Page 66 - 1957-03
P. 66
Să executăm la timpul optim Meseriaşi şi artişti
dezgropatul viilor Sala festivă a Sfatului popu Ion Călugăru. Cartea începe
lar al oraşului Haţeg, este să-şi povestească necazul care
o frămîntă: este una din căr
Ca şi la toate plantele agri ză. Vîrful coardei, care de obi arhiplină : cei adunaţi, aşteap ţile bibliotecii cooperativei „16
cole, este cunoscut faptul că cei cade la tăiere, se îndepăr tă cu nerăbdare începerea pro Februarie“ care stă închisă a-
cea mai mare influentă, asupra tează, rămînînd coarda de con gramului dat de brigada artis lături de suratele sale de mul
trol la o lungime de cca^ 13 tică de agitaţie şi echipa de tă vreme; fără a putea fi cer
cantităţii şi calităţii rodului la ochi, adică atît cît se lasă la dansuri a cooperativei meşte cetată de cei dbritori. Pentru
vita de vie o constituie modul şugăreşti „16 Februarie“ din a nu se sufoca, cartea a evadat
de întreţinere şi de îngrijire a tăiere. localitate, program prezentat în din dulap şi a venit în sală să
plantaţiilor. De aceea, se im şe plîngă. Cînd un membru al
pune ca toate lucrările ce se a- Cu- ajutorul unui briceag se cadrul concursului artistic pe
fiac tăieturi prin fiecare ochi, tară, organizat de U.C.E.C.O.M.
plică vitei de vie să fie făcute începînd de la bază către vîrf. Cortina se ridică şi pe scenă brigăzii vrea s-o ducă înapoi
la timpul optim. Dezgropatul Pe tăietură apar mugurele prin apar membrii brigăzii artistice la bibliotecă, ea fuge disperată CĂTRE OFICIUL POŞTAL 7‘
viilor se face deobicei prin a cipal, şi doi muguri secundari de agitaţie: vreo 10 tineri şi f de groaza plictiselii ce o aş
doua jumătate a lunii martie tinere care în prolog precizea teaptă acolo. al raionului Petroşani I Vms h imI r
sau înceoutul lui aprilie, atunci aşezaţi deoparte şi de alta a ză că vor înţepa cu acul criti Apoi, în ritmul săltăreţ al
cînd a trecut pericolul geruri celui principal. Cînd ochiul sec cii pe cooperatorii rămaşi în muzicii, îşi face apariţia forma
ţionat (tăiat) apare de o cu
lor, tîrzii, iar temperatura^ so loare verde — vie, înseamnă că urmă cu planul, chiulangii şi ţia de dansuri care interpre «an* . ¦,y ' )r, ‘ • • • Sfruntare = Neparticipare
lului ajunge la 5-6° C. După re este sănătos, iar dacă apare de tează „Steaua”, „Haţegana“, la viata culturală a satului în
comandările I.C.A.R.-ului, pen culoare brună sau neagră, o- ,in d isc ip Iirxaţi i... Stimate tovarăşe diriginte, Felicitarea mi-a fost înregisr care eşti învăţător, aşa cum
tru a feri vita de pierderile de chiul este pierdut. Cînd numai Membrii brigăzii se tin de „Dans maghiar” şi „Dans ţigă De multă vreme mă tot bate face Ana Josan şi Maria Şte-
ochi prin clocire, dezgropatul gîndul să vă expediez această trată sub nr. 6.048 şi în ziua fănie din Beriu, raionul Orăşr
este bine să fie făcut mai de mugurele central aparé înne promisiune. In scenete scurte, nesc“. epistolă, dar cum din pricini tie.
