Page 64 - 1957-03
P. 64
Pag. 4 .• - —_ m u MUL SOCIALISMULUI Nr. 707
................ ..................... .
iju f jw n u m r y ; M iim w a i ' j i . 'K t
Două sectoare ale aceleiaşi mine-rezuitate
diferite ie creşterea productivităţii muncii
Sectorul nostru a depăşit randamentul planificat
In sectorul nostru, preocu Un alt factor de oare depinde O U en h au er Opinia publică din Siria condamnă „Domnii din Occident
sînt dezamăgiţi“
parea pentru creşterea produc ridicarea productivităţii muncii, a sosit la Tel Aviv acceptarea „doctrinei Eisenhower“
tivităţii muncii este o proble este şi calificarea oamenilor. In de către guvernul libanez Un articol al ziarului „Népszabadság“
mă de prim ordin. Colectivul acest scop, s-:a dus o muncă sus TEL AVIV 19 (Agerpres).
nostru ştie că de ridicarea pro ţinută pentru ridicarea mineri După cum anunţă agenţia DAMASC 20 (Agerpres)'. Ziarul „An Nasr“ sc rie : Opi BUDAPESTA 19 (Agerpres) te ca ceva de mare anvergură. I
ductivităţii muncii, depinde re lor mai slabi la nivelul frunta France Presse, Erich Ollenhaueir, După cum relatează presa, în nia publică din Siria condamnă
ducerea preţului de cost, pre şilor. Personal, m-am ocupat de preşedintele Partidului social- cercurile politice din Siria a fost cu hotărîre politica oficială a gu Intr-un articol redacţional Dar iată că a venit şi ziu a )
misă principală în vederea asi instruirea minerilor ioan Fekete, democrat din Germania, a so întîmpinată cu profundă indig vernului Libanului deoarece ea
gurării oamenilor muncii cu Terna Vlăşceanu, Ioan Neagu, sit într-o vizită pentru o săptă- nare ştirea despre semnarea în este menită să întărească pozi publicat la 19 martie sub titlul sărbătorii naţionale. Aceia care>
mai multe produse şi la un preţ Nicolae Belcea şi alţii. In urm3 ¦mînă în Israel la invitaţia gu Liban a comunicatului comun a- ţia imperialiştilor americani în
mai redus. Pentru a întări a- aoestui fapt, minerii enumeraţi vernului isnaeliian. merioano-libanez cu privire la Orientul apropiat. „Domnii din Occident sînt dez au vrut şă mînjească moşteni- )
ceste afirmaţii, voi căuta să mai sus, au devenit elemente de rezultatele tratativelor dintre
concretizez aspectul creşterii bază ale sectorului, iar producti ----- oOo----- consilierul special al preşedinte „Ar Rai Al Aram" relatează amăgiţi" ziarul „Nepszabad- rea lui 15 martie cu noroiul l
productivităţii muncii, în secto vitatea muncii în brigăzile unde lui S.U.A., Richards, şi guvernul că în timpul tratativelor între
rul V, în care lucrez şi eu. lucrează, a sporit simţitor. Activitatea diplomatică Libanului. Presa siriană critică Richards şi guvernul Libanului şag" scrie următoarele: contrarevoluţiei au rămas cu)
vehement conţinutul acestui co s-a căzut de acord asupra cons
Noi mai avem planificat, de Iniţiativa „Ziua şi îăşia“ ce se a secretarului generai municat şi subliniază că Liba truirii în Liban a unei baze ae Postul de radio „Europa Li buzele umflate. l
la 1 ianuarie 1957, să realizăm aplică de anul trecut în sectorul nul, acceptînd împotriva voinţei riene militare americane.
un randament de 0,789. Ei bine, nostru, a dat rezultate bune. al 0. N. 0. poporului său „doctrina Eisen beră” şi alţi semănători de zî- Poporul ungar, scrie în con-)
Prin aplicarea ei, brigăzile lui hower“, se pune în situaţia de Fiecare arab, scrie în conti
nu numai că l-am realizat, ci Ioan Cordea, Toma Vlăşceanu şi NEW YORK 19. — (Ager- „dependenţă“ directă faţă de nuare ziarul, are datoria să lup zanii din Occident, de unde este tinuare ziarul, a sărbătorit în <
-lam şi depăşit cu regularitate. Ioan Neagu, au dat însemnate preş). S.U.A. te cu hotărîre împotriva trans
Să luăm de pildă, luna februa cantităţi de cărbune peste plan formării teritoriului Libanului dirijată activitatea subversivă mod demn aniversarea revolu-)
rie pe care am realizat un ran şl fireşte, productivitatea muncii La 18 martie, în ajunul ple într-o bază militară americană.
