Page 68 - 1957-03
P. 68
Pag 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 705
Din R. D. Vietnam
w-sY-vmxz
V izita delegaţiei g u vernam entale N O TA Partidul comunist a obfinut majoritatea
a R. P. U n g a re la M o sco va d e p ro te s t voturilor în statul indian Kerala
BUDAPESTA 20 (Agerpres). Geza Revesz, membru al Comi adresată de guvernul DELHI 21 (Agerpres)’. — mandate şi cu sprijinul proba
M.T.I. transm ite: tetului Central al P.M.S.U. şi Yemenului guvernului Agenţia United Press anunţă bil a 5 deputaţi independenţi,
englez că pentru prima oară în istoria Partidul Comunist din India
La Budapesta a fost dat pu ministru al Apărării, precum ,şi Indiei comuniştii obţin majori .şi-a asigurat de pe acum majo
blicităţii următorul comunicat: LONDRA 21 (Agerpres). tatea în adunarea unui stat in ritatea absolută în adunarea le
Janos Boldoczki, ambasadorul La 20 martie misiunea diplo dian. In statul Kerala din su gislativă a ' statului Kerala.
La 19 martie a avut loc o şe matică a Yemenului la Londra dul Indiei, partidul comunist a
dinţă a guvernului, la oare au R.P. Ungare în U.R.S.S. a înrnînat o notă de protest gu obţinut pînă acum 59 de man Agenţia Reuter subliniază că
fost aprobate programul şi com vernului englez împotriva zbo date din 114 rezultate cunoscu comuniştii vor forma guvernul
ponenţa delegaţiei ungare la tra Delegaţia guvernamentală a rurilor avioanelor Angliei dea te. Partidul Congresul Naţional în acest stat.
tativele dintre Partidul Munci supra teritoriului Yemenului. Indian a obţinut 42 de mandate,
toresc Socialist Ungar şi guver părăsit Budapesta în dimineaţa iMisiunea a cerut guvernului socialiştii Praja — 9, liga mu Associated Press anunţă că
nul revoluţionar muncitoresc-ţă- englez să înceteze „acţiunile sulmană — 8, independenţii,.— numărătoarea voturilor la ale
rănesc ungar, pe de o parte, şi zilei de 20 martie plecînd la provocatoare de acest fel şi să 6. Mai rămîn de proclamat re gerile pentru camera inferioară
Partidul Comunist al Uniunii ia măsuri pentru ca ele să nu zultatele în două circumscripţii (Loc Sa'bha) şi pentru adunările
Sovietice şi guvernul U.R.S.S., Moscova pe bordul unui avion se mai repete“. din acest stat. Agenţiile de pre legislative ale statelor, va lua
pe de altă parte. să relevă că obţinînd 59 de sfîrşit în cursul acestei săptă
T.U.— 104. —o-* o— mîni. Parlamentul nou ales se
Conducător al delegaţiei a va întruni în mai.
fost numit Janos Kadar, preşe ? Urmărirea în justiţie In foto: Studenţii fizicieni din anul 1 al Şcolii centrale superioare
dintele Comitetului Central al lucrînd în laboratorul de fizică al şcolii.
