Page 65 - 1957-03

IN G IN E R II Şl T E H N IC IE N II
agronomi să fie mai aproape de
problemele producţiei agricole
în acest an primăvara a so­
sit devreme. Aproape în toate
satele din regiune au început
lucrările în cîmp, în livezile de
pomi, în vii şi în grădinile de
zarzavaturi.
Lucrările agricole din cam­
pania de primăvară au o mare
importanţă prin fa$ul că de ele
depinde soarta recoltei din
cursul anului. De aceea, colec­
tiviştii, întovărăşiţii şi ţăranii
muncitori cu gospodării indivi­
duale îşi dau silinţa să le facă
la timp. Dar este cunoscut faptul
că regimul burghezo-moşieresc
nu a dat posibilitate ţăranilor
muncitori să-şi însuşească me­
todele înaintate de lucrare a
pământului. Ca urmare a aces­
tui lucru, mai există încă un
maro număr de ţărani munci­
tori care nu cunosc regulile a-
grotehnice şi importanţa apli­
cării lor. Regimul democrat-
popular a venit în ajutorul ţă­
ranilor muncitori trimiţînd la
sate ingineri şi tehnicieni agro­
nomi şi zootehnişti pentru a în­
văţa ţăranii muncitori cum să
lucreze pămîntul în condiţiile
de sol şi climă specifice fiecă­
rui sat în parte.
Un însemnat număr de ingi­
neri şi tehnicieni agronomi a
fost trimis şi în raionul Ilia.
Parte din aceştia au primit sar­
cina de a lucra în cadrul secţiei
agricole raionale, iar cei mai
mulţi au fost trimişi să mun­
cească in cadrul punctelor agri­
cole de la comune.
Mulţi dintre inginerii şi tehni­
cienii agronomi din raionul Ilia,
dovedesc prin fapte că sînt la
înălţimea sarcinilor de îndru­
mători şi sfătuitori ai ţăranilor
muncitori, de conducători ai
producţiei agricole. Tov. Maria
Pădeanu, tehnician agronom în
comuna Gurasada, de pildă, se
găseşte tot timpul — diminea­
ţa, seara, în zilele de lucru sau
de sărbătoare — în mijlocul ţă ­
ranilor muncitori, explicîndu-le
însemnătatea aplicării regulilor
agrotehnice. Ea s-a ocupat cu
răspundere de conducerea învă­
ţământului agricol din comună,
a predat lecţii interesante, le­
gate de specificul satului şi
susţinute cu exemple practice.
Dîndu-şi seama de importanţa
aprovizionării oraşelor cu legu­
me şi zarzavaturi, tovarăşa P ă­
deanu îndrumă ţăranii munci­
tori să cultive cît mai multe le­
gume, învăţîndu-i în acelaşi
timp şi cum să le întreţină pen-
Tu a obţine recolte sporite.
Inginerul agronom Gheorghe
Tudor, de la punctul agricol din
Dobra, dovedeşte interes şi dra­
goste faţă de meserie. El ara­
tă zilnic ţăranilor muncitori ca­
re sînt căile ce duc la obţine­
rea de producţii mari la hectar,
la o viaţă îmbelşugată. Le ara­
tă pe bază de exemple convin­
gătoare, ce cîştigă dacă se u-
nesc în întovărăşiri agricole şi
în gospodării colective. întovă­
răşirea dip Dobra primeşte zi
de zi mult ajutor din partea lui,
atît în ce priveşte organizarea
muncii cît şi în ce priveşte a-
plicnrea regulilor agrotehnice.
Tov. inginer Gaşpar Pupăză de
la punctul agricol din Lăpugiu
c—i
 la aşezarea fundaţiei străzii Andrei Şaguna.