timpuriu decît prea tîrziu. grit, iar cei doi laterali sînt vioaie, ei critică pe chiulangii, Aceşti tineri şi harnici' mese din cale afară de concrete, am de 1 (unu) mărţişor, aceasta
verzi, înseamnă că ochiul va pe cei ce gustă prea multă început să mă îndoiesc de bu
Dacă ţinem mai departe în putea produce lăstari din aceşti „zeamă de strugur]“, (cazul riaşi, care în orele libere se şi-a făcut intrarea în scriptele
croitorului Martin Silvestru şi străduiesc să prezinte progra
me noi, distractive- şi educati poştei din Petroşani. Şi iacă
de aceea sînt acum aşa de
pămînt coardele o parte din muguri de înlocuire. al cizmarului Ioan Oprlşoni), ve, merită toată liauda. na funcţionare a serviciului mlhnit. Adică, ce aveţi cu mi ® Zădărnicie Planificarea
ochi se clocesc, iar alţii por pe cooperatoarele care au lu Este de remarcat simţul âf- de la instituţia pe care cu o- ne, tovarăşe diriginte, sau mai mai multor şedinţe de analiză
nesc în vegetaţie şi sînt foarte De mare importantă este să crat cîndva în brigada artisti noare şi lipsa de control o precis, ce au cu Mine lucrăto în ceea ce priveşte munca cul
controlăm tot în acest timp să că şi acum s-au lăsat „bolna tistic al tinerilor¦: Constantin conduceţi Dvs., m-am socotit rii de la instituţia dvs. ? Pri turală, din care însă să nu ţii
uşor rupţi de pe coarde cu o- nătatea lemnului, care se face ve de îngîmfare“. Muran, Seroni Aurel, Drăghi- că, poate, dacă o să v-o expe miţi scrisoarea în 1 (unu) nici una, întocmai cum face
cazia dezgropatului. Pentru a tot la coardele la care s-a con ceanu Vaslle, Ghergheli Irina diez prin poştă, din cauze de mărţişor şi nu i-o înmînaţi Comitetul executiv al Sfatului
uşura această lucrare gospodă trolat starea ochilor prin tăie Pe scenă, spre nedumerirea şi Pent Âmaliâ. neglijenţă şi de întîrziere n-o pînă în ziua de 11, adică ta popular comunal Ciugud.
riile ce au suprafeţe mari de turi în lungul unui internod, spectatorilor, apare o carte ma s-o primiţi la timp. man cu 3 zile după eveni
vită de vie e bine să tragă cîte pînă la măduvă. Dacă se ob re, intitulată „Oţel şi pîine“ de N. SBUCHEA
o brazdă cu plugul de un cal; servă că liberul şi lemnul au
corespondent
de o parte şi de alta a rîndului o culoare brumă-negricioasă, în Vreţi, cum s-ar zice, să fiu ment... Păi spuneţi dvs. dacă • Hazard = Sconfcarea de re
îngropat, răsturnînd pămîntul seamnă că lemnul coardei este mai concret, să vin adică la nu e ăsta un motiv de ciudă zultate în munca culturală, fă
chestiune ? Fie... Hai s-o fac şi ceartă. Acum, nevastă-mea
spre centrul intervalului, apoj degradat. Dacă însă are o cu „al&aimaluL (Lut itm d a Q )ârifileLl ră a munci însă planificat, aşa
cu ajutorul unei furci să scoată loare brună-verzuie înseamnă că şi pe asta. % e supărată foc pe mine. Ori
coardele afară, iar pămîntul ră lemnul a suferit de ger numai
Pînă la 24 martie, pe ecr.a- * rioada cînd oamenii din Franţa In ziua de 28 februarie a. c. cît îi spun eu că de vină e cum se obişnuieşte la căminul
mas să-l tragă cu sapa între parţial. nuţ cinematografului „Filimon încep să uite cumplitele dezastre am pus la poşta din Deva o personalul dvs., care, uneori cultural din Cioara, raionul
Sîrbu“ din Deva, rulează filmul scrisoare cu destinaţia Petro- munceşte fără simţ de răspun- Orăştie.