Partidului Muncitoresc Socialist MOSCOVA 20 (Agerpres) a activiştilor pe tărTm social
Ungar şi preşedintele guvernu T.A.S.S. transm ite: şi a ziariştilor din Franţa
lui revoluţionar muncitoresc-ţă- care se pronunţă împotriva
rănesc ungar. In dimineaţa zilei de 20 m ar Politica economică a guvernului
tie a sosit la Moscova pe ae războiului din Algeria
Membrii delegaţiei s în t:
Istvan Dobi, preşedintele Prezi roportul Vnukovo, pe bordul u- PARIS 21 (Agerpres)'. — Moliei viu criticată în Adunarea
diului Republicii Populare Un In conformi late cu dispoziţia
gare, Antal Apro, membru nui avion cu reacţie T.U.—104, ministrului Apărării Naţionale, Discuţiile din Consiliul Uniunii vest
al Comitetului Executiv al Bourges Maunouty, cu privire europene în legătură cu intenţia Angliei
P.M.S.U. şi ministru al Indus delegaţia guvernamentală a Re la urmărirea activiştilor pe tă- Naţională Franceză
triei, Inire Horvath, membru al rîm politic şi social, precum şi de a reduce efectivele din Germania
Comitetului Central al P.M.S.U. publicii Populare Ungare în a ziariştilor pentru acţiuni „oare occidentală
şi ministru al Afacerilor Exter subminează stabilitatea morală
ne, Gyula Ralia i, membru frunte ai Janos Kadar, preşe a armatei“, organele procura PARIS 21 corespondentul care trece Franţa în momentul
ial Comitetului Executiv al turii militare au început jude
P.M.S.U. şi ministru al Culturii, dintele C.C. al P.M.S.U. şi pre carea procesului a 15 persoane Agerpres transmite: de faţă ca un efect al puţine
Kjaroly Kiss, membru al Comi autoare ale broşurii „Adevărul
tetului Executiv al P.M.S.U., şedintele guvernului revoluţio •despre Algeria“ ; 10 dintre acu In Adunarea Naţională Fran lor măsuri de ordin social adop
zaţi sînt membri ai Comiitetu-'
nar muncitoresc-ţărănesc ungar. lui Naţional de luptă pentru re LONDRA 20 (Agerpres) engleze s-a pronunţat şi co ceză a luat sfîrşit dezbaterea tate de guvernul Mollet la înce
? zolvarea paşnică a problemelor
nord-africane. TASS anunţă : mandantul suprem al forţelor problemelor economice şi finan putul perioadei sale de guver
In afară de aceştia a fost dat Timp de cîteva zile s -a . des armate ale N.A.T.O., generalul
în judecată un grup de ziarişti american Norstad, care vede în ciare. Numeroşi deputaţi au cri nare.
printre oare directorul săptă- făşurat la Londra sesiunea Con această măsură „o slăbire a
MOSCOVA 21 (Agerpres). mînalului „France Observateur“. siliului Uniunii vest-europene forţei militare a Occidentului“. ticat politica economică a gu Deputaţii comunişti şi unii
T.A.S.S. anunţă : Claude Bourdet şi redactorul (din care, după cum se ştie, fac
şef al săptămînalului „Express“, Totuşi, după cum subliniază vernului Mollet, scoţînd în re deputaţi socialişti care au luat
Servun-Schreiber. parte Anglia, Belgia, Olanda, presa, Norstad a acceptat re
In după-amiaza zilei de 20 Aceste acţiuni ale ¦autorităţi Germania occidentală, Italia, lief gravele dificultăţi prin ca cuvîntul au arătat însă c ă ' a-
martie, membrii delegaţiei gu lor provoacă protestul cercurilor
vernamentale şi de partid a politice şi obşteşti din Franţa. re trece Franţa. devărata cauză a crizei econo
R.P. Ungare au vizitat Mauso Federaţia din departamentul Ri
nul Inferior a partidului radical Luxemburg şi Franţa). La lu cent ca reducerea efectivului „Situaţia actuală a Franţei se mice a Franţei constă în conti
şi radical socialist a cerut ex caracterizează printr-un deze nuarea politicii de aventuri mi
leul lui V. I. Lenin şi I. V. Sta- cluderea lui Bourges Maunoury crările sesiunii au participat trupelor engleze să fie efectua chilibru economic şi financiar. litare care înghite peste 1500 de
din partid pentru politica lui de Exporturile scad în timp ce im miliarde de franci anual.