dament de 1,035. In acelaşi acestor brigăzi a crescut sim{itor. cării sale la Cairo, unde se va împotriva Ungariei democrat- ţiei din 1848 şi a respins în {
timp, planul de producţie al întîlni cu preşedintele Nasser,
sectorului ia fost cu mult depăşit. Un alt factor deosebit de im secretarul general al O.N.U., populare, nutreau mari speran unanimitate toate provocările. \
portant este şi folosirea din plin Hammarskjoeld, a asistat la şe
Dacă am enunţat aceste ci a capacităţii utilajelor. Ca acest dinţa comitetului consultativ ţe că de ziua sărbătorii noastre De strajă ordinei, păcii, liniş- \
fre atunci să explic şi proce pentru forţele armate ale O.N.U.,
deele întrebuinţate, în vederea lucru să fie tradus în fapt, noi comitet pe oare îl prezidează. naţionale — 15 martie — vor tii populaţiei, au stat ferm fo r-\
obţinerii lor. Aşadar, să înce
reuşi să stîrnească vreo provo ţele noastre armate revolutio- 4
pem cu primul factor.
care serioasă. Ei au căutat să nare, poliţia noastră democrat- \
menţină o stare de spirit încor populară şi alături de ele deta- 4
dată în rîndurile populaţiei, au şamentele de miliţie muncito-\
-------------------- oooOOooo ameninţat că „unităţi naţiona rească create recent. Political
le" vor porni din nou opera hotărîtâ a partidului şi guver-\
Franco recunoaşte că regimul său ţiuni militare. Ei au promis nului care urmăreşte lichida-1
să organizeze o nouă grevă, rea tulburărilor contrarevoluţi-t
Cel mai important factor la frece prin multe dificultăţi un boicot, „o demonstraţie a onare şi asigurarea muncii l
noi a fost asigurarea abataje
lor cu vagonete goale şi ma am dat o atenţie deosebită în Apoi el a primit succesiv pe tăcer?" etc. In prezent ei sînt constructive, paşnice este apro-ţ
teria! lemnos suficient. Trebuie treţinerii utilajului prin efectua reprezentanţii la O.N.U. ai E- nevoiţi să constate cu uimire bată de popor. In acelaşi timp /
să spunem că fată de anul tre rea unor revizii zilnice, înainte giptului, S.U.A.. Marii Britanii, \ că toate încercările lor provoca- poporul nostru condamnă şi \
cut, în această direcţie am fă de începerea schimbului. Franţei şi Australiei. Seara el a MADRID 19 (Agerpres). promisă pe un timp mai mult I toare au eşuat. Ce-i drept, ei respinge încercările provoca- (
cut un pas serios, lucru dove avut o întrevedere cu ministrul In ultima vreme numeroşi co sau mai puţin îndelungat, Fran au încetat mai de mult amenin toare ale tulburătorilor contra- i
dit de faptul că minerii nu se Aceştia sînt doar cîţiva din Afacerilor Externe al Israelului. mentatori occidentali au subli co admite de asemenea că în ţările de a relua lupta armată, revoluţionari ai ordinei, atit (
mai pot plînge de lipsa vago- factorii principali, ce au deter niat că marile manifestaţii care momentul de faţă moneda spa
netelor goale şi a materialului minat creşterea productivităţii —oAo— au avut loc recent în Spania i- niolă „oscilează“, adică îşi pier pentru ca eşecul să nu fie prea pe instigatorii din străinătate \
muncii în sectorul nostru. Noi ne lustrează creşterea opoziţiei de tot mai mult puterea de cum
lemnos. vom strădui însă, să găsim şi Sesiunea ordinară populare faţă de regimul fran- mare. Pe măsură ce se apropia cît şi pe semănătorii de zîză- (
Cît priveşte rambleierea, noi alte posibilităţi pentru creşterea chist. In comentariile apărute părare.