rînduri şi să-l niveleze. Sănătatea lemnului mai bă- „Asasinatul din strada Dante“ provocate de nazişti, crimele lor, şani. Voiam, vorba ceea, să-mi dere, nu vrea să mă creadă
trîn de pe braţe şi rădăcini se o producţie a studiourilor so jafurile lor, şirul lung al orori felicit şi eu nevasta de ziua nici în ruptul capului. Iacă de • Dibăcie =• A organiza pe
Trebuie avut în vedere ca în află, pe loc, în vie, prin sec vietice „Mosfilm“. Filmul a că lor pe care le-au săvîrşit în te femeii (ştiţi tovarăşe dirigin aceea v-am scris acum, pen treceri la căminul cultural, fă
timpul dezgropatului să nu se ţiuni. Cînd lemnul are o cu rui scenariu a fost scris de Ga- ritoriile vremelnic ocüpate. Pa te, mă aflu in deplasare la tru ca să-i spuneţi şi dumnea ră program artistic ca la For-
lovească butucii cu sapa, de loare albă-gălbuie, este sănă brilovici şi Romm, emoţionează cea părea pentru unii, că a Deva). Şi, cum sînt om pru nădie şi Sulighete din raionul
oarece rănile produse se vinde tos. Dacă lemnul este atins de prin dramatismul acţiunii şi ne şters cu buretele toate dezastre voastră cum stau lucrurile. Ilia.
că greu şi constituie porţi de ger, are o culoare brună pînă face să medităm prin probleme le. dent din fire, mi-am zis să
infecţie pentru bolile criptoga- la neagră, după gradul de de le pe care le pune. Regizorul M. trimit felicitarea din vreme şi Altfel nu ştiu zău cum s-o • incăpătînare = A susţine
ger are. Intr-o .asemenea stare de spi asta din 2 motive : primo : să scot la capăt. sus şi tare că în Hunedoara e-
mice. Romm, a pus la contribuţie ma rit se află cetăţenii micului o- xistă curse locale, patronate de
Lucrarea trebuie făcută cu Toate aceste lucrări tehnice rile sale însuşiri de regizor şi răşel francez. S-ar părea, că li nu mi-o ia altul înainte, se A! dumneavoastră care vă roagă I.R.T.A.
trebuie făcute la timp şi în bune a reuşit să ne prezinte în acest cundo : să fiu sigur că o s-o să-l iertaţi pentru vorbele
mare atenţie, ca să nu se rupă conditiuni pentru ca apoi să film, un spectacol de mare va niştea a pus stăpînire peste lo primească înainte şi nu după de critică,
braţele sau coardele de un an. putem stabili sarcina pe fie
După dezgropat, trebuie să curi şi peste oameni. S-ar pă
ştim imediat ce încărcătură să
lăsăm vitei la tăiere. In acest care butuc în parte. loare artistică. rea... Pentru că, chiar în acest ziua femeii. STAN PATITD
sens se cercetează starea sănă Dramaticile stări de suflet,
tăţii ochilor ieşiţi din iarnă. In obţinerea unor recolte spo mic orăşel, într-o noapte pe cînd Tov. Vidrei Rotita, secretar al co ® fg t® » Jiiiip liil
Pentru a determina în mod cît rite de struguri lia hectar, o ale unei mame gardianul îşi mitetului orăşenesc U.T.M. Brad,
mai just gradul de vătămare al sarcină importantă revine ingi făcea inspecţiia promite bibliotecii raionale sprijin i . --^ ^ *-vfcbffişi "¦s I *,,, —„
ochilor şi chiar al lemnului, se nerilor şi tehnicienilor agro oare îşi vede fiul văzduhul răsu In toate acţiunile, dar concret nu o
recoltează pentru control coar nomi de la puncte şi comune, pornit pe căi nă de nişte îm prea ajută. MmEM ¦ fe f,!!Il Ká ®
de din toate soiurile şi locurile care trebuie să îndrume în sec greşite, pentru puşcături. Trei I i i li
caracteristice din vie. torul lor de activitate gospo ca în cele din ur Tov. Ronta: — A,
dăriile colective, întovărăşirile mă să fie ucisă tineri traversea