represiuni împotriva presei. ambasadorii şi după aceea mi tă însă „eşalonat“ pînă în 1959
lin şi au depus coroane de flori. portul creşte. Deficitul bugetar Răspunzînd criticilor, Paul
—o *o— niştrii Afacerilor Externe ai a- şi respectîndu-se anumite con
se măreşte...“ Acest tablou sum Ramadier, ministrul economiei,
Restabilirea viefii ceslor ţări. După cum rezultă diţii.
bru al finanţelor Franţei a a fost nevoit să recunoască to
începerea convorbirilor între normale îu regiunea din ştirile publicate de presă, După cum se poate ¦ deduce
reprezenfanfii Uniunii Comuniştilor problema principală discutată din comunicatul final publicat fost prezentat în Adunarea Na tuşi că „situaţia economică nu
din Iugoslavia şi delegaţia Partidului Gaza în cadrul sesiunii Consiliului a în seara zilei de 19 martie,
fost planul englez de reducere după dezbateri care au durat ţională Franceză de secretarul este atît de bună cît ar fi de do
Comunist Francez CAIRO 21 (Agerpres). — (cu aproape 25.000 oameni) a multe zile, participanţii la sesi
Autorităţile egiptene iau mă efectivului trupelor engleze sta une au adoptat o hotărîre de de stat cu problemele bugeta rit“, că s-a înregistrat un defi
suri pentru restabilirea cît mai ţionate în Germania occidenta compromis. Angliei i se permite
grabnică a vieţii normale în lă. Acest plan, provocat în pri r a Jean Philippi, chiar la înce cit important al comerţului ex
sectorul Gaza. Se restabilesc le mul rînd de năzuinţa de a uşu să reducă forţele ei armate în
găturile telefonice între Gaza şi ra actualele dificultăţi finan decursul exerciţiului financiar putul dezbaterilor. Fostul prim- terior şi că evoluţia preţurilor
alte oraşe ale Egiptului, precum ciare serioase ale Angliei, a 1957 pe 1958, numai cu 13-14
şi traficul feroviar. fost primit cu obiecţiuni de cîţi- mii de oameni, nu cu 25 mii rninistru francez Edgar Faure, „vădeşte anumite presiuni infla
După o întrerupere de aproa va membri ai Consiliului şi în de oameni. Se are în vedere în
BELGRAD 21 (Agerpres) tetului Central, Veljko Vlaho- pe 5 luni, la 19 martie a sosit special de Franţa. După cum se primul rînd, reducerea efecti luînd cuvîntul ia criticat politica ţioniste“.
TANIUG anunţă: vici, Dobrivje Radoslovjevici şi la Gaza din El Kantara primul ştie, la încheierea acordurilor vului de administraţie. O nouă
Miliţian Neoricici, membri !ai Co tren care a adus pentru popu de la Paris, Franţei i s-a pro reducere poate fi efectuată nu guvernului Mollet relevînd în Prezentînd „planul de auste
La 20 martie au început la mitetului Central. Delegaţia laţie o mare cantitate de făină, mis ca „garanţie“ a securităţii mai cu consimţămîntul Consi special situaţia 'defavorabilă ritate“ al guvernului, Ramadier
Belgrad convorbirile între re Partidului Comunist Francez orez, zahăr şi alte alimente. ei. staţionarea de trupe străine liului N.A.T.O. căruia (la pro
prezentanţii Uniunii Comunişti Presa comunică că locuitorii pe teritoriul Germaniei occiden punerea cancelarului Adenauer) ,a balanţei comerciale. La rîndul a anunţat că nu se va renunţa