productivităţii muncii. E spre bi a Consiliului Ligii , săptămînile acestea în diferite Soluţia pentru .aceste dificul ziua de 15 martie ei au înce nii din ţară. ţ
ziare din occident revine tot mai
fărilor arabe des părerea că regimul lui tăţi economice a căror gravi put să pronunţe tot mal încet Drept rezultat, scrie în tn -(
tate o recunoaşte în felul aces
ta, ar fi — potrivit declaraţiilor şi lozinca grevei generale. Dar chiere ziarul „Nepszabadsag"A
ei au mai sperat totuşi prin toate calculele domnilor occi-(
ara căutat să reducem durata nele nostru. CAIRO t9 (Agerpres). — Franco trece printr-o criză gra lui Franco — sporirea „ajutoru lozinci despre o scurtă întreru dentali s-au prăbuşit: 15 m ar-i
ei de execuţie, prin Curăţirea La 18 martie s-a deschis la vă oare ar putea duce la răstur lui“ american. Pînă acum, a pere a lucrului, „despre demon tie nu a fost o zi de tulburări, ci I
cărbunelui şi podirea abataju RUDOLF NIKELSKI Gairo sesiunea ordinară a Con narea lui. spus şeful guvernului de la Ma
lui. prim maistru la sectorul V al siliului Ligii ţărilor arabe. In drid, acest „ajutor“ nu a dat straţia tăcerii", despre boicot, o zi de linişte, nu o zi de d e z-i
cuvîntările rostite delegaţiile ţă Incercînd să împrăştie aceas rezultate în domeniul economic.
minei Petrila rilor arabe, potrivit relatărilor tă impresie, Franco a rupt tă S-ar cuveni deci — a adăugat vor reuşi poate să provoace o ordini politice, ci o zi de sta- (
cerea în care se retrăsese în ul
demonstraţie demnă de atenţie, bilitate politică, o demonstra- »
fie chiar o mică demonstraţie, ţie de izolare a forţelor contra- ?
Şi sectorul nostru poate să dea randamentul planificat pe care apoi ar şti să o prezin- revoluţionare. {
Nu se poate spune că în sec iere (şef sector inginer Ioan presei, au subliniat necesitatea timele luni, făcînd o declaraţie el — să se scrie „facilităţi de „ T ra ta tiv e le “ Iui R ichards u rm ăresc
torul 3 nu s-iau obţinut unele Chiţiba), trebuie să ne ajute întăririi continue a colaborării pe un ton cît mai voit optimist credit mai mari“. să exercite presiuni asupra ţărilor arabe
succese pe linia creşterii produc mai mult. Pînă acum se vede că {ărilor arabe în lupta pentru corespondentului din Madrid al
tivităţii muncii. Datorită aplică nu a făcut-o. menţinerea independenţei şi li ziarului „New York Times“, In ce priveşte politica externă
rii graficului ciclic de către bri bertăţii lor. a guvernului său, Franco a ţinut
găzile conduse de minerii Ioan O problemă oare a tras după declaraţie care a fost reprodusă să confirme că el consideră Spa
Fila, Ioan Marian IX, «producti sine nerealizarea productivităţii Consiliul a hotărît în unani în ziarul franchist „Hoja Del nia „parte integrantă din Euro DAMASC 20 (Agerpres). tă. In al doilea rînd, folosind ba
vitatea muncii ia crescut mult planificate, a fost şi regia umfla mitate să trimită preşedintelui Lunes“. pa“. El s-a echivat însă de la Comentînd vizita consilieru zele lor militare şi „ajutorul“ e-
la lucrările de înaintare. tă, a sectorului. Deşi s-a cunos Nasser o telegramă de felicitare o declaraţie formală în ce pri lui special al preşedintelui conomic, S.U.A. caută să scin
cut de mult această problemă, cu prilejul eliberării Egiptului Semnifiaativ în această decla veşte aderarea Spaniei la NATO S.U.A., Richards, prin ţările O- deze frontul unit al arabilor. In
După cum se ştie, sectorul doar la începutul lunii martie de cotropitorii israelieni şi a res raţie şi confirmînd că regimul sau la alte organizaţii militare, rientului mijlociu, ziarul „Al legătură cu aceasta se face zar
nostru este aproape în întregime au început să se ia măsuri pen tabilirii administraţiei egiptene fnanchist este profund zguduit tocmai pentrucă este nevoit să Bars“, organul partidului socia vă în mod artificial în jurul aşa-
mecanizat. Acest lucru presu tru reducerea substanţială a per în regiunea Gaza. Consiliul Li de ultimele evenimente din Spa ţină seama de puternica m iş list al renaşterii arabe, sublinia zisei „primejdii comuniste“ şi se
pune un mare randament, oare sonalului care lucrează în regie. gii ţărilor arabe a declarat că nia este faptul că, dincolo de care de opoziţie a maselor popu ză că tratativele lui Richards au fac încercări de a se semăna ne
să depăşească cu mult randa sprijină politica Egiptului în a- noianul de cuvinte şi „argumen lare atît din Spania, cît şi din oa scop să exercite presiuni a- încredere între conducătorii ţări
mentul celorlalte sectoare mai De pildă, mecanicii de cnaţere te“, Franco recunoaşte, .unele, a s alte ţări apusene*.- . . . . supra ţărilor din această regiune lor arabe.