In acest scop se vor recolta agricole şi ţăranii individuali, de mîna lui,, sînt interpretate cu ză grăbiţi strada. Ce s-a întîm-
cîte 25-30 coarde din fiecare să aplice lucrările de îngrijire plat ? O femeie a fost împuş-
parcelă. Luarea acestei probe a viilor la timpul optim. multă convingere şi cu o rară cată şi rănită mortal. E tran
se face parcurgînd parcela pe putere de sugestie, de Kozîreva sportată la spital,
diagonală şi tăind de la butucii Ing. AUREL SOPORAN care ne-a mişcat profund. Se
mai caracteristici cîte o coardă cuvine relevat faptul că ceilalţi Aşa începe aoest film de un
de rod, în întregime, de la ba- de Ia punctul agricol Roşia artişti, interpretează de aseme dramatism puternic şi pe patul
nea cu mult talent, alcătuind de spital se reconstituie o viată
de Seca?, raionul Sebeş
un ansamblu omogen. Se impu de om. — Cum ? După masă o şedinţă
Inginerii şi tehnicienii agronomi să fie ne deosebit şi figtuia lui Cine a fost victima ? Victima în problema concursului „Iubiţi
mai aproape de problemele producţiei Charles fiul degenerat, ^ inter este o artistă celebră în toată cartea"? Vin, tovarăşi, negreşit
pretat cu naturaleţe "de Ko lumea Madelelnne Thibault, fe vin I...
zakov, un aotor mult în meie de talent şl în acelaşi timp
zestrat. Persoana Impresaru o luptătoare pentru progres. La ...şi, a venit...
agricole lui Green, a fost interpretată în spital, ea îşi descrie viaţa, ară-
chip magistral de Eliatt. De a- tînd că asasinul nu e altcineva
(Urmare din pag. l-a) Nici tov. Ing. Victor Glava nu semenea, în rolul tatălui, Ko decît propriul ei fiu, Charles, In satul Slmpetra, comuna Sîntă-
dovedeşte pe deplin că înţelege missarov, ne-a înfăţişat un per înhăitat cu naziştii, intrat în măria-Orlea, căminul cultural se a-
muncitori, pentru a-i ajuta cu sarcinile ce le are ca şef al sec sonaj veridic. slujba lor şi care mai are pe flă într-o complectă părăsire.
sfaturi, stă ziua întreagă în bi ţiei agricole. Dacă el ar fi sti conştiinţa sa şi alte crime. Din
rou la sfatul popular. mulat spiritul critic şi autocri Romm n-a desconsiderat nici povestirea ei, ies la iveală lu- Mesele şt bîncile de aici, sînt
tic în secţie, dacă s-ar dovedi un detaliu de regie care putea oruri, uitate — peste oare propa rupte, prin încăpere e plin de paie
Este limpede că astfel de In mai exigent faţă de realizarea avea vreo semnificaţie, ci le-a ganda burgheză caută să întin şi de murdărie, geamurile sînt
gineri şi tehnicieni agronomi sarcinilor de către inginerii şi valorificat pe toate. Dacă adău dă vălul uitării, pentru a-şi pre sparte, uşa dărîmată.
nu contribuie la introducerea tehnicienii agronomi şi dacă găm la cele de mai sus, faptul găti terenul unor noi manevre
agrotehnicii înaintate în agri personal ar combate 'cu tărie că decorurile sînt semnate de crime şi omoruri — pregătirea ¦
cultură. Nu este deci de mirare orice delăsare sau lipsă de dis A. Parhomenko şi muzica de unui nou război.
de ce în raionul Ilia nu se însă- ciplină, lucrurile s-ar prezenta Ceaikovski, vom înţelege şi mai — Un şoarece mai tînăr:
mîntaseră pînă în ziua de 16 mult mai bine. Spovedania ei tinda să ţină — Spunea într-o zi preşedintele
martie, decît 29 ha. grîu de pri bine că ne aflăm în faţa unei
măvară din 600 planificate, 57 Din partea comitetului execu mereu trează vigilenţa oameni sfatului că va lua măsuri pentru
ha. ovăz din 970 planificate şi tiv al sfatului popular raional autentice opere de artă. curăţirea şi reactivlzarea căminului.