L tinerii vor plania 500 pomi, iar în
42 Ioturi ale
jestivalului
Aceasta este cifra loturilor de teren nal, cu realizări tot mai însemnate.
pe care tinerii din şalele pi comu­
nele regiunii noastre si-au luat anga­
jamentul să le cultive. In toial, aces­ nerii contribuie la mărirea fondu­
ta loturi cuprind o suprafaţă de 71
hectare teren arabil. Numai în raio­
nul Sebeş, tinerii au luai sub pa­
tronajul lor 17 loturi ale !estivalului noi realizări. Astfel, tinerii din bri­
cu o suprafaţă de. 26 hectare, iar cei
din raionul Orăştie 13 loturi ale fes­
tivalului cu o suprafaţă de 22 hectare. plan, in cinstea festivalului, 1.500
Fxemplul uiemişiilor a fost urmai
şi dr pionieri. In raionul Sebeş, a-
proape 90 pionieri din comuna Dra-
şov du constituit o gospodărie agri­
colă colectivă. O asemenea gospo-
aănc agricolă colectivă s-a înfiinţat
şi în oraşul Sebeş.
Conil ibuţia tinerilor
mineri
Sectoarele tinereiulut din întreprin­ unde ie simţi bine. Şi cum tinerilor
derile carbonifere din Valea Jiului
cunosc în aceste zile un clocot deose­
bit de muncă La suprafaţă sini tri­
mise lot mai multe vagonete încăr­
cate cu cărbune extras peste sarci­
nile de plan.
Brigada iinărului miner Emeric
Csiki, de la Vulcan, a dat in plus, în
aceste zile. 102 ione cărbune. Şi bri­
găzile tineretului conduse de Panait
Bogoş şi Petre Moise din sectorul
II, mina Pelrila, au dat cu 8—18
tone cărbune peste prevederile pla­
nului zilnic.
Tinerii de la mina Lonea au ho-
tării să iniimpine şi ei festivalul cu
se ocupă de asemenea cu inte­
res de întovărăşirile agricole.
Le ajută să-şi organizeze mun­
ca, să-şi întocmească planuri pe
campanii, le învaţă cum să pre­
gătească terenul şi cînd e mo­
mentul potrivit pentru însămîn-
tarea fiecărei culturi în parte,
etc. Ţăranii muncitori individu­
ali primesc zilnic multe sfaturi
folositoare de la el.
Urmărind activitatea ingine­
rilor şi tehnicienilor agronomi
din raionul Ilia, putem vedea
că mai există unii despre care
sc poate spune cu certitudine că
nu fac^ cinste organului în ca­
drul căruia au fost trimişi să
muncească. Un exemplu eloc­
vent în această privinţă ni-1 dă
inginerul agronom TeQdor Solo-
mon. Se poate spune că acesta
se ocupă de multe, dar numai de
sarcinile sale de inginer agro­
nom care răspunde de protecţia
plantelor nu se ocupă. Au fost
destule cazuri în anul trecut
cînd livezi întregi de pomi au
fost atacate şi distruse de dău­
nători, s-a semnalat nu odată
că unele echipe care lucrează
la stropitul pomilor nu ştiu să
prepare soluţia şi din această
cauză mulţi dintre pomii stro­
piţi se usucă. Au fost semnala­
te deseori şi cazuri de risipă a
materialelor insecto-fungicide.
Au existat şi cazuri cînd cultu­
rile din cîmp au fost atacate pe
suprafeţe mari de diferiţi dău­
nători. Toate acestea au avut
urmări negative asupra produc­
ţiei agricole din raion.
Tov. inginer Solomon a pri­
vit cu indiferentă toate aceste
cazuri. Această afirmaţie este
dovedită de fapte. Zilnic îl vezi
îmbrăcat elegant plimbîndu-se
prin centrul Iliei în loc să
meargă pe teren pentru a da în­
drumări şi a lua măsurile nece­
sare. Nu s-iar putea spune că
tov. Solomon nu merge pe teren.
El merge ori de cîte ori îl ajun­
ge dorul să se plimbe.
Fapte de laudă nu se pot spu­
ne nici despre tovarăşa Adela
Rîbac, tehnician agronom în co­
muna Filimon Sîrbu. Aceasta
se fereşte să meargă prin gos­
podăria colectivă din Leşnic şi
prin întovărăşirile agricole din
comună pentru a le da îndru­
mările agrotehnice de care au
nevoie. Slab se ocupă şi de
muncile agricole din campania
agricolă de primăvară. Nu s-a
gîndit să întreprindă nimic
pentru a mobiliza ţăranii mun­
citori să execute Ia timp lucră­
rile şi să aplice regulile agro­
tehnice. Situaţia însămînţăriior
pe care o raportează raionului
nu este nici pe departe în con­
formitate cu realitatea. In ziua
de 14 martie raportase la raion
că în comuna Filimon Sîrbu
s-au însămânţat 2 ha. de orz
şi 6 de ovăz. Realitatea era în­
să că numai într-un singur sat
— Leşnic — erau însămânţate
la acea dată 15 ha. de ovăz.