puţin mecanizate. Dar în fond cea&tă problemă. .. . pecte ale crizei .prin care .trece şi să le silească să accepte „doc
nu este aşa. au fost introduşi în acord. A- guvernul său, criză oe care pînă In încheiere Franco a făcut o trina Eisenhower“. Cu toate aceste uneltiri ale
Consiliul a trimis telegrame acum propaganda oficială a cău Noul plan al S.U.A. menit să Imperialiştilor, scrie în înche
Avem planificat să realizăm tunci cînd n-au de lucru la cna de felicitare guvernului tuni tat s-o treacă sub tăcere. aluzie la „doctrina Eisenho le asigure dominaţia în Orien iere „Al Bars“, politica ţărilor
pe seotor, un randament de sian cu prilejul primei aniver wer“ cu privire ta Orientul mij tul mijlociu, scrie ziarul, este ¦arabe a fost încununată de un
1,680, iar noi de abia am reali ţere, ei ajută minerii la armare, Astfel, ocupîndu-ise în primul lociu. El nu s-a putut împie îndreptat spre realizarea acelo mare succes. Au suferit înfrin-
sări a independenţei ţării şi re rînd de situaţia internă, Franco dica să-şi manifeste nemulţumi raşi scopuri pe care Anglia şi igere încercările de extindere a
zat, în ultimul timp doar, 1,390 la transportul materialului etc. a căutat să arate că Spania nu rea faţă de această „doctrină“ Franţa nu au reuşit să le înfăp pactului de la Bagdad, a fost
gelui Hussein în legătură cu a- ar trece în momentul acesta întrucît aceasta favorizează in tuiască. Pentru realizarea scopu eliberată Iordania, s-a pus capăt
—1,400. Deci sîntem sub plan. In felul acesta, cu aceiaşi oa printr-o criză economică, ci prin filtrarea Statelor Unite în lumea rilor lor S.U.A. caută în primul agresiunii împotriva Egiptului.'
nularea acordului anglo-iorda- „dificultăţi“, unele din nume arabă, regiune în care Spania rînd să înăbuşe mişcarea de eli Forţele naţiunii arabe s-au tre
Cauzele acestei rămîneri în ur meni oa şi mai înainte, vom ob roasele dificultăţi care jalonează franchistă urmăreşte să se ames berare naţională care în ultimul zit. Naţiunea arabă a ales ca
mă sînt mai multe. ni-an şi retragerea din Iordania mersul înainte al economiei“. timp a luat o amploare deosebi- lea libertăţii şi o va urma în
ţine un randament sporit. Recunoscînd că politica econo tece pentru a-şi promova inte ciuda greutăţilor de tot felul.-
Consider că rambleierea se a trupelor engleze. mică a guvernului său este com-
face prea încet în sectorul nos La nerealizarea randamentu resele proprii.