nu se araseră decît cca. 200 ha. răspunde de secţia agricolă to Acţiunea se petrece într-un lor pentru ca ororile de felul ce Ce ne facem ?...
varăşul ing. Petru Radu. Tre
din cele peste 7.000 prevăzute buie arătat că el se dovedeşte mic orăşel din Franţa, cîtva lor comise de hoardele hitleris — Un şoarece mai bătrîn:
în plan, cu toate că timpul a a fi lipsit de combativitatea ce timp după înftlngerea definiti — Fiţi liniştiţi. Tot aşa spunea
fost destul de favorabil. trebuie să-l caracterizeze şi de vă a armatelor hitleriste, în pe- te să nu se mai repete. şi pe vremea cînd copilărea bunicul
Produse alimenfsre penfru oamenii muncii
Care sînt cauzele ce au dus iniţiative proprii. Se mulţumeş In scopul unei mai bune a- na şi Mafia Lazăr, din schimbul meu.
la o asemenea situaţie ? In pri te cu orice situaţie, bună sau provizionări a oamenilor muncii condus de tovarăşa E. Sekely.
mul rînd trebuie spus că ingi rea. Ori, în acest fel nu se poa cu produse alimentare, colecti
nerii şi tehnicienii agronomi din te conduce. Tov Radu trebuie vul fabricii de marmeladă din #saBiiaHsiinHBBiaBWRBHBH*Basaaw0nBBBBsa00®D0BBBBBBBiBBftBBBBB«BBBBBiBBBBBBBBiBBBBBBBBBBBeiBBiBBB«iBMBBiBMBBflBBBBBB,flBBBBBaBBBBBBR»s'BBBBBn«*BHsi«BHB5iariia!*Bi»H»«*«
raion nu sînt îndeajuns contro Haţeg se străduieşte să dea
să înţeleagă că situaţia îi cere cantităti sporite de marmeladă, O clădire veche, greoaie. Tre •p? dublurile lui Păcală, a soacrei,
lat! şl nu li se cere în mod se să fie mult mai combativ, mult gem, sirop, etc. Acest lucru se cusem de multe ori pe lîngă ea etc., ba şi pe „invitaţii“ la pe
rios să dea socoteală de activi mai exigent, să aibă iniţiative oglindeşte în însăşi realizările trecere — boierii. Tovarăşa
tatea ce o desfăşoară. Tov. Ioan proprii, să privească cu toată obţinute în primele zile ale lu şi romantismul său parcă mă Sß> f p m em ßm Meroan Emilia, responsabila cu
Albu, ing. şef al secţiei agricole, răspunderea sarcinile ce-1 stau nii martie, cînd planul global atrăgea. Casa sobră e amenin costumaţia păpuşilor, era cam
în fajă. a fost depăşit cu 15 la sută. necăjită. „Costumul boierului“
din teama de a nu se pune ţată dinfr-o parte de prăvălirea în repetiţie la Teatrul de păpuşi din Petroşani „intrase la vopsit şi la uroarea
rău cu nimeni, nu trage la răs Comitetul executiv al Sfatului O contribuţie de seamă la de unui deluşor şi în celelalte părţi pe scenă, îl oam strîngea la
pundere pe inginerii şi tehnici păşirea planului de producţie mînă... pe actor.
