Page 67 - 1957-03
P. 67
Nr. 708 ÜRUMUÍ SOCIALISMULUI .Ml»* Pag, 3
V m iF L OE PK IŞIE O Cocsarilor le trebuie
¦•V-
Controlul îndeplinirii hotăririlor
chezăşia succesului După ce âriui trecut, durii în la depoul C.F.U. (tov. Marcu
Traducerea în viată a hotă- PETRU CRAINIC în muncă ce d desfăşoară pen şir.Uzina cocsoehimică din Hu $1 Morarii), care permit ca e- Lah : Smîdao-Qi&t&uiik 3-3
rîrilor partidului şi guvernului, tru ridicarea nivelului cultural- xecutanţii să neglijeze complect
constituie chezăşia îndeplinirii Secretar al Coftiltetului raional P.M.R. educativ al tinerilor muncitori nedoara a rămas în urmă cu hotărîrile luate îh şedinţele o- MOSCOVA 20 (Agerpres). tajoasă. Totuşi Botvinik a fost
planului de producţie în indus de ă deveni buni candidaţi şi planul, prin eforturi susţinute, perative, de producţie privind Viasili Sfiiîslov a egalat sco nevoit să accepte acest schimb
trie şi agricultură, a ridicării — Hunedoara — membri de partid. Rezultatul colectivul de aici â ridicat pres deserviréa Uzinei cocsocliimice rul în meciul de şah cu cam oare a permis albului să-şi cre
nivelului de trai material şi de către această locomotivă. pionul lumii Botvinik, luîndu-şi eze un puternic centru de pioni.
cultural al celor ce muncesc. sectorul lor de activitate. A- acestei munci este că peste 70 tigiul uzinei. Azi, planul este Pe lîngă acestea, impiegatul de revanşa pentru înfrîngerea su O lovitură neaşteptată a lui
ceste organizaţii de bază, n-au la sută din candidaţii primiţi mişcare Bariţia, prin dispoziţii ferită în partida a V-a. Smîs- Smîslov a blocat complect flan
In urma sarcinilor reieşite avut în centrul activităţii lor îndeplinit ritmic, la toate sor lov, cu albele, a deschis cu cul damei negre şi s-a soldat
din hotărîrile partidului şi gu nici preocuparea pentru întări timentele şl chiar depăşit. le date lucrează împotriva inte pionul din faţa damei căutînd ou cîştigarea unui pion. Pre
vernului, Comitetul raional de rea compoziţiei sociale a parti reselor cocseriei. La repetatele să intre într-o variantă necu sat de criza de timp şi cu ne
partid Hunedoara şi-a prevă dului, neglijînd munca politi Realizările pot fi şi mai mari sezisări şi cerinţe de înlocuire noscută adversarului său. La bunul de pe negru blocat, Bot
zut măsuri concrete ce trebuie că de la om la om şi în deo pe întregul raion provin din rîn- Acest lucru însă nu mai este a acestui tovarăş, conducerea mutarea a 9-a el a început o- vinik era într-o situaţie foarte
luate pentru îndeplinirea sar sebi ţinerea de conferinţe în C.F.U. a răspuns prin destitui peraţii active în centru cate dificilă. Smîslov reuşeşte să
cinilor în industrie, a dezvoltă faţa muncitorilor în legătură durile utemiştilor — izvorul ne i condiţionat de eforturile colec i-iau deschis în curînd posibili
rii sectorului socialist din a- cu politica partidului nostru. rea tov. Bariţiiâ din funcţia ce tăţi de atac. Pentru a echilibra cîştige un al doilea pion saori-
gricultură, precum şi crearea secat de creştere a rîndurilor tivului de aici, ci de munca ce jocul Botvinik a înaintat cil
de noi unităţi socialiste în co Sînt însă şi organizaţii de o deţine şi mai !apoi... prin re pionii, însă manevrele sale nu ficînd calitatea. Deznodămîntul
munele şi satele raionului. partid care au luptat pentru în partidului. lor de la transporturile uzina au fost efiaace şi cînd Smîslov
deplinirea hotărîrii biroului ra integrarea acestuia după o zi- a propus schimbul damelor Bot partidei este foarte rapid deoa
îndeplinirea hotăririlor Con ional., De pildă, comitetele de Ca rezultat al muncii politi le. In prezent Uzina coosochi-