De asemenea tov. Maria Murgu,
tehnician agronom în comuna
Zam, acum cînd ar trebui să fie
pe cîmp, în mijlocul ţăranilor
(Continuare în pag. 2-a)
In aceste ?ile, tinerii din regiunea
noastră se pregătesc să întîmpine
festivalul mondial cît şi cel regio­
Prin diferite aefiuni organizate, ti­
rilor festivalului.
gada condusă de Peiric Simion şi-au
luat angajamentul să extragă peste
tone, de cărbune. Totodată, Irei ti­
neri din brigadă vor fi ajutaţi să
se califice în meseria de ajutor mi­
neri iar doi tineri ca mineri. Bri­
gada iov. Gheorghe Burciu va ca­
lifica nouă tineri în meseria de a-
juior mineri şi mineri.
înfrumuseţarea
comunelor şi oraşelor
Un parc, o grădină, sînt locuri
le plac mult aceste lucruri, au hotă-
rit să-şi facă comunele şi oraşele
lor cît mai frumoase. Astfel, tinerii
din oraşul Petroşani, vor presla
86.000 ore de muncă voluntară, pen-
iru diferite acţiuni gospodăreşti. In
accsi scop, în oraşul Petroşani s-au
înfiinţat 5 şantiere locale unde se
vor execuia lucrări pentru amena­
jarea de spaţii verzi şi ronduri de
flori pe o suprafaţă de 2 km. p.,
două parcuri nalurale, etc. De ase­
menea, se va construi un gard din
prefabricate, lung de 430 m. Toi în
oraşul Petroşani, tinerii vor pava
străzi pe o suprafaţă de 23.000 m.g,
Anul IX . Nr. 708
N O I Ş J IC C E _ S E
în e m ite a z ile i de. 1 M A I
Q ă r& u n e cocsificafiiL pesie p la n
Minerii de la Vulcan, conti­
nuă să obţină zi de zi succese
tot mai mari în lupta pentru a
extrage din adîncurile pământu­
lui, cît mai mult cărbune coc-
sificabil. De pildă, între 1 şi 19
martie ei au reuşit să extragă
peste sarcinile de plan 1.278
tone cărbune cocsificabil, care
vine să se adauge la cele 2.900
tone date pest$ plan în prime­
le două luni ale anului. Anga­
jamentul lor de a da în acest
an 5.000 tone de cărbune peste
plan, este de pe acum mai bine
C co n o m iL cLe c o m í u s ü í i l
întrecerea socialistă în cin­
stea zilei de 1 Mai se desfăşoa­
ră cu avînt sporit şi în cadrul
depoului C.F.R. din Petroşani.
Lupta pentru realizarea de
cît mai mari economii de com­
bustibil, este principala preocu­
pare a mecanicilor şi fochişti-
lor. In primele 19 zile ale lu­
nii, economia realizată pe de­
pou se cifrează la suma de
52.000 lei.
Echipele conduse de mecani­
cii Aurel Marcu, de. pe locomo­
tiva 150.1004, şi Gheorghe Bul-
ULU
-O&PW
In comuna Meleş, raionul Alba,
comuna Feneş se vor plania 1.000
pomi. In locul terenului viran de
lingă gara Şibot, tinerii din co­
mună vor amenaja un parc, unde
îşi vor putea petrece mai plăcut cli­
pele de odihnă.
Depuneri în conturile
C.E.C. nr. 500 şi 501
Conturile C.E.C. nr. 500 şi 501,
au pe zi ce trece un sold iot mai
mare. Tinerii din regiunea noastră
depun aici banii realizaţi de ei în
urma diferitelor acţiuni întreprinse.
Aşa de exemplu, tinerii din oraşul
Deva, au depus in contul C.E.C. nr.