La 19 martie a avut loc şe
lui planificat, a mai contribuit
dinţa comitetelor Ligii ţărilor a-
şi faptul că efectivul sectorului, rabe.
a depăşit pe cel planificat. La
tru. E necesar să se găsească sfîrşitul lunii februarie, s-a luat Astăzi, poporul tunisian săr cii de Nord, învecinîndu-se la fără reprezentanţi ai guvernului Mollet se menţine pe poziţia nisiei în planurile lor expan
cele mai adecvate măsuri, pentru o măsură bună reducîndu-se a- bătoreşte un an de cînd a înce vest cu Algeria şi la sud şi est francez. Tunisienii au devenit ca trupele franceze să se bu sioniste în Africa de Nord. Din
scurtarea timpului de rambliere, cest plus de efectiv şi plasarea tat în mod oficial dominaţia co cu Libia. Suprafaţa ţării este majoritari în Consiliile munici cure de vechiul slatut şi să fie această cauză la Paris este
întrucît e necesar să redeschi lui la alte sectoare, unde se sim lonială a Franţei în Tunisia. de 125.130 km. pătraţi. Din a- pale şi au ales o Adunare în ca staţionate în acelaşi număr pe urmărită cu vie îngrijorare vi
dem 3 noi abataje în acest sec te o nevoie mai acută de braţe cest mic teritoriu pustiul Sa- re francezii aveau dreptul la teritoriul tunisian. Aceasta co zita lui Nixon în Tunisia.
tor. Pentru că întîrzie deschide de muncă. Recunoaşterea de către Fran hara mai răpeşte o cincime. So rtumai o treime din locuri; lim respunde pe deplin politicii gu
rea abatajelor amintite, avem o ţa în cursul anului trecut a in lul şi subsolul Tunisiei sînt ex ba arabă a devenit limbă ofi vernului Mollet care are în De asemenea, capitalul vest-
serie de mineri pe oare sîntem Am siguranţa că dacă aceste dependenţei Tunisiei, după cea trem de bogate. In Tunisia se cială. vedere menţinerea unor forţe german încearcă să acapareze
nevoiţi să-i plasăm în alte locuri probleme îşi vor găsi rezolvarea a Marocului, arată că lupta de fac culturi intense de cereale, franceze puternice în Tunisia piaţa tunisiană în detrimentul
de muncă provizorii, unde nu definitivă, în cel mai scurt timp eliberare naţională din Africa măsline, viţă de vie. Suprafeţe Cu toate acestea, însă, po cu dublu sco p : acela de a a- marilor monopoluri franceze.
pot da rezultatele aşteptate posibil, seotorul nostru poate să de Nord a luat o mare amploa întinse sînt acoperite cu pal porul tunisian nu şi-a încetat păra interesele coloniale ale Ziarul „Tribune des Nations“
deoarece se depăşeşte efectul se situeze la înălţimea celorlalte mieri. Subsolul Tunisiei este de lupta pentru dobîndirea inde marilor societăţi franceze în atrăgea zilele trecute atenţia a-
planificat al brigăzilor respec sectoare ale minei în.ceea ce pri re şi că poziţiile colonialismu asemenea bogat în zăcăminte de pendenţei depline. Sub presiu Tunisia şi a marilor latifundiari
tive. veşte creşterea productivităţii lui în această parte a lumii sînt fier, plumb, zinc şi alte mine nea poporului tunisian şi a francezi şi de a reprima miş supra pregătirilor pe oare le
muncii. lot mai şubrede. Pentru ca po rale. maselor muncitoare din Franţa carea de eliberare naţională fac cercurile de afaceri vest-
In această privinţă, conduce porul tunisian să poată sărbă în februarie-martie anul tre din teritoriul învecinat — Al germane în legătură cu extin
rea sectorului care se ocupă cu NICOLAE BUCIUMAN tori astăzi un an de la recu Poporul tunisian nu s-a pu cut s-iau reluat 1a Paris trata geria. derea activităţii lor în terito
executarea lucrărilor de ramble- prim maistru la sectorul 3 at tut împăca nici odată cu jaful riile franceze din Africa. Im
noaşterea independentei sale a colonialiştilor. De aceea, el a tivele franco-tunisiene care — Pe plan intern, actualul gu perialismul german, scrie „Tri
Minei Petrila fost necesară o luptă îndelun pornit în anii 1920-1921 o luptă după cum se ştie — s-au în vern tunisian condus de unul bune des Nations“ a înscris
gată de decenii împotriva colo de eliberare organizată, care a din liderii partidului Destur, „Africa de Nord printre obiec
1 nialiştilor francezi, căci domi luat amploare cu fiecare an. cheiat cu recunoaşterea solem Flabib Burghiba întranrinde o tivele sale imediate“.