lor din Iugoslavia şi delegaţia este alcătuită din Francois Bi- oraşului au întîmpinat cu bucu tale. Posibilitatea retragerii a- său liderul radical socialist la politica de cheltuieli militare
Partidului Comunist Francez. Uoux, Raymond Guyot şi Wal- rie restabilirea traficului fero cestor trupe provoacă îngrijora i se recomandă să examineze Mendes France, ridieîndu-se de urmînd să se treacă greutatea
viar în această regiune. Primul rea că Franţa va rămîne faţă problema resurselor militare şi asemenea împotriva politicii e-
Din partea Uniunii Comuniş deck Rochet, membri în biroul tren sosit la Gaza a fost împo în faţă cu militarismul revan financiare ale Uniunii nord-a- conomice a guvernului Mollet, crizei pe umerii oamenilor mun
tilor din Iugoslavia la convor dobit cu flori, lozinci, steaguri şard vest-german. a subliniat în mod special efec
biri participă F.dvard Kardelj politic, Pierre Vil ion şi Jean şi portrete ale preşedintelui tlantice, a cărei filială o con tele negative pe care le au chel cii. Dealtfel, în cursul declaraţiei
şi Petăr Stamboliei, membri ai Nasser. tuielile militare exagerate asupra
Comitetului Executiv al Comi Cagrie, membri ai Comitetului stituie, după cum se ştie, Uniu sale în Adunarea Naţională, Ra
------------------------? ------------------------- economiei ţării. Mendes France madier a şi declarat că „nici
Central. a declarat că, dacă actuala po un ministru de finanţe francez
SCOPUL VIZITEI litică de intervenţie armată va nu a găsit mijlocul de a face ca
Declaraţia cu privire la politica continua, foarte curînd opera impozitele să nu fie suportate
secretarului general al O.N.U. ţiile militare din Algeria vor de marea masă a contribuabili
externă a Suediei împotriva reducerii trupelor nea vest-europeană. costa mai-mult de 1 miliard şi lor“. Ramadier s-a ridicat îm
Li. VV 'k P*V'.Tu în Orientul mijlociu Jumătate..,de franci zilnic. potriva^ majorării salariilor ceru
--------------- 1— ocoOOooo— ta ca urmare a scumpirii con
NEW YORK 21 (Agerpres). De remarcat este faptul că re tinue a traiului. In concluzie
STOCKHOLM 21 Agerpres). dical, etc. Partea suedeză are După cum anunţă agenţiile SITUAŢIA DIN SPANIA prezentanţii grupurilor reacţio el a recunoscut că „Franţa tre
de presă, secretarul general al nare din Adunarea Naţională ce printr-o criză care nu va pu
TASS anunţă : toate motivele să încurajeze O.N.U., Dag Hammanskjoeld, Franceză, condamnînd şi ei po tea fi complect lichidată înain
înainte de a pleca spre Cairo, litica guvernului, au încercat să te ca noile surse de energie şi
La 20 martie au început în astfel de contacte; cercurile co a dat citire unei declaraţii pen continua sä fie încordată prezinte criza economică prin de materii prime să dea econo
Riksdag (parlamentul suedez), respunzătoare din Suedia, pri tru presă în oare subliniază u- miei sale un echilibru mai bun“.
tilitatea vizitei sale la Cairo în
dezbaterile asupra problemelor vesc dezvoltarea lor cu mare in vederea „unor noi convorbiri cu PARIS 21 (Agerpres) — tă ia o amploare tot mai mare.
