scînteii“ oraşul
Bucureşti, Ion Moangă, din circum­
scripţia electorală Bîlvăneşti, regiu­
Linii frînte, coloane albe pe table
negre şi cifre. Cifre care se schimbă
de ia o zi la alta, cifre tot mai
mari, tot mai grăitoare. Sînt grafi-
cele de producţie. Le întîlneşti la
tot pasul şi îţi fură privirile fără să
Realizările lamiuoriştilor vestesc victoria
In cinstea zilei de 1 Mai colecti­
vul de laminatori s-a angajat să dea
2.000 tone laminate peste plan.
Pînă azi 17 martie, au realizat
1881.6 tone peste plan.
Sînt cuvinte scrise cu alb pe o
tablă roşie în partea siîngă a uşii
halei laminoarelor. La cîţiva paşi,
o vitrină cu trei coloane verticale
crestate de liniuţe roşii, marcate de
cifre şi trei săgeţi indicatoare care
toate trei sînt deasupra cifrei 100.
E graficul de producţie al secţiei
9 .135 tone peste plan, în 18 zile
Da! 9.135 tone peste plan în 18 zile. de cele conduse de tov. Gheorghe
Aşa spune graficul aninat pe zidul în­
roşit de praful de la aglomerator. Şi
mai spun cifrele înscrise în pătrăţe­
lele hîrtiei milimetrice, că în fruntea liştilor.
întrecerii se află brigada I-a, condu-
să de tov. Tiberiu Hirsch, urmată
Mai au un pas
Pe un panou de tablă vopsilă în
roşu, legat de un stîlp metalic, stă
s c ris: „Grafic cu urmărirea indicilor
de utilizare. Luna martie, ziua 17.
Realizări zilnice fată de 1956 —
123,46 la sută. Realizarea indicelui
cumulat faţă de 1956 — 127,71 la
sută“.
Ne aflam la furnale. Indici de u-
tilizare înalţi, aprovizionare ritmică. peste plan.
La turnătorie
De data aceasta un grafic negru.
Negru ca şi tavanul înalt al halei,
ca şi pereţii. Pe el însă, cifre lumi­
cifre, şi în dreptul cifrelor, nume.
Nume ca ale şefilor de echipă
Gheorghe Bocsitan, Iosif Benco, Ni-
colae Popa, 300%', 250%, 200% sînt
CUTORTE FORŢELE
LÄ ÎNSÂMÎNŢÂRI
Insămînţarile din epoca l-a sînt pe terminate
Ţăranul muncitor Nicolae
Haiduc a fost primul din comu
na Lăpuşnic care a terminat în
sămînţatul ovăzului. La cîteva
zile după ce a însămînţat ovă
zul, el a însămîntat şi cartofi
timpurii. Acum lucrează la pre
gălirea terenului în care va în
sămînta celelalte culturi. Frun
taşi la lucrările agricole din
campania de primăvară sînt: şi
ţăranii muncitori Traian Josan,
Anonie Ghiara şi alţii.
Datorită hărniciei cu care
muncesc ţăranii muncitori, pla­
Colectiviştii din Ilia în frunte
Colectiviştii din Iiia au ter­
minat zilele trecute însămînta-
tul florii-soarelui. Ei au mai în­
sămîntat 8 ha. de ovăz, 0,30 ha.
de ceapă şi au pregătit o însem­
nată suprafaţă de teren pe care
o vor însămînta cu alte culturi.
In zilele acestea lucrează la în-
sămîntatul sfeclei de zahăr. O-
dată cu însămînţatul îngraşă şi
terenul cu superfosfat şi azotat
de amoniu. Ingrăşămîntele sînt
clă de zahăr în coşul semănă­
Se intensifică lucrările de primăvara
La G.A.S. Simeria secţia Bir-
cea Mare, se obţin succese fru­
moase în muncile de primăvară.
Pînă în prezent s-au însămîntat
800 m.p. de răsadniţe calde, iar
în cîmp s-au însămînţat 8 ha.
cu ceapă, rădăcinoase şi spa­
nac. De asemenea, au fost puşi
la iarovizat 8.500 kg. cartofi
timpurii, s-au confecţionat 6.000
cuburi nutritive pentru ardei,
roşii şi castraveţi şi s-au mai
însămîntat 37 ha. cu orz.
In fruntea acestor munci au
fost Maria Manta, Paraschi va
nea Craiova, Nagy Istvan, din cir­
cumscripţia electorală „Fabrica de
ţigarete“ regiunea Cluj, Antoaneţa
Manea-Alexovici, din circumscripţia
electorală „7 Noiembrie“, oraşul
Bucureşti.
