Page 7 - 1957-03
P. 7
Nr. 691 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
Contractarea de lînă cu statul Munca culturală în Surorile Anca la întrecere Plenara C C al U.T.C.L
sau cooperafia, asigură mari
sprijinul îndepliniri! iC din U. R. S. S.
sarcinilor de plan L
L
(Urmare din pag. l-a) l
avantaje Mare a fost bucuria iui Ana aceste obiective figurau: în MOSCOVA 28 (Agerpres). — TASS de a înfăptui acte de eroism în mun
In cadrul clubului s-au ţinut şi Elena Anca cind, după ter tocmirea unor planuri de lec 1
multe conferinţe tehnice, cum minarea ' şcolii, au aflat că ţii tît măi documentate, pre 1
sînt : „Mărirea producţiei şi
Mai mulţi ţărani muncitori, crescă Contractanţii se bucură de următoa productivităţii muncii“, „Redu t sînt repartizate ca învăţătoa darea lecţiilor pe înţelesul e- 1 transmite: că.
tori de oi au cerut lămuriri în legă rele avantaje i producătorii care con cerea rebuturilor la radiatoare I
tură cu noul sistem de contractare a tractează cu D.C.A. sau cu cooperaţia şi cochile“, „Reducerea preţu t re în comuna Blăjeni. încă levitor, respectarea riguroasă I In zilele de 26 şi 27 februarie întreaga activitate ideologică în or
lînii şi cu avantajele ce le au în urma Cfel puţin Uri kg. de lînă ţutcană sau lui de cost“, etc. Aceste confe t de pe atunci au început să-şi a planificării, asigurarea igi 1 a.c. a avut loc cea de a 7-a plenară ganizaţiile comsomoliste trebuie
acestui fapt. stogoşe; sau 1,200 kg. de lînă ţigaie; rinţe au fost expuse de oame t facă chiar şl planuri de vii enei elevilor şi a localurilor
Sau 2,500 kg. de lînă spartcă sau trle- nii competenţi, Ca inginerul t ordinară a C.C, al U.T.C.L •'^ '‘^ ’r&legată de practidâ construirii
Publieăm mai jos răspunsurile date rinos pe cap de oâie, vor ii scutiţi de Gostian Pertu, inginerul Neagu t to r: vor locui în aceeaşi ca de şcoală, întărirea discipli 'J
de tov. Petru Mihuţ, directorul în predarea cotelor obligatorii de lînă pe Ioan şi alţii. Conferinţele şi t meră, vor întocmi împreună U.R.S.S, Plenara a ascultat şi _ ..îismului, trebuie subordonată
treprinderii regionale D.U.Â. anul 1957. Contractanţii mâi au şi alte prelucrările tehnice au fost ur planurile lecţiilor, vor da
avantaje. La semnarea contractelor ei mate fie de programe date de C nei la elevi şi folosirea judi tat raportul prezentat de A.N.$ f i n i l o r îndeplinirii cu succes a ho-
ÎNTREBARE : Care sini organele au primesc de pildă un avans echivalent echipele artistice ale clubului, cioasă a timpului liber. O- y
torizate să încheie contracte la lină şi cu 40 la sută din valoarea lînei con fie de filme. Conferinţele, ca şi pin, secretar al C.C. al U.T.C.L. L V ' 'ărîrilor istorice ale Congresului al
care producători pot încheia asemenea tractate. La lichidarea cbntractelor, a- unele expuneri de metode, au ţl drumul elevilor în recreaţie biectivele au fost discutate i U.R.S.S. După aceea, plenara C.C. ai XX-lea al P.C.U.S.
contracte ? dică după livrarea către stat a lînei fost prezentate şi cu ocazia zi şi tot odată vor pleca şi aca într-un colectiv şi aprobate. i
contractate, se acorda fiecărui contrac lei fruntaşului în producţie ca t U.T.C.L. din U.R.S.S. a adoptat o Educînd tineretul îrt spiritul patri
RĂSPUNS : Sarcina încheierii de re aplica metode înaintate, In l să,i Bucuria n-a ţinut mult. După terminarea consfătui i hotărîre „cu privire la îmbunătăţirea otismului sovietic, organizaţiile com
Contracte cu ţăranii muncitori, prin tant mărfuri industriale din comerţul una din aceste zile, fruntaşul L rii surorile Ana şt Elena An i activităţii ideologico-educative a or
care aceştia se obligă sa vîrida sta întrecerii socialiste, maistrul L Cind au ajuns în comuna Blă 1 ganizaţiilor comsomoliste în rînduri- somoliste sînt datoare să dezvăluie
tului lÎQă, o au întreprinderile D.C.A. de întîmpirtare sau dirt cele dirijate Bîrlea Ioan de la furnalul nr. 1, t jeni, Elena a fost repartizată ca s-au reîntors în mijlocul i le tineretului“. în faţa lui, în întreaga lor măreţie,
prin unităţile raionale şi subsecţiile de special prin întreprinderile D.C.A. cdm a vorbit despre metoda Filipov; rt la şcoala din satul Blâjeni-- elevilor, pUhindu-şi fiecare în i realizările şi cuceririle patrié! ttoás-
la Comune, precum şi organele coope sînt: bumbac fir-dubiu, opinci (plăci în alta, mecanicul de locomoti Grosuri din Deal, iar Ana în trebarea : cine va Cîştiga în i
raţiei de consum, de piele), cisme de câtlciUc şi altele. vă Birbarţi Ioan, a vorbit des E satul Blăjeni — Grosuri din tre, glorioasele tradiţii revoluţionare
pre rezultatele obţinute în tură, t Vale. Ca orice despărţire, nici trecerea ? j Plenara a subliniat că lupta pen şi de muncă ale poporului sovietic
Contracté pot fi încheiate cü gospo Contractanţii din comunele de mun prin aplicarea metodei Meme- l tru construirea comunismului a de şi ale partidului comunist.