caracter exploatator şi a clarifi Ziarele pariziene continuă să Agenţia „Associated Press”
de politică externă. Primul mi teres. cării chestiunilor pendinte în publice ştiri din care rezultă că :h:
măsura în oare este posibil în în Spania situaţia continuă să anunţă că aproximativ 1000 de
nistru Calander, a dat citire în Relevînd că este important stadiul actual al situaţiei“. A- rămînă încordată. Ziarul „L’Hu mineri de la minele carbonifere
rătînd în declaraţia sa că nu a manité“, scrie că recent popu din regiunea Oviedo au încetat
prima oameră a Riksdagului, atît pentru U.R.S.S. cît şi pen fost stabilită ordinea de zi pen laţia din Valladolid a boicotat lucrul cerînd sporirea salariilor. Absolvent romîn al Institutului de stat
tru aceste convorbiri, Ham- transportul orăşenesc. In pro Cu toate că s-a ordonat prezen de artă teatrală „A. V. Lunaeearski1*
unei deda naţii guvernamentale tru Suedia să întreţină relaţii marskjoeld a menţionat că vor vincia Asturia, mişcarea grevis- tarea obligatorie la lucru, pro
fi discutate chestiuni de im ducţia a scăzut considerabil. a susţinui cu s u c c e s l u c r a r e a d e diplomă
cu privire la situaţia internaţio de bună vecinătate, guvernul portanţă practică imediată, ca
cele privind „răspunderile
nală şi la politica externă >a suedez îşi exprimă speranţa că O.N.U. pentru deblooarea Cana
lului de Suez“ şi eventuale pro
Suediei. La rîndul său, minis aceste relaţii se vor îmbunătăţi. bleme din alte domenii, în con
formitate cu scopurile trasate
trul Afacerilor Externe al Sue In declaraţie se acordă o mare în rezoluţiile Adunării Generale PASTORUL NIEMOLLER MOSCOVA 21. Coresponden din ziarele şi revistele romî-
diei, Unden, a dat citire ace atenţie problemei dezarmării şi O.N.U. In declaraţie se mai a- tul Agerpres transmite : neşti în care se face o analiză
leaşi declaraţii în cea de-a doua interzicerii armei atomice. For- rală că dacă va considera opor consideră frontiera polo no-germana de amănunţită a spectacolului. Du
cameră a Riksdagului. mulînd un oarecare optimism în tun, secretarul general va face pe Oder şi Neisse drept permanentă La Institutul de stat de artă pă cum recunoaşte presa, dra
legătură cu declaraţiile părţilor o vizită şi la Ierusalim. teatrală „A. V. Lunaeearski“ a ma eroică populară „Haiducii“
In declaraţie se subliniază că americană şi sovietică în pro Răspunzînd apoi întrebărilor fost examinată lucrarea de di are o mare însemnătate pentru
în anii care au trecut, situaţia blema dezarmării, guvernul Sue ziariştilor, Hammurskjoeld a plomă a lui Vasile Marcu, ab dezvoltarea artei coreografice
internaţională s-a agnavat în declarat că această călătorie a solvent romîn la secţia de ba
sa în Orientul mijlociu va dura let. El a pus în scenă la Bucu romîneşti.
special ,,ca urmare a conflicte diei subliniază din nou necesi 2 săptămîni.' El şi-a exprimat reşti primul spectacol naţional
părerea că „în ce priveşte regiu romîn muzical coreografic „Hai Comisia de examinare a cali
lor cu folosirea forţei armate“. tatea de a se interzice tempo nea Gaza“ se va putea găsi „o BERLIN 21 (Agerpres). — dului bisericii evanghelice din ducii“, pregătit la institut sub ficat lucrarea lui V. Marcu ca
rar experienţele cu arma nu- soluţie satisfăcătoare“ pentru conducerea docentului A. Satin. excelentă şi a hotărît să-i de
In ce priveşte relaţiile suede- oleară, corespunzător cu pro cei în cauză, inclusiv Israelul. A.D.N. anunţă : Mainz, Niemoller a confirmat a- cerne titlul de regizor maestru
zo-ruse, se spune în declaraţie, punerea făcută de către delega Muzica a fost scrisă de com de balet, acordîndu-i diploma
se poate observa că tendinţa ge ţia Suediei la O.N.U. Dr. Martin Niemoller, preşe ceastă declaraţie. Institutului de stat de artă tea
nerală a Rusiei spre slăbirea pozitoarea FIi1da Jorea. Vasile trală „A. V. Lunaeearski“ . Cu
încordării, şi-a găsit expresia în Partea a doua a declaraţiei dintele bisericii evanghelice din Cercurile revanşarde din Ger
Marcu a prezentat comisiei de rînd îşi va susţine diploma şi
landul Hessen, care a făcut re mania occidentală desfăşoară o compatrioata sa — Marilena
examinare înregistrări şi foto Maximilian.