501, suma de lei 570, cei din co­
munele Meieş şt Ighiu, raionul
, 'Alba, vor depune suma de 2.000 lei,
iar cei din comuna Dobra, raional
Ilia, 1.000 lei. Aproape la fiecare
loc de muncă tinerii organizează ac­
ţiuni care să contribuie la mărirea
fondurilor festivalului.
Colectarea fierului
vechi
La depozitele I.C.M. din regiu­
ne, zilnic, tinerii aduc zeci de mii
de ione de fier vechi. Asifel, ,tinerii ¦ sînt bune. Dar iţi recomand brigada
de la U.M. Cugir, au colectai pînă
acum un vagon de fier vechi, iar
cei de la depoul C.F.R. Petroşani
aproape 10.000 kg. Şi in sate tine- ¦.
rii colectează mari cantităţi de fier
vechi. In raionul Ilaţeg s-au co­
lectai pînă acum 5.000 kg. !ier ve­
chi. Mari cantităţi s-au colectat şi
în comunele Cerlej, Ighiu, Feneş şi
altele.
Vineri, 22 martie 1957
de jumătate realizat deşi pînă
Ia sfîrşitul anului, au mai ră­
mas mai bine de 9 luni.
Colectivul sectorului IV se
află în fruntea întrecerii prin
cele 800 tone date în plus. Bri­
gada condusă de Gheorghe
Ivăşcan, a scos singură aproa­
pe 500 tone de cărbune.
La obţinerea celor 1.278 tone
"de cărbune peste plan au mai
contribuit brigăzile conduse de
Francisc Kress, Emerik Csiki şi
Ioan Căpîlneanu.
boacă, de pe locomotiva
150.1008, au contribuit din plin
la acest succes. înscriind în
contul lor de economii din a-
ceastă perioadă, între 20-24 to­
ne de combustibil convenţional.
De la locomotivele pentru tre­
nurile de călători, echipa din
:care fac parte mecanicii loan
Despa, loan Tută şi fochiştii
Francisc Kalman şi’ Emilian
lordacbe s-a situat în frunte, cu
peste 20 tone combustibil eco­
nomisit.
Odată cu venirea primăverii, preocuparea principală a
sfatului popular al oraşului Deva este înfrumuseţarea continuă
a oraşului. Clişeul reprezintă un aspect al acestei preocupări.
Echipa de pavatori condusa de Kiss Kalman, lucrează de zor
»BiBBBaesBBmiBaB»BBBaBBBiaoBBBBBBaaai6BBa«BB«BBBOOBaaB«BBOBnBBBBBBB:»BBBB»Bote*BaBB«aBit !«B«i]t>iiaaoaBn3anau»Bo«»aiiaBoiioB»qimBBDnBBBPBO»BBBBBBaBBBBBBBBBSE«BO»»»».
Pornisem să scriu despre o bri­
gadă U.T.M. „La Hunedoara acolo-s
multe brigăzi de tineret care au re­
zultaie, mi-am zis eu. De la com­
binat s-a . ioi scris". Aşa că, am
apucai-o spre I.C.S.H. Tov. Zlă-
tior, de la această întreprindere, un
vechi prieten de al meu, mă întîm-
piuă bucuros. Cînd auzi despre ce
e vorba îmi spuse:
— Avem brigăzi destule. Toate
de zidari şamolori de la bateria
lll-a cocserie. E condusă de ute-
mistul Gavrilă Şuşnescu. Pe luna
februarie a realizal un indice de
1,86.
Apoi binevoitor:
— Te-aşi însoţi, dar am treabă.
Nepotrivire
Plin de voie bună, am plecat spre
locul indicai. F.ram bucuros că-mi
recomandase o brigadă de zidari sa­
motort. Nu scrisesem niciodată des­
pre oameni cu asemenea meserie.
Dar, mare mi-a fost mirarea cînd,
ajuns la bateria lll-a, şi informân-
du-mă de brigadă mi s-a spus:
„Brigada lui Şuşnescu? A... dat
A lucrai aici, însă şi-a terminai lu­
crarea. Vedeţi acolo la schelele a-
celea noi".