gresului al IMea al P.M.R. ale partid Ghelar şi Călan au or ce desfăşurate de membrii de două, îrt vechiul post. vinik a fost obligat să gîndeas- rece Botvinik după ce dă la
Comitetului regional de partid ganizat tinerea de lecţii şi partid şi tinerii utemişti de la rriică, deşi are un volum mare
şi ale comitetului raional de conferinţe în faţa muncitorilor de operaţiuni care implică o de Prin nedeservireâ de către că 40 de minute. Ena limpede rîndul său calitatea, constată
partid, pot fi realizate însă şi în special a tineretului în organizaţia de bază turnătorie servire rapidă, ritmică şi de C.F.U. a Uzinei cocsochimice
numai prin organizarea unui legătură cu politica partidului, din Călan, numărul de tineri mare volum. în ceea ce pri cu locomotive de manevră şi că pentru negru intrarea îhtr- că nu mai poate salva această
control operativ şi eficace, ft- despre calitatea de membru de muncitori care se îndreaptă veşte aprovizionarea cu cărbu lipsa de vagoane autobasculan-'
fectuat de către organele com partid, precum şi pe teme ale spre partid creşte mereu. Din ne şi evacuarea cocsului, nu té uzinale pentru evacuarea uh final timpkriu este dezavan partidă şi la mutarea a 28-a
petente. situaţiei internaţionale legate cei 85 candidaţi de partid pri este deservită decit de o loco cocsului, s-au ivit situaţii în
de politica externă a statului motivă. care bateria de çoes a suferit cedează. Scorul este acum de
încă din toamna anului tre nostru. Aceasta a făcut ca îri miţi pînă în prezent în orga întreruperi în producţie. Nu mai
cut, biroul Comitetului raional munca de primire de candidaţi nizaţia de bază, 68 provin din Cu cca. o lună în urmă, Uzi departe decît în ziua de 10 a 3—3.
de partid a analizat problema şi noi membri de partid, să rîndurile utemiştilor. La comi na cocsoehimică a primit o hîr- lunii curente, din lipsa vagoa
primirii de noi membrii şi can aibe loc o îmbunătăţire seri tetul db partid din Călan; din tie prin care i se aducea lă cu nelor pentru evacuarea cocsu Competiţia ciclistă „Cursa păcii“
didaţi de partid, şi a reieşit că oasă. cei 234 candidaţi .primiţi pînă noştinţă că va primi încă o lo lui. bateria a stat 3 ore. In
pe lingă succesele obţinute, au în prezent, 201 sînt proveniţi comotivă. Bucuria cocsarilor., ziua dé 11, vagonul pentru
existat şi o serie de lipsuri în Acest lucru a făcut ca mun Vor avea cărbune la timp, e- stingerea cocsultii n-a putut fi
această problemă. Pentru îm citorii şi tehnicienii cei mai de asemenea din rîndurile ute vacuarea c'ocsului de asemenea reparat fiind blocat de 12 va
bunătăţirea situaţiei, biroul ra burii, fruntaşi în procesul de miştilor; iâr la comitetul de goane încărcate cu cărbune.
ional de partid a luat o hotă- producţie, să-şi dea seama de partid din Simeria din cei 132 via fi faoută la timp, strangulă Locomotiva care trebuia să de
rîre. In urma controlului făcut realizările partidului, de poli
asupra îndeplinirii hotărîrii bi tica sa şi să ceară de a fi pri candidaţi, 99 au fost utemişti. rile în producţie vor fi evita blocheze vagonul de stins cocs
roului raional, s-a constatat miţi în partid, să lupte pentru te. Bucuria a fost de scurtă du nu şi-a făcut apariţia decît du
că nu toate organizaţiile de aplicarea în viată a sarcinilor Rezultate bune în urma unei rată, debarece locomotiva a so pă mari întîrzieri, în urma re PRAGA. — (Prin telefon de ceaistă competiţie, considerată
bază au acordat atenţie acestui trasate de partid şi guvern. hotărîri luate se pot obţine, nu sit doar... „pe hîrtie“. In fapt. petatelor insistenţe ale servi la corespondentul „Agerpres”) .