naţia colonială a Franţei în Burghezia naţională şi-a creat nă de către Franţa a indepen serie de măsuri pentru iichi •
VINERI 22 MARTIE 1957 Tunisia datează din anul 1881. partidul ei — partidul Destur dentei Tunisiei. Conform acor darea rămăşiţelor vechiului re Poporul tunisian care a avut
(cuvînt care în limba arabă în dului intervenit, răspunderea gim colonial. Astfel, au fost în atit de mult de suferit de pe
SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE Folosindu-se de un pretext seamnă constituţie). Clasa mun pentru relaţiile internaţionale făptuite unele reforme finan urma colonialismului francez,
şubred, guvernul francez de a- citoare se organizează şi ea, pe ale Tunisiei a trecut asupra ciare şi administrative, a fost urmăreşte cu vigilenţă planu
DEVA: Asasinatul din strada NA : Marile manevre ; ILIA: Iartă- tunci a ordonat trupelor fran linie profesională în sindicate guvernului tunisian, la fel şi înfăptuită în parte reforma a- rile imperialismului german şi
Dante; Cazul fruntaşului Cocetkov m ă; HAŢEG: Roşu şi negru seria ceze masate în Algeria să trea ilegale şi pe linie politică în apărarea şi securitatea. Acor grară şi abolită poligamia. In
(matineu) ; HUNEDOARA : Cinema II-a; LONEA : Mi-e sete; CALAN: că frontiera în Tunisia silind partidul socialist, ai cărui mem durile prevăd interdependenţa faţa poporului tunisian stau mai ales planurile S.U.A. care
tograful „3 Decembrie“ Uraganul; îndrăgostiţii; ORAŞTIE: Dosarul pe sultanul Mohamed El Sadoc bri au format majoritatea, între dintre Tunisia şi Franţa şi co sarcini mari în privinţa lichi vor să atragă Tunisia în sfeJ
Cinematograful „Maxim Garki" Pătra 306 ’ SEBEŞ : Feroviarul! SIMER1A : să-şi pună semnătura pe un anii 1921-1925, nucleul parti laborarea în domeniile apărării dării înapoierii economice a ţă ra de acţiune a „doctrinei Ei
tul 45: BRAD: Intr-un magazin u- Feroviarul; ALBA 1UL.1A: Dosarul tratat prin care se instaura dului comunist din Tunisia. şi relaţiilor externe, deoarece rii şi !a realizării unor planuri e- senhower“.
niversa!; BARU MARE : Doi acri de 306 ; PETROŞANI: Muzică cu bu „protectoratul“ Franţei asupra Tunisia continuă să facă parte conomice de perspectivă, un
pămint; APOLDU DE SUS: Maxim cluc; LUPEN1: Muzică cu bucluc: teritoriului tunisian. De atunci, Poporul tunisian a simţit ală din Uniunea Franceză. loc de seamă ocupînd valorifi Victoria mişcării de elibera
Minciună ; TEIUŞ : Mexicanul; ZLAT- PETRILA : Ţar şi dulgher. decenii de-a rîndul poporul tu turi, în lupta sa, toate forţele carea resurselor naturale ale re din Tunisia a provocat o
nisian a cunoscut o mizerie progresiste din lume, popoarele Evident, că poporul tunisian tării. De o deosebită importan mare activitate politică în ţa
SELECŢIUNl DIN PROGRAMUL DE RADIO cumplită, jaful fără scrupule al care luptau neîncetat pentru eli luptă pentru recunoaşterea in ţă pentru Tunisia este lupta ră, a trezit forţele spirituale
colonialiştilor francezi. In anul berarea de sub jugul colonial şi dependentei absolute a tării împotriva penetraţiei capitalu ale poporului tunisian. Po
Programul I. — 6,00 Jocuri popu* 20.15 Teatru la microfon „Pacea" de 1882 marile monopoluri fran mai ales a simţit alături clasa sale de către Franţa. în mo lui american care, în ofensiva porul tunisian ştie că în calea
lare romîneşti; 6,25 Muzică pentru Aristophan; 21,50 Muzică uşoară: ceze acaparaseră deja 443.000 muncitoare franceză, în frunte mentul de fată între guvernul împotriva poziţiilor coloniale sa stau multe greutăţi legate