Ajuns la noile schele ce se ridi­
cau nu departe de bateria lll-a, am
întrebai un tînăr:
—- Tovarăşe, nu cunoşti dumneata
pe unul Gavrilă Şuşnescu, responsa­
bilul brigăzii de zidari şamotori ?
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂI
4 pagini 20 bani
imaEaaui*
Q o le c iiu iş iii a r a şl
seam ana
Zilele prielnice din ultimul
timp au dat posibilitate oame­
nilor muncii de pe ogoare să
execute mai devreme lucrările
în cîmp.
Numai în ultimele zile, co­
lectiviştii din Sîntandrei, cu a-
jutorul S.M.T. Orăştie, au arat
peste 30 ha. teren şi au însă-
mîntat 8 ha. de ovăz, orz şi
floarea-soarelui. Ei au mai a-
rat şi îngrăşat cu gunoi de
grajd 14 ha. de teren pentru
cartofi şi sfeclă de zahăr. Pen­
tru a-şi mări veniturile băneşti
au contractat cu statul 10 ha.
cu sfeclă de zahăr, 2 ha. var­
ză de toamnă, 4.000 kg. cartofi,
3.000 kg. porumb şi 2.500 kg.
grîu etc.
Colectiviştii din Geoagiu, ra­
ionul Orăştie, au însămînţat cu
ajutorul S.M.T. — Orăştie 1 ha.
cu orz, 3 ha. cu ovăz, 2 ha. cu
floarea-soarelui şi alte culturi.
S-iau mai pregătit 2 ha. de
teren pentru plantarea viţei de
vie şi a pomilor.
GHEORGHE MCNTEANU
corespondent lexandru Drăghici, Alexandru
— Şuşnescu?/ Zidar şamolor?/
Cine v-a spus asia?
— Tovarăşul Zlălior.
— Hml Ba da, îl cunosc, îmi
spuse tînărul, de daia aceasta zâm-
bind.
Nedumerit de schimbarea petrecută
la el (prima dată mirai, apoi zâm­
bind şirei) l-am întrebai:
— Dar unde lucrează? Mi s-a
zm m
n
5 la bateria lll-a , în să to i ca fierari
spus că la baieria UI-a.
Tot zâmbind, tînărul mă informă
că la bateria IlI-a lucrările pe care
trebuia să le facă brigada lui Şuş­
nescu aa fosi terminale.
— 'Acum lucrează la schela a-
ceasla — mi-a spus, continuînd să
zîmbească. Aici, se ridică iurnul de
cărbune nr. 2 al cocseriei. Am să vă
conduc eu la brigada lui.
Am pornit împreună. Ne depărtăm
iot hiai mult de acel turn. începură
să mă frămînle întrebările: „Cum,
dacă lucrează ia turn, de ce ne de­
părtăm ? Nu cumva rîde de mine ?
Ia să-l iscodesc, cine-i?" Şi, ser-
vindu-I cu o ţigară, zisei, aşa, ca
Inir-o doară:
— Dumneata unde lucrezi?
— Sini maistru constructor ia (ur­
mii 2, unde lucrează şi brigada. A-
poi, sini şi în comitetul U.T.M. pe
LUCRĂRILE SESIUNII
Marti Adunări Naţionale
Şedinţa de miercuri dupd-amiază
Lucrările sesiunii au conti­
nuat în şedinţa de după am ia­
ză sub preşedinţia tovarăşului
Constantin Pîrvulescu. Au luat
cuvîntul deputaţii Teodor Ior-
dăchescu, din circumscripţia e-
lectorală Alexandria, regiunea
Bucureşti, abatele de sinios,
canonic oatednal romîno-catolic
de Oradea dr. Pop Iosif, depu­
tat în circumscripţia electorală
Nusfalău, regiunea Oradea, Ion
Barna, din circumscripţia e-
lectorală Lupeni, regiunea Hu­
nedoara, Elena Livezeanu, din
circumscripţia electorală Daia,
regiunea Bucureşti, Petre Lup,
din circumscripţia electora­
lă Brad, regiunea Hunedoa­
ra, aoad. Mihail Ralea, din cir­
cumscripţia electorală Huşi, .re­
giunea Iaşi, Vîrgil Trofin, din
circumscripţia electorală Zele-
tin, regiunea Bacău, Iosif Ba-
yerle, din circumscripţia elec­
torală Jimbolia, regiunea Timi­
Şedinţa de jo i dimineaţa
Şedinţa s-a deschis la ora 9,15
sub preşedinţia tov. Constantin
Pîrvulescu, preşedintele Marii
Adunări Naţionale.