lucru. Astfel, la organizaţia de ciului dispeceri din cadrul coc 03 C0a ma' mare întrecere in-
bază P.M.R. din Teliuc mină Astfel, organizaţia de bază mai atunci cînd organul care a deservirea a fost asigurată tot seriei. _ . v ,,,. . ,;.i „ temaţională de amatori, ciclişti
(secretar tov. Constantin Cio- nr. 5 de la atelierele C. F. R. elaborat hotărîrea, organizează de vechea locomotivă. Cea de-a X-a ediţie jubiliara djn 7 ţări_ p,ri:ma echip§ înscri_
botaru) nefiind controlată du din Simeria, (secretar tov. Gh. şi controlul îndeplinirii ei; iar Situaţia oreată prin acest a tradiţionalei competiţii ci-
cerea la îndeplinire a acestei organele şi organizaţiile de Pentru â evita dubiul, situa mod de deservire a Uzinei coc cliste „Cursa păcii” Pnaga— sg ,a fosţ cea a Angliei oare are
Radu), a primit pînă în pre partid, cu prilejul diferitelor ţia se prezintă în felul urmă Berlin—Varşovia, organizată
hotărîri, primirea de candidaţi plenare şi şedinţe, prezintă re tor : amintitei locomotive i se sochimice, pe lîngă faptul că în frunte pe cunpscutul rutiet
zent un număr de 45 candi ferate şi dări de seamă de felul creează o stare de continuă în de ziarele „Rude Pravo”, „Ne Stan Britain. Zilele trecute Fe-’
şi membri de partid a fost cum au fost duse la îndeplini schimbă suboţii la cocserie; se cordare în rîndul personalului ues Deutschland” şi ,,Tribuna denaţia franceză de ciclism a
daţi. Organizaţia de bază tur cocseriei, pune mari piedici în Ludu”, stîmeşte un mare inte confirmat participarea la com
mult timp neglijată deşi avea re. Numai astfel se va întări alimentează cu apă tot a ici; bunul mers al procesului de res în rîndurile sportivilor din petiţie a echipei reprezentative
nătorie de la uzina „Victoria“ cărbunele îl primeşte tot de la producţie. Pentru remedierea toate ţările. Pînă în prezent amatoare a Franţei. Recent au
toate condiţiile create. în mod simţitor disciplina şi Uzina cocsoehimică; ba mai situaţiei, conducerea căilor fe şi-au anunţat participarea la a-
din Călan (secretar tov. Traian mult chiar, încărcarea acestui rate uzinale, va trebui să dis fost primite şi oererile de în
Unele organizaţii de partid pună de urgenţă luarea tuturor
Georgescu) a primit pînă în simţul de răspundere al acti cărbune în tender îl fac tot măsurilor care să ducă la nor scriere ale echipelor Suediei şi
printre care comitetul de nod malizarea situaţiei. iei.
prezent 85 candidaţi, iar la co-' viştilor de partid şi de stat, se cocsarii. Toate bune şi fru
A. JURCA
mitetul de partid din Ghelar va da posibilitatea organelor şi moase pînă aici. Dacă locomo c i r s mot©
organizaţiilor de partid să tra
gă serios la răspundere pe cei tivă e a cocsarilor de ce n-ar
avea grijă de ea ? A lor, a lor,
însă numai la aprovizionarea
ce se fac vinovaţi de neîndepli- cu apă şi cărbune, pentru că a-
Comitetul organizatoric regional —Vinţu de jos—Deva. Plecarea din
nirea sarcinilor trasate. tunci cînd e căutată, locomo A.V.S.A.P. Hunedoara, organizează în Deva se va da la orele 8 din Piaţa
ziua de 24 martie Í557, un concurs
Organizînd un control ope tiva se află fie la deservirea moto de regularitate şi rezistenţă. La
cazanelor, fie a furnalului 5. acest concurs vor participa echipele
rativ şi eficace asupra înde Vinovaţi direct de această moto ále comitetelor organizatorice
plinirii hotăririlor partidului şi raionale A.V.S.A.P. din regiune.
stare de lucruri se fac cei de
de la C.F.R. Sitneria, organiza s-au primit pînă în prezent 307 guvernului, organele şi organi Scopul concursului este de a selec
ţiona pe cei mai huni motociclişti pen
ţia de bază cazangerie tot de candidaţi şi membri de partid. zaţiile de părtid vor contribui în tru concursurile interregionale şi re
publicane.
de la atelierele C.F.R. Simeria, Intensificînd munca de pri mai mare măsură la mobiliza
emailaj, de la uzina „Victoria“ mire în partid, comitetele de rea maselor de oameni ai mun
Călan, şi altele, -au primit pu partid şi organizaţiile de bază cii din ţara noastră pentru tra
ţini candidaţi în raport cu nu şi-au îndreptat atenţia spre or ducerea în viaţă a sarcinilor
mărul de muncitori existenţi în ganizaţiile U.T.M. ajutîrldu-le trasate de partid.