cent o călătorie în Polonia, a campanie de persecuţie împotri
grafii ale spectacolului, recenzii
special în dorinţa de a contri este consacrată poziţiei Suediei declarat că frontiera polono-ger- va pastorului Niemoller. Orga
bui la dezvoltarea contactelor faţă de „piaţa comună“, cola
mană de pe Oder şi Neisse, sta nizaţia districtuală a partidului
directe între cele două ţări în borării dintre ţările nordice şi bilită prin acordurile de la Pots- „Blocul pe întreapa Germanie“
domeniul cultural, tehnic, sin- altor probleme. dam, este o frontieră permanen a mers pînă acolo îneît a cerut
-------------------- oooXX.Xooo-------------------- tă şi nu poate fi schimbată. Vor ca Niemoller .să fie dat în jude
CERCURILE GUVERNANTE bind zilele trecute în faţa Sino cată... „pentru înaltă trădare“. E ==^]
D S 1 S. II. &. -------------------- oooOOooo-------------------- SIMBATA 23 MARTIE 1957
Declaraţiile făcute de Dulles înainte SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
continuă, politica încercărilor de amestec de a pleca la conferinţa din DEVA: Asasinatul din strada Iartă-mă; HAŢEG: Roşu şi negru,
Dante ; HUNEDOARA : Cinemato seria 1l-a ; LONEA : Mi-e sete; CA-
în politica internă a ţărilor lagărului sociaHst insulele Berniude graful „3 Decembrie" Uraganul! LAN : Poemul pedagogic; ORAŞTIE:
Cinematograful „Maxim Gorki" Pătra Dosarul 306: SEBEŞ : Feroviarul:
NEW YORK 21 (Agerpres). pentru activizarea acţiunilor e- WASHINGTON 21 (Ager dăugînd că cele 6 propuneri cu tul 45; BRAD: Intr-un magazin uni SIMERIA : Feroviarul; ALBA IU-
prinse în acesta au fost exami versal ; BARU MARE : Doi acri dc LIA: Dosarul 306; PETROŞANI;
T. A.S.S. anunţă : lementelor reacţionare subversi pres). — nate de Departamentul de Stat. pămînt; APOLDU DE SUS : Maxim Muzică cu bucluc : EL'PENI: Muzică
După cum relatează agenţia Minciună; TE1UŞ: Mexicanul; cu bucluc; PETR1LA: Ţar şi dul
. După cum reiese din ştirile ve în U.R.S.S. şi ţările de demo ? ZLATNA: Marile manevre; ILIA: gher.
France Presse, secretarul de
apărute în presa americană, cer craţie populară. stat Dulles, înainte de a pleca WASHINGTON 21 (Ager
în insulele •Bermude, a răspuns pres). —
curile guvernante din S.U.A. Potrivit celor spuse de Mac la mai multe întrebări ale cores
pondenţilor de presă. In legătu Un purtător de cuvînt al de
continuă să ia măsuri în vede Cormack, membru al Camerei ră cu situaţia din Orientul mij partamentului de stat al S.U.A.
lociu, Dulles a declarat că „da a declarat miercuri că guver
rea organizării de acţiuni sub reprezentanţilor, sarcina acestei că se consideră această situaţie nul american îşi rezervă păre
pe o perioadă de mai multe luni, rea asupra memorandumului re
versive şi în vederea amestecu subcomisii în timpul şederii ei se constată că a fost realizat mis de guvernul egiptean la 18 SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
un progres vădit“. „Cred că martie misiunilor diplomatice de
lui în treburile interne ale în Europa, va consta în „stu tendinţa generală este satisfă la Cairo, în aşteptarea raportu Programul I. — 5,35 Melodii popu populară romînească; 21,35 „Inter
cătoare“ a afirmat el. Potrivit lui secretarului general al lare romîneşti; 6,00 Muzică uşoară ; preţi celebri de muzică de operă";
U. R.S.S. şi ţărilor de democrdaierea posibilităţilor politicii afirmaţiilor secretarului de stat O.N.U., Dag Hammarskjoeld, a- 6.30 Cerbul, un vînat de preţ al pă 22,30 Muzică de dans.