enii agronomi inactivi. El însuşi popular raional Ilia va trebui .au dat-o tov. Miariia Cicu, Lrinia de gîlgăitul pîrîiaşului Maleia. feacăn, ritmul săltăreţ al fluie observaţiile făcute luminii, de
desfăşoară o muncă la suprafa să se ocupe mai îndeaproape de Podeţul arcuit de peste pîrîu, rului scoate din ascunzătoare la subsolului scenei de fiecare Tot la etaj facem cunoştinţă
ţă şi neglijează o serie de pro felul cum munceşte secţia agri Borsy, Ştefan Tirea din schim dă şi el un ceva de basm. Fir pe boierul pitit oa şă vadă ce diată se ivea capul electricianu cu Eugen Cîmpeanu care lu
bleme cum sînt zonele legumi colă şi să ia măsuri pentru a-i bul tovarăşei Ecaterina Rill ca ma „Vasilache“, scrisă cu ca face Păcală de-i aduce seara crează schiţele şi decorurile şi
cole şi chiar problemele legate da ajutorul necesar în vederea re lucrează la secţia fabricaţie ractere vesele, ne îndeamnă să oile obosite. Jocul aţiţaţ de flu lui ascultînd recomandările re pe Elena Bianu, care execută
îmbunătăţirii activităţii. şi tovarăşele Susana Für, Ele- intrăm. Cu tovarăşul meu de ierul lui Păcală îl zdrenţuieşte gizorului. din carton, expresiva faţă a lui
de campania de primăvară. drum, trecem peste podeţ şi într-o tufă pe boier. Apoi ve- Păcală şi a celorlalte păpuşi.
T. MARIAN cautăm intrarea în ţara de vis dem întoarcerea lui Păcală Lumea reală — adevăraţii ar
şi desfătare a copiilor — tea- seara acasă la boier şi jocul tişti de la subsolul scenei care Din trecutul şi viitorul
Creşte ntirriahjl ţăranilor muncitori care contractează dau viaţă păpuşilor — am vrut
animale irul de păpuşi, din Petroşani, hăbăuc al boieroaicelor stîrnite s-o cunoaştem şi noi şi, des- repertoriu
Prin dosul clădirii, pătrundem de fluier. Retrăiesc satisfacţia
In birourile întreprinderii Planul de contractări pe tri Sîrbu din comuna Filimon Sîr într-o sală întunecată, cu gea copilăriei, cînd Păcală trînteşte chizînd în pauză uşiţa de la Reîntorşi în sală, aflăm că
O.R.A.C.A. din raionul Ilia, in mestrul I al acestui an a fost bu a predat o pereche de boi în muri oblonite. Afară e dimi din copac cu bîta pe soacra parapetul care desparte scena de la înfiinţare, activitatea tea
tră zilnic numeroşi ţărani mun realizat pînă la data de 10 mar greutate de 1.360 kg. şi de ca neaţă şi soare. Înăuntru, pe boierului care-i striga „Cucu“, de sală, pe îritortochiate scări trului de păpuşi (o secţie a
citori. Ei vin aici pentru a con- tie în proporţie de peste 80 la litate extfa-graşi, primind suma scena mică, lumina studiată, doar, doar va ajunge sorocul de lemn ne-am strecurat în tai Teatrului de stat Valea Jiului),
Iracta vînzarea de animale că- sută, iar planul de preluări din de 10.000 lei. In afară de va zgîrcită, reprezenta un răsărit desfacerii contractului. Apoi nele subsceriei. a prezentat copiilor nenumăra
ire stat. Avantejele mari asigu contracte a fost realizat în pro loarea boilor, el a primit şi un de soare. In dreapta sălii, ^se pe Păcală în sac şi pe tîmpitul te spectacole şi bucurii c u :
rate de stat prin sisiemu! de porţie de 144,5 la sută. premiu de 200 lei pentru cel Aflăm aici că verva şi viaţa „Artiştii pădurii“, „Escapada
de-al patrulea animal gras pre profilau stinghere şi pustii băn- fecior al boierului, care de bună lui Păcală e dată de Iul iu Bo- jucăriilor“, „Motanul încălţat”
contractare a făcut ca numărul La baza de recepţie din Ilia dat în anul 1957. cile lipsite de micii gălăgioşi şi ţ voie acceptă să-i ia locul, do- cuş, că viaţa soacrei boierului, etc.