După o pauză lucrările şedinţei au
continuat sub preşedinţia tovarăşu­
lui Tiţă Florea, vicepreşedinte ai
Marii Adunări Naţionale,
In continuarea discuţiilor au luat
cuvîntul deputaţii: Traian Săvules-
cu, din circumscripţia electorală Vic­
toriei, oraşul Bucureşti, Vasile Vîlcu,
din circumscripţia electorală Cons-
tanţa-Vest, regiunea Constanta, mi­
tropolitul Moldovei, Iustin Moises-
cu, deputat în circumscripţia electo­
rală Hîrlău, regiunea Iaşi şi Ion
Moldoveanu, din circumscripţia elec­
torală Filimon Sîrbu, oraşul Bucureşti.
Lucrările sesiunii continuă.
(Agerpreş).
nRGAFICE
vrei. Le privesc muncitorii la intra-
rea ţn schimb, la ieşirea din schimb,
. , „. ,_
?1 comentează, Au ce comenta. Gra-
ficele din Combinatul siderurgic Hu-
nedoara cuprind cifre noi.
laminoare care arată realizările pe
schimburi. Săgeata arătătoare, săl­
tată deasupra celorlalte, spune că
schimbul condus de tov. Gheorghe
Andrăşescu, a dat în numai 18 zile,
500 tone laminate peste plan. E
schimb fruntaş, însă nici celelalte
nu stau rău. Laminatorii din schim­
bul lui Io2n Trifu au 396 tone, iar
cei din schimbul lui Petru Constantin
337 tone laminate peste pian.
Realizările Luminătorilor vestesc
victoria.
Mateescu şi Simion Armeş. Şi nici
una din cifrele de pe grafic nu sînt mai
mici de 135 la sută. Colectivul fabri­
cii de aglomerare, dă sprijin furna-
încărcare conform graficelor. Furna­
lele vechi sforăie, fonta alunecă şu­
voi pe rine şi oamenii zîmbesc la'
fiece descărcare. In 18 zile, aproa­
pe 2.000 tone fontă peste plan. Au
de ce zîmbi. Ii mai desparte doar un
pas de împlinirea angajamentului de
a da pînă Ia 1 Mai 5.500 tone fontă
cifrele din dreptul numelor de mai
sus. Cifre noi, realizate în ziua de
18 martie. Şi aceste cifre le vezi
în trictele, în lingotierele, în oalele
de zgură, în zecile de tone de fontă
turnate peste plan. Otelarii pot fi
liniştiţi. Vor avea utilaj de turnare
la timp, de bună calitate şi mult.
nul de însămîntări la orz de
primăvară a fost realizat în co­
muna Lăpuşnic. Din cele 50 ha.
planificate pentru a fi însămîn-
ţate cu grîu de primăvară s-au
însămînţat peste 40 ha., iar din
cele 75 ha. planificate pentru a
se însămînta cu ovăz au fost în-
sămînţate pînă la 15 martie 60
ha. Numeroşi ţărani muncitori,
după ce au terminat însămînţa-
rea cepei şi altor legume, au
început să însămînteze cartofii
timpurii.
toarei pentru ca astfel împrăş-
tlerea lor să se facă cît mai
uniform.
Pe o suprafaţă de 8- ha., or­
zul gospodăriei colective, însă-
mînţat în toamnă, a ieşit dez­
rădăcinat din iarnă. Această
suprafaţă a fost tăvălugifă ime­
diat ce s-a zvîntat terenul. In
urma acestei lucrări, orzul s-a
înrădăcinat bine şi a început să
vegeteze normal. Colectiviştii se
pregătesc să grape toate cul­
turile de toamnă îndată cc se
zvîntă terenul.
Ionică, Maria Mihăilâ, Elena
Negrescu şi alţii.
•k
Muncitorii de la G.A.S. Sime­
ria, secţia Bîrcea Mare, sub în­
drumarea maistrului Vasile lu*
ca, au mai curaţii, stropit ş:
văruit 9.213 pomi. De aseme­
nea, ei au executat lucrări de
îngrăşare şî de săpare în jurul
pomilor pe o suprafaţă de 60
ha. livadă. Tovarăşii Cernei
Costache. loan Rusu, Sofia Ivă-
nescu, Maria Ivănescu şi alţii,
au fost în fruntea acestor lu­
crări.
•M t