Un drum nou Cămin cultural fără activitate
Prin munca voluntară ă ce Căminul cultural din Blăjeni Traseul concursului va fi pe dis
3 n ?ditara de. itat ftenleu literatură ?iolilted tăţenilor s-a construit pentru este închis şi nu are nici 6 ac tanţa De!v•a—( \Huţţnj.»ed/o•>a,-ra—y-CÍă-lan—» uHna-*-• Unirii, iar sosirea îri acelaşi loc trî
prima oară un drum oare leagă tivitate. Această lipsă se dato* ţeg — Simeria —Orăştie— Sebeş —Alba jurul orei 17.
cătunul Talpe de satul Zdrapţi. reşte comitetului executiv, care
da aştămt\ Printre fruntaşii în muncă se a neglijat complect munca cul Programul concursului P R O N O S P O R T nr. 12
află tov. Ruda Gheorghe, Ga- turală. Mai mult, tov. preşedin
V. Tugarinov — LEGILE NA ibrileţ Tratări, Ruda Ioan, Petru te, Micu Solomon, ţine încuiat Etapa din 24 martie 1957
TURII ŞI ALE SOCIETĂŢII Gheorghe şi alţii. îritr-un dulap aparatul de radio,
M. Rosenthal — PROBLEMELE categoriilor dialecticii materia- Colecţia „Biblioteca populară repartizat căminului de către Progresul B u c u re ş ti----------- Makedonikos Salonic
DIALECTICII IN „CAPITA- jjste de cgjre Miarx în „Gapita- de marxism-leninism“. N. MOT secţia culturală a Sfatului Florentina — —* -------— — Roma (camp, italian cat. A)
Pe baza unor exemple din di popular raional. Napoli (camp, italian cat. A)
LUL LUI MARX iuj“. analizate asemenea Tineri fruntaşi la arat U d i n e s e ------------------------- Bologna (camp, italian cat. A)1
Cartea se adreseaza celor ce .. .. ; ferite domenii ale ştiinţei auto , ir* • - <ţ ¦ ; '•>. Cetăţenii din Blăjeni sînt de Triestina ------- - *— — *------- Milan (camp, italian cat. A)
studiază probleme de filozofie rul demonstrează, pornind de la părere că sfatul pbpuliar trebuie Genoa (camp, italian cat. A)
şi economie. Ea cuprinde o pro- oa4e« « '11, ale “ “ trai °a lege, tezele clasice ale dialecticii Tinerii, din Tîuleşti-Brad, în- să ia măsuri pentru a deschide Palermo (camp, italian cat. A)’
esenţă şi fenomen, istoric şi În marxiste, că atît natura, anorga tîmpină Festivalul tineretului cătriinul cultural şi că tov. pre Torino (camp, italian cat. A)
fundă cercetare ă dezvoltării nică şi organică, cît şi sooieta- cu o frumoasă activitate. Prin şedinte trebuie să dea aparatul Alessandria (camp. it. cat. B)’
gic etc. tea sînt guvernate de legi obiec tre altele ei dau toată atenţia de radio pentru a fi instalat. Catania (camp, italian cat. B)
tive a căror existenţă este inde muncilor de primăvară. Aşa s-a Troyes (camp, francez cat. B)
pendentă de conştiinţa şi vo ajuns ca să se are 60 la sută C. TUDORAN Internazlonale — Lille (camp, francez cat. B)
inţa oamenilor. Cartea se adre din suprafaţa planificată. Prin Verona — — — —
O valoroasă lucrare despre sează publicului larg, cititor. tre fruntaşi se găsesc tinerii :) .-rfnrvm*l-Vri¦rt'lm-yi** Atalanta (câmp. italian cat. A)'
Dolga D., Sas D. şi alţii. B o r d e a u x -------------------- — Lanerossi (câmp. italian cat. A)'!