fanfară: 6,45 Album şcolar; 7.10 Mu 22,30 Doine şi jocuri populare romî cu Partidul Comunist Francez. tunisian şi guvernul francez ale Franţei în Africa de Nord, de consolidarea independenţei,
zică uşoară; 7,35 Muzică populară ha. dintre care 416.000 de hec Prima victorie mai însemnată în există o serie de fricţiuni în el are multe răni de lecuit ră
romînească; 9,00 Muzică de estradă; neşti. tare erau împărţite între 16 lupta poporului tunisian au con legătură cu prezenta trupelor pătrunde tot mai mult în po mase de pe urma asupririi co
9.30 „Un tăciune şi-un cărbune": Programul II. — 14,03 Concert de mari feudali dintre colonii fran stituit-o acordurile franco-tuni- franceze pe teritoriul Tunisiei loniale de peste 7 decenii a
„Băiatul şi vîntul", basm bulgar; cezi. In ultimii ani 4-5.000 de siene semnate la 3 iunie 1955, şi de _ continuarea existenţei ziţiile cheie ale economiei tu Franţei. Fără îndoială însă că
10.30 La microfon „Roclica" ; 10,35 prînz; 16,20 Muzică uşoară) 18,10 francezi posedau 800.000 de hec după 9 luni de tratative care unor b'aze militare franceze pe poporul tunisian care se bucu
Muzică din opere; 11,03 Muzică dis Călătorie cu cîntccul prin ţara mal- tare în timp ce sute de mii de s-au întrerupt de nenumărate teritoriul Tunisiei. In timp ce nisiene. Faptul că în prezent ră de sprijinul şi simpatia po
tractivă: 12,35 Muzică; 13,05 Arii şi gaşilor; 18,55 Sfatul medicului; Sfa felahi tunisieni deţineau doar ori. Pentru prima oară, din anul guvernul de la Tunis cere ca poarelor iubitoare de pace şi
duete din operete; 14,00 Melodii popu turi pentru a evita bolile de cord! petece infime de pămînt de pe trupele franceze staţionate în vicepreşedintele S.U.A., Nixon, libertate va izbîndi în opera de
lare; 14,45 Concert de estradă; 16,45 19.00 Muzică uşoară de Radu Şerban; 1881, tunîsienii căpătau prin a- Tunisia să aibă un nou statut, construire a patriei sale, aşa
Muzică populară romînească ; 17,19 urma cărora abia îşi puteau duce se află ta Tunis unde discută cum a izbîndit în lupta sa
Muzică uşoară; 18,30 Din viaţa mu 19.45 Cîntece satirice; 21,05 Muzică 1 ceste acorduri, posibilitatea de spre deosebire de cel pe care pentru independenta naţională.
zicală a oraşelor şi regiunilor patriei; existenţa. Toate resursele mi cu reprezentanţii guvernului
19.55 „Noapte bună, copii"; „Acu!, fu 21.45 Opera „Paiaţe" de Leoncavallo; nerale ale Tunisiei erau în 1949 a constitui un guvern omogen, îl aveau atunci cînd tara era Poporul romîn care va fi re
sul şi suveica“ — basm de fraţii 23.15 Concert de noapte. concentrate în mîna a 11 mari Burghiba, arată că S.U.A. a- prezentat printr-o delegaţie gu
Grimm; 20,00 Cîntă Florin Dorian; o colonie franceză, guvernul vernamentală la manifestaţiile
Buletine de ştiri: 5,30; 7,00: 8,15; companii franceze care îşi îm- cordă o mare importanţă Tu- ce au loc la 21 martie la Tu
11,00; 13,00; 15,00: 17,00 r 19,00; părţeau între ele beneficiile, ca nis, cu prilejul împlinirii unui
22.00 ; 23,52 (programul I) ( 14,00; re numai în anul amintit mai an de la proclamarea indepen
16,00; 18,00; 20,00; 21,00; 23,00 (pro sus au însumat suma exorbi denţei Tunisiei, urează poporu
gramul II). lui tunisian noi succese oe dru
tantă de 4 miliarde 51 milioane mul consolidării independentei
franci. sale recent cucerită.
Tunisia este o ţară bogată,
una dintre cele mai bogate din
Africa de Nord. Ea este situa
tă în partea răsăriteană a Afri-
Redacţia şi administraţia ziarului slr. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188—189. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale, P.T.Ţ.R. nr. 236.320 din 6 noiembue 1949 — Tiparul Întreprinderea Poligraf ică f î Mai"- DEVA;
)