acelora care contractează ani se prezintă aproape zilnic nu o dă Ifa Dombora, că „boierul“
male cu statul, să crească sim meroşi ţărani muncitori pentru Contractanţii se bucură şi de neastîmpăraţii speclatorî. Scena ritor „să se facă primiar”. Şi e purtat de Mircea Romanescu, Păpuşile teatrului „Vasila
ţitor. a preda animalele contractate. alte avantaje pe care le oferă că „feciorul boierului“ e rnî- che”, nu au bucurat şi desfătat
In ziua de 14 martie, de exem sistemul de contractări. Lă o luminată din culise, prezintă un aş3i povestea, care în copilărie nuit de Dumitru Bîrîian şi că numai copiii din Petroşani, ci
Astfel întreprinderea ORACA plu, au fost predaţi 9 boi graşi. viata boieroaicelor păpuşi, e şi pe copiii din alte localităţi
Ţăranul muncitor Lucian Popa pereche de boi predaţi în valoa mic peisaj din Viata păstorilor: ne-a legănat visurile, se des- dată de Elena Lungoci şi Lu pe un’de trece turneul cu fie
din raionul Ilia reuşeşte dă rea din comuna Veţel a predat doi cia Luncan. Mînuitorii, obosiţi care piesă.
lizeze în fiecare lună planul de boi în greutate de 1.415 kg. şi re de 10.000 lei, contractantul doi mesteceni bătrîrii, unul^ de făşoară pe mica scenă a tea-
de calitate extra-graşi pe care o parte, altul de alta, stufăriş trului de păpuşi„Vasilache“ Piesa „Isprăvile lui Păcală“,
contractări şi planul de prelu a primit suma de 10.612 lei. primeşte bonuri pentru a putea şi în fundal, un colnic de dti- din Petroşani. se apropie cu pregătirile de
ări din contracte. In luna ianua sfîrşit. In 28 martie „Păcală“,
rie, planul de contractări a fost cumpăra, din comerţul de întîm- pă care soarele îşi împrăştie Tainele subscenei de repetiţie fumau, vorbeau, iar
realizat în proporţie de 250 la păpuşile se odihneau culcate.
pinare, materiale de construcţie lumina gradat.
în lumea lui Păcală. Dar spectacolul nostru este ,,Casa de naşterea
întrerupt mereu de glasul ener a păpuşilor
Ne strecurăm într-o bancă,
doritori să retrăim bucuria co gic, categoric şi sonor al regi De acolo, pe alte scări, la 'e-
pilăriei. Pe scenă, intră Pă zorului — Teodor Brădescu, ca
re cere repetarea tinor scene,
sută, iar în luna februarie în cală, cu fluierul la brîu pe rit taj, pătrundem în „casa de naş
proporţie de 116 la sută. Faţă Iosif Mihut din comuna Lăpu- în valoare de 1.000 lei. In afară mul unor teme muzicale popu face observaţii ca : „Păcală, ca tere“. Omul cu pipa, Teodor va Intra în premieră la Petro
de prima decddă a lunii mar giu a predat o pereche de boi de aceasta, contractanţii pri lare, chemînd oile boierului. A- pul mai sus“; „lumina roşie Brădescu, actor de la teatrul şani şi apoi, prin primele zile
tie planii! de contractări a fost în greutate de 1.520 kg. Fiind mesc cîte 3 kg. de talpă şi 7 fu poi scoate fluierul de la brîu şi slăbeşte-o treptat“, „întăreşte de stat, aici la păpuşi re a lui Aprilie, va porni la drum
realizai în proporţie de 113,3 de calitate, graşi el a primit se de piele pentru fiecare pere face oile să joace pînă cad le reflectorul sting”; „de la înce în turneu prin regiune.
gizor, ne conduce şi ne pre
la sută. pentru ,ei 9.800 lei. Gheorghe che de boi predată. şinate. De după celalalt mes- put intrarea boierului“ etc. La zintă păpuşile în lucru. Găsim C. SOARE