In loja din dreapta incintei
sînt prezenţi tovarăşii : Gheor­
ghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoi­
ca, Gheorghe Apostol, general
de armată Emil Bodnăraş, Pe­
tre Borilă, Nicolae Ceauşescu,
Iosif Chişinevschi, Miron Cons-
tantinescu, general colonel A-
Moghioroş, Dumitru Coliu, Le-
onte Răutu, general colonel
Leonfin Sălăjan, Ştefan Voitec,
Alexandru Bîrlădeanu, Vladimir
Gheorghiu, lanos Fazekaş. In
loja din stingă incintei au luat
loc tovarăşii Dr. Petru Groza şi
membrii Prezidiului Marii Adu­
nări Naţionale.
Preşedintele Marii Adunări
Naţionale dă cuvîntul tovarăşu­
lui Aurel Vijoli, ministrul Fi­
nanţelor, care, din însărcinarea
Consiliului de Miniştri, supune
spre examinare şi aprobarea Ma­
rii Adunări Naţionale, proiectul
de lege a bugetului de stat al
-------------------
A ngaja meni te Se devia fapte
La furnalele 1, 2 şi 4 ale
Combinatului siderurgic din
Himedoara. prind viată angaja­
mentele. De la 1 ianuarie şi
pînă la această dată, s-au expe­
diat de la furnalele 1, 2 şi 4
oeste 5.400 ione de fontă în a-
fara prevederilor de plan. A-
proape 2.000 tone fontă peste
sarcinile de plan au fost elabo­
rate de către furnalişti numai
complexul cocserie. Răspund chiar de
problemele de producţie, aşa că vă
duc unde trebuie...
Toi disculind, am aflat că-l chea­
mă Traian Cora. Mi-a confirmat şi
el că este o brigadă bună.
— Dar, nu e tocmai cum v-a in­
format tov. Ziălior...
— Cum aşa ?
— O să vedeţi la faţa locului.
0 B R IG A D A
mm
...Am ajuns într-un loc deschis. La
cîteva bancuri, lungi de 4—5 metri,
lucrau vreo 10 tineri. Uite 2 sau
3 Ia un loc, fasonau bare de fier
rotund.
— Âsta-i brigada lui Şuşnescu/
mă informă tinărul Cora.
— Păi, bine, dar eu îi cnut pe
cel care-t zidar şamotor...
— Alt Şuşnesci în complexul
nostru nu este. Doar ştiu ce spun.
Din 1954 lucrez aici ca maistru...
De asta v-am şi spus că iiu-i chiar
aşa cum zice Zlălior. Dar, discutaţi
cu tovarăşul...
— Gavrilă Şuşnescu ? — îl întreb
eu pe tînărul ce s-a apropiat.
— N ul lenică Lifigiu. II înlocu­
iesc pe Gavrilă. El a plecai după
material.
— Sînieţi brigadă de tineret ?
— Dai
ADUNAREA FESTIVA
de deschidere a săpfămsnii
mondiale a tineretului
Ieri după amiază a avut loc In sala
cinematografului „Filimon Sirbu" din
oraşul Deva, o adunare festivă închi­
nată deschiderii săptăminii mondiale
a tineretului democrat din lumea în­
treagă.
Ca această ocazie, tov. Constantin
DumitrescUi secretar al Comitetului
regional U.T.M. a vorbit despre lupta
tineretului democrat din întreaga lume
pentru apărarea păcii.
şoara, Anton Moisescu din cir­
cumscripţia electorală Corod, re­
giunea Galaţi, episcopul refor­
mat Vâsârhelyi Jânos, din
circumscripţia electorală Aiud,
regiunea Cluj, Spasa Coici,
din circumscripţia electorală
Moldova Nouă, regiunea Timi­
şoara, Ion Maurer, din circum­
scripţia electorală Sighişoara,
regiunea Stalin.