viaţa şi activitatea lui L e n ih Sport Atletic P a r i s -----------
I. MICLEAN „ííhh •'.!!*:unjU;-r ?ti tura
In Editura de stat pentru li Meciuri de rezervă
teratură politică a apărut în
traducere romînească primul vo A. J u v e n t u s ----------- - — —
lum din cele două pe care le B. S a m p d o ria ----------------—
_____ • ;¦1•: I t>•
cuprinde culegerea „Amintiri MOSCOVA 20 (Agerpres). — Uhiiineâ Sovietica face totul pentru vitabil la arma atomică ca mijloc
despre V. I. Lenin". Volumul I TASS transmite: principal pentru înfrîngerea inamicu
cuprinde amintiri care oglindesc a preíntímpina uri nou război lui.
mai ales viaţa şi activitatea re La 20 martie ziarele „Pravda",
voluţionară a lui V. I. Lenin de „Krasnaia Zvezda", „Soveski Flot" şi litare, comploturi contrarevoluţionare Cuvîntarea rostită de G. K. jukov lui al părţilor beligerante. Succesul In al doilea rînd, în trecut arma
dinainte de Marea Revoluţie din „Sovetskaia Aviaţia" au publicat cu- şi alte acţiuni pentru a împiedica la conferinţa pe întreaga armată său va depinde de o serie de fac chimică a fost o armă auxiliară care
Octombrie. vîntarea rostită la 16 martie de ma dezvoltarea cu succes a ţării sovie a fruntaşilor ţinută la Moscova tori, îri special de nivelul tehnic şi de complecta armele clasice, adversarii
reşalul Uniunii Sovietice, G. K. Ju- tice. Aceeaşi cale este urmată de re- calitatea forţelor aeriene, de moralul, puteau să rezolve problemele limitîn-
Amintirile incluse în această kov, ministrul Apărării âl U.R.S.S., acţiunea internaţională şi în relaţiile tîmpine primejdia unui nou război, să pregătirea de luptă şi de măiestria du-se la armele clasice, fără a re
culegere îi vor ajuta pe cititori lă conferinţa pe întreaga armată a ei cu ţările de democraţie populară. realizeze destinderea încordării'- inter trupelor. curge la cea chimică. Or, după cum
să studieze mai adînc viaţa şi fruntaşilor, care a avut recent loc la Aceasta o dovedesc şi alte acţiuni ale naţionale. Acest lucru este bine cu am arătat mai sus, arma âtoridca va
activitatea lui V. I. Lenin. Moscova. agresorilor imperialişti, care urmăresc noscut de întreaga lume. In politica Pe semne, imperialiştii americani, fi introdusă pe scară largă în armaté
agravarea situaţiei internaţionale, aca sa externă guvernul sovietic porneşte organizîndu-şi bâzele militare -în Eu c.a armă principală.
Căutînd o brigadă de tineret Mareşalul Jukov a arătat că da pararea poziţiilor economice şi strate- de la premiza că este mai bine să âi ropa şi în celelalte continente, în-
torită grijii permanente a Comitetu gico-militare cheie în mai multe re cîţi măi mulţi prieteni. zestrînd unele ţări capitaliste cu arma După părerea noastră, forţele ar
ooooooooooooooooo OOOOOOOOOOOOOOO lui Central al Partidului Comunist şi giuni ale ‘globului pămîritesc. atomică, scontează că în caz de răz mate sovietice trebuie să fie perfect
a guvernului sovietic, datorită marilor Apoi, mareşalul Jukov a împărtăşit boi în Europa sau Asia’, vor reuşi de bine pregătite atît pentru apărarea
(Urmare din pag. l-a) cesar, o parte dintre membrii bri- X realizări ale oamenilor de ştiinţă In această, ordine de idei, G. K. Ju participanţilor la conferinţă impresiile ca şi înainte să se aciuieze dincolo ţ'antiatomică a patriei şi a trupelor