problemele Orientului mijlociu supra convorbirilor sale cu pre durilor noastre; 6,45 „A sosit poş
ţie populară. S.U.A.“. care „ar putea fi pusă vor fi unele din subiectele cele şedintele Nasser. taşul" ; 7,10 Jocuri populare; 7,35 Programul II. — 14,40 Muzică vn.
mai importante abordate la con Concert de dimineaţă; 8,30 Muzică;
Această politică agresivă im în acţiune în cazul unor revolte ferinţa din Bermude, dar nu Purtătorul de cuvînt a preci 9.30 „Cutezătorii": 11,03 Cîntece şi cală ; 15,15 Muzică uşoară ; 15,35
„subiectul predominant“ al tra zat că guvernul S.U.A. este par jocuri populare romîneşti; 11,45 Un Program de muzică populară romî
perialistă făţişă a S.U.A. şi-a gă viitoare, similare cu răscoala tativelor. Dulles a declarat că tizanul unei soluţii a problemei sfat bun nu strică; 13,05 Concert nească; 18,10 Din cîntecele apreciate
nu este în măsură să comen Canalului de Suez oare să se de prînz; 14,45 Muzică uşoară; de ascultătorii noştri; 19,00 Muzică
sit expresia în crearea subcomi care a avut loc în Ungaria“. teze în prezent memorandumul bazeze pe cele 6 principii apro 16,45 Cîntece: 17,19 Muzică uşoară; de dans; 20,03 Concert ghicitoare;
18,35 Concert de estradă; 19,45 Răs 21,05 Muzică dc dans;22,30 Prelu
siei speciale a Comisiei pentru a- Un alt membru al subcomi egiptean cu privire la Suez, a- bate de Consiliul de Securitate pundem ascultătorilor: Care este re
gimul bunurilor soţilor în caz de crări de folclor ale compozitorilor
facerile externe a camerei repre siei, Bentley, luînd cuvîntul în în octombrie 1956. despărţire?; 19,55 „Noapte bună, co noştri; 23,15 Muzică de balet;- 23,52
pii" ; „Corabia de hîrtie" — povestire Muzică de dans.
zentanţilor pentru „studierea“ Camera reprezentanţilor, a ce de Eugen B. Marian: 20,15 Muzică
de dans: 20,45 Concert de muzică . Buletine de ştiri : 5,30 : 7,00 : 8,15 :
politicii S.U.A. în cazul unor rut guvernului S.U.A. să ducă 11,00: 13,00: 15,00: 17100: 19,00:
22,00: 23,52 (programul I): 14,00:
„răscoale” în ţările Europei ră o „politică fermă“ faţă de 16,00: 18,00: 20,00 : 21,00 23,00
(programul II).
săritene şi pentru prezentarea U.R.S.S. şi ţările de democra
dg recomandări. ţie populară, ceea ce „ar oferi
Potrivit ştirilor din presă a- un ajutor efectiv“ elementelor
ceastă faimoasă subcomisie ur contrarevoluţionare în ce pri
mează să plece într-un viitor veşte faimoasa „eliberare“, a a-
apropiat în Austria, chipurile, ceslor ţări, „indiferent de meto
pentru cercetarea problemelor da cu oare ei caută să obţină
sus menţionate, iar de fapt — această aşa-zisă „eliberare“.
Redacţia şt administraţia ziarului sir. 6 Martie nr.9, Telefon: 188-189. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949 - TiparuL întreprinderea Poligrafică „1 Mai" ~ DEVA,