La propunerea tovarăşului
Anton Moisescu, vicepreşedinte
al Prezidiului Marii Adunări
Naţionale, deputaţii Marii A’«
dunări Naţionale au adoptat în
unanimitate o hotărîre prin care
aprobă activitatea guvernului
Republicii Populare Romîne în
perioada celei de-a Il-a legis­
laturi, precum şi programul
politicii interne şi externe al
guvernului Republicii Populare
Romîne expus în declaraţia to*
viarăşului Chivu Sfoioa, preşe­
dintele Consiliului de Miniştri.-
Republicii Populare Romîne pe
¦anul 1957.
Deputatul Emil Popa, preşe­
dintele Comisiei economico-fn
nanciare a Marii Adunări Na-1
tiouale a prezentat apoi raport
tul Comisiei economico-finan-
ciare, recomandînd deputaţilor,
să voteze proiectul de lege pen­
tru aprobarea bugetului de stat
al R.P.R. pe anul 1957, cu li­
nele modificări propuse de co­
misie.
După o pauză a început dez­
baterea generală asupra proiec­
tului de lege pentru aprobarea
bugetului de stat al R.P.R.
Au luat cuvîntul deputaţii:
Fi. Dănălache, din circumscrip­
ţia electorală Rahova, oraşul
Bucureşti, Gr. Stanciu din cir­
cumscripţia electorală Pucşti,
regiunea Ploeşti, C. Mateescu
din circumscripţia electorală
Cricov, regiunea Ploeşti, Ion
Dălăban din circumscripţia e'ec-
toralu Topoloveni, regiunea Pi­
teşti, acad. prof. dr. Şt. Milcu
din circumscripţia eleclorală Ro­
man, regiunea Bacău.
în primele două decade ale lu­
nii curente.
In cinstea zilei de 1 Mai, fur-
naliştii ce deservesc agregatele
amintite sporesc continuu indi­
cele de utilizare a volumului
util al furnalelor şi vor depăşi,
fără îndoială, cantitatea de
5.500 tone de fontă, care, po­
trivit angajamentului, urmau
s-o elaboreze peste plan. .
— D u m n ea vo a stră , nu s în ie ţi bri­
gadă de zid a ri şa m o to ri?
— D a de unde. B rigada noaslră-i
de fiera ri b etonişii.
— /?/ ( e r a r in d u l m e u s ă m ă m ir ) .
— Zău că da. N u vă m ira ţi!
— Ş i , a v e ţ i o r e a li z a r e d e 1,80 ?
— îl întreb eu lot m ai nedum irit.
— Cine va mai spus şi asta?
— T o v. Z lă lio r şi a lţii d in co m i­
te tu l U .T .M .
T in ă ru ! în cep u să ridă, îm p reu n ă
cu m a istru l C ora.
— După cum se vede, ei habar
n-au unde lucrăm — îm i spuse el
sc u tu rin d u -se d e rîs. D e u n d e au
sco s-o o a re? E d rep l că am lucrat
b eto n işii, şi a m term in a i de m ult.
A c u m l u c r ă m p e n t r u t u r n u l n r , 2.
N ici realizarea n-au ghicii-o. N oi
a v e m u n in d i c e d e 2,30 ş i n u d e
1,80 c u m a -ţi fo s t in fo r m a t. C u m p o l
ei să sp u n ă a sem e n e a lucruri, cin ă
n-au ven it n iciodată pe a ici ? Iar un
a l doilea Ş u şn esc u , n u -i In com plex.
Să vă spună m a istru l!
„Ah / tova ră şe Z lă lio r — m -am
g în d it atu n ci. C it te-a i d e p ă n a t de
oam eni. D acă ai ş ti ce g 'n d e sc ei
d e s p r e tin e ... n u i.-ai m a t fa c e n ic i-
eclală d in fiera ri, zid a ri, sa u in v e rs ”.
Adevărata muncă a brigăzii
Iui Şuşnescu
— T iu / adu cheia d e fasonai.
P în ă a lu n e i cu ridic bara.
T ilu s M anotiă, u n tin ă r de sta tu ră
(Continuare în pag. 3-a) %