gă'z'ii, in frunte cu Gavrilă Şuş- L constructorilor, inginerilor şi lucrăto kov, a amintit încercarea neizbutită a sale asupra recentei călătorii îh India de ocean şi să evite lovituri distru noastrp, cît şi pentru folosirea efici
potrivită se repezi spre alt banc şi a- nescil, trec la montarea lui pe sche rilor industriei de apărare, în pre reacţiunii de a răsturna orînduirea de- şi Birmăriia. gătoare şi nimicitoare. Dar acestea entă a armelor atomice şi cu hidro
duse cheia de fasonat. Intre timp, Je- lele construcţiei, ridicate de dul zent forţele armate ale U.R.S.S. sînt mocrat-populară din Ungaria, agresiu sînt calcule prea naive. gen şi, în caz de nevoie, să riposteze
nică Lifigiti, ajutorul responsabilului gheri. înzestrate cu cele mâi moderne ar nea anglo-franco-israeliană împotriva G. K. Jukov. a spus în continuare agresorului, fără nici o amînare prih
de brigadă, ridicase o bară rotundă me şi cu mijloace tehnice de prim Egiptului, noul plan imperialist de că Uniunea Sovietică nu poate să Îh prezent, nu există colţ în lume lovituri zdrobitoare. La instruirea tru
puhindu-o pe placa cu dornuri de Angajamentul brigăzii rang. cotropire a Orientului apropiat, cunos treacă cu vederea şi trebuie să ţină în care agresorul s-ar putea adăposti. pelor noastre trebuie să pornim de la
pe banc. Prinztnd amindoi cheia dc cut sub denumirea de „doctrina Eisen seama de activitatea intensă a cercu Forţele aeriene militare sovietice sînt premiza că inamicii noştri potenţiali
fasonat, prin zmucituri repetate, au — Pină acum, spunea Gavrilă Mareşalul Jukov s-a referit la Suc hower". Putem fi încredinţaţi, a spus rilor agresive care duc politica „răz îri stare sa dea lovituri zdrobitoare dispun de o cantitate suficientă de ar
îndoit capul barei în formă de „U". Şuşnescu, la lucrarea turnului de cesele în domeniul industriei şi agri G. K. Jukov, că popoarele Orientului boiului rece" şi nu vor să înţeleagă oricărui inamic, oriunde s-âr afla, ori me de acest tip şi de mijloace dé a
culturii, cu care Uniunea Sovietică în- apropiat vor putea să-şi dea ele însele întreaga ei absurditate. Partidul nos uride s-ar ascunde. le transporta pe teritoriul nostru. Acest
La celelalte bancuri, tinerii Cons cărbune nr. 2, brigada a realizat un tîmpină cea de-a XXXX-a aniversare seama de esenţa acestei doctrine, de tru, guvernul nostru şi poporul sovie fapt obligă forţele noastre armate, în
a Revoluţiei din Octombrie. In pre oarece este îndeobşte cunoscut că nu tic, a spus Jukov, ţinînd seama de In timpul călătoriei mele prin India, deosebi apărarea naţională a ţării şl
tantin Grădinarii, Albuţ Visirin, indice de 2,30, deci o depăşire de zent, a spus G. K. Jukov, în ţara U.R.S.S., ci Anglia, Franţa şi Israe faptul că menţinerea păcii nu este Birmania şi în alte ţări, a spus mare forţele aeriene să fie totdeauna pregă
Ioan Ibănuş, Alexandru Roşea, Mi- plan de 130 la sută. In cinstea ce noastră înfloresc forţele ei crea lul au dezlănţuit agresiunea militară asiguraţă se vor preocupa în nerma- şalul Jukov, am fost întrebat dacă în tite să curme orice încercare a agre
toare, măreţia şi gloria ei. Preş-, împotriva Egiptului. Este ştiut de a- nenţă de întărirea capacităţii de apă războaiele viitoare vor fi folosite arma sorului de a săvîrşi un atac prin sun
hai Lazăr şi alţii, fasonau şi ei bare lui de-al II-lea festival regional al tigiul ei internaţional a atins culmi rare a statului lor, pentru apăraiea atomică şi cea cu hidrogen. Arii auzit prindere împotriva ţării.
fără precedent. Şi nu este în- semenea că U.R.S.S. a împiedicat dez şi astfel de raţionamente: deoarece
de fier de diferite dimensiuni. tineretului, ne-am hotărît să Intrecem tîmplător că mulţi oameni de stat din cu nădejde a marilor cuceriri ale Re această ârmă, în caz cînd va fi folo i ,t ¦ au4
ţările imperialiste, indiferent de pri voltarea acestei agresiuni militare. Se sită este de natură să nimicească G. K. Jukov a subliniat că ori cît
Grămezile de fier fasonat se ridi- această realizare. Ţelul nostru este lejul cu care ar lua cuvîntul — şi le voluţiei Socialiste din Octombrie. atît una, cît ’şi cealaltă pafte, care de puternică ar fi arma de care dis
place să vorbească — îşi încep ctlvîn- puhe întrebarea de ce „doctrina Ei este sensul folosirii ei ? Desigur, afir pun armatele, rolul hotărîtor în do-
cau mereu lîngă bancurile lor. Dar să realizăm un indice de 2,50. Nici- tările cu referiri la Uniunea Sovie La instruirea trupelor trebuie să mă ei, prin forţa acestor împrejurări, bîndirea victoriei asupra duşmanului,
tică. Ce-i drept, de cele mai multe senhower" recomandă să se curme arriiâ atomică nu vâ fi folosită după aparţine oamenilor care posedă înaltQ
rnunca grea a fierarilor belonişli, nu odată brigada n-a atins această cl ori aceste cuvîntări sînt inventate. pornim de la caracterul războiului vii ciim nu a fost folosită arma chimică calităţi morale şi de luptă, care sînt
Dar aceasta nu ne intimidează. Ne a- „primejdia sovietică". Sînt încredinţat torului. capábili să folosească întreaga capá-
eşte aci la bancuri. Montarea fieru- fră. însă luptăm cu toate forţele să 9 cítate a armelor şi a mijloacelor teh
flătn pe calea cea justă, prohiovăm că răspunsul la această întrebare îl Sîntom de părere că un viitor răz nice. Armata sovietică, a spus G. K.
lui fasonat, este operaţiunea lor de ne respectăm angajamentul, Jukov, care este pătrunsă dé forţa mo
politica leninistă. rală a poporului sovietic şi care á
seamă. Rupă ce pregătesc fierul ne- R. BUDIN
Activitate culturală slabă Mareşalul G. K. Jukov a sptis că vor da de asemenea popoarele Orien boi se va deosebi în multe privinţe în războiul trecut. dezvoltat şi înmulţit tot ce era mai
cauza acestei uri o constituie măreţele tului apropiat. de războiul trecut. Daca contrar do Consider că aceste întrebări şl ra bun şi mâi eroic în armata rusa, s-a
Colectivul căminului cultu „16 Februarie“ şi la baluri. realizări ale U.R.S.S. în toate dome rinţei popoarelor iubitoare de pace, el distins totdeauna şi continuă să sâ
Secţia cuitiirală raională din niile vieţii sociale. Din primele zile Mareşalul Jukov â ?ubliniat că va izbucni, vâ fi foarte încordat pur- ţionamente sînt nejuste. distingă prin fermitatea ei morală,
ral din oraşul Haţeg, cu toate ale existenţei puterii sovietice, reacţiu- U.R.S.S. în colaborare cu ţările de tîndu-se atît pe uscat şi pe mare, cît In primul rînd în prezent şi în prin vitejia şi eroismul ostaşilor.
că are posibilităţi, duce 0 acti Haţeg, trebuie să rezolve proble nea internaţională nii-şi încetează riit- democraţie populară şi cu marea Chi şi în aer. Ei nu va cuprinde numai
vitate culturală insuficientă. ma cît mai neîntîrziât. rîitul înveninat. Ea a pus la cale în nă, cu sprijinul tuturor popoarelor iu arenele directe, ale operaţiunilor mili viitorul apropiat, arnia atomică (daca In încheierea cuvîntării sale, mare
„Activitatea“ se mărgin'eşte la repetate rînduri diferite aventuri mi:. bitoare de pace, face totul pentru ca tare, dar şi întregul spate al frontu nu va fi interzisă) va fi tot mai mult şalul Jukov a analizat o serie de
repetiţiile fanfarei brigăzii artis S. NICU în interesul întregii omeniri să preîn- şi mai mult introdusă în locul arme probleme privind pregătirea de luptă
tice de agitaţie a cooperativei lor clasice şi îri cazul unui mare con- şi politică a forţelor armate sovietice,
corespondent
iUs- uulitar, se va recurge în mod ine-