dăriile colective, gospodăriile anexe ale te vor putea primi cîte 10 kg. de po dov. asta nu a fost prea uşoară. Deocamdată amîndouă se gă
instituţiilor, sfaturilor populare, înto rumb sau tărîţe după fiecare kg, de lînă venit o mare şcoală de educare re Biroul C.C. al U.T.C.L. din U.R.S.S.
vărăşirile zootehnice, stînele coopera contractată. Aceste furaje vor fi puse Fruntaşii întrecerii socialiste sesc pe acelăş toc la îndepli i voluţionară a tinerei generaţii de este însărcinat să editeze cărţi, bro
tiste şi cU gospodăriile individuale ale la dispoziţia contractanţilor pritt uni şi inovatorii au mai fost popu oameni sovietici, cu minunate cali şuri, afişe, să organizeze expoziţii de
ţăranilor muncitori crescători de Oi. tăţile cooperatiste, odată cu semnarea larizaţi la panourile de onoare, l Dar a trecut şi surorile au nirea obiectivelor stabilite. i tăţi morale. O dovadă a acestui fapt fotografii pe teme istorico-revoluţio-
contractului, la gazetele de perete, la presa rl i aste munca plină de abnegaţie, de rtâre, precum şi despre eroii comso
ÎNTREBARE : Care slnt preţurile locală şi centrala, la staţia de l înţeles necesitatea şi rostul Fiecare ă obţinut succese la i molului, despre eroismul în muncă
de contractate ale Unii şl de ce a- Contractanţii de lină mai au şi a- radioficare, li s-au asigurat ce l acestei despărţiri. Au început îmbunătăţirea frecvenţei, la zi cu zi, a tineretului în economia al tineretului în zilele noastre; să
vantaje beneficiază contractanţii ? vantajul că li se asigură cu prioritate le mai bune locuri la spectaco tl munca cu aceeaşi dragoste şi disciplină, la întocmirea pla ) naţională, acţiunile patriotice înfăp
păşuni, de către sfaturile populare co le, spectacole gratuite etc. elan. deschidă la Moscova o expoziţie
RĂSPUNS : Contractanţilor din sec munale. nurilor etb. Elevii de la atn- 1 tuite de comsomol şi tineret, sub „Comsomolul leninist".
torul socialist, din întovărăşirile zoo Dacă în anul trecut la uzi l Greutâţi erau multe. In pri- bele Şcoli vin acum cu lecţii- i conducerea pâftidului comunist, îh ce
tehnice şi din stînele cooperatiste, li ÎNTREBARE: Pînă la ce dată pot nele „Victoria“ Călan, au fost mul rînd, fiecare a trebuit să le mai bine pregătite. Igiena i priveşte valorificarea pămînturilor
şe acordă un spor de 10 la sută ceste fi încheiate contractele şi cînd trebuie obţinute frumoase rezultate în t ducă lupta pentru asigurarea elevilor şi a idealurilor con- i
preţurile de contractare şi ca atare predată Una contractată? propaganda tehnică de produc t
pentru această categorie de contractanţi ţie, în ultimul timp această
lîna se plăteşte după cum Urmează : RĂSPUNS : cu 10 zile înainte de în muncă are goluri destul de l iinei frecvenţe regulate la stituie de asemenea o preocu- i înţelenite, construirea de întreprin Este necesar să se îmbunătăţeas
ceperea predării cotelor obligatorii de mari. Activitatea culturală nu l cursuri; apoi igiena, disciplina pare permanentă a celor do- i
lînă, încetează acţiunea de contractare, se mai axează pe problemele l
adică în jurul datei de 25 mai 1957, specifice de producţie ale între t şi cîte altele. Pentru înlătu uă surori, deri noi în Siberia, în Orientul în că serios învăţămîntul politic, să se a-
prinderii. Dacă totuşi se face Í rarea lipsurilor au cerut spri
Termenul de predare a lînii Contrac cîte ceva, mijloacele de propa l jinul comitetelor de părinţi De curînd ele au început i depărtat, în Extremul nord, în Don- jute tineretul în studierea rnarxism-le-
tată, va fi acela care se stabileşte prin gare şi de sprijinire a tehnicii l
decizia Sfatului popular regional pen nu sînt organizate sistematic l Cind lucrurile au început pregătirea unor excursii, cu i bas. nin!3mului, să i se explice învăţătura
tru predarea cotelor. In orice caz, între şi nu se împletesc într-uri tot l să meargă mal bine au fost i
datele de 1—30 iunie 1957,pe baza do armonios, iar rezultatele obţi chemate la o consfătuire cu elevii, pe tem a: „Să ne cu i Totodată C.C. al U.T.C.L. din despre clase şi lupta de clasă, despre
vezilor eliberate pentru predarea lînii nute nu se mai urmăresc, Nu L toate cadrele didactice din noaştem regiunea". Prima i revoluţia socialistă, despre dictatura
contractate, se vor efectua operaţiile de se mai organizează de către L raza comunei. A fost prima U.R.S.S. consideră că contribuţia proletariatului, despre căile de tre
scutire de la predarea cotelor către stat colectiv intervenţii eficace a- Í l4or îan.tiîAltnir,e. Str*-a»au.. Lîmb..rkăiţ^işait excursie de acest fel va fi tineretului sovietic la cauza întregu
a contractanţilor care şi-au respectat colo unde producţia stagnează i lui popor va deveni şi mai impor cere de la capitalism la socialism,
întocmai contractele încheiate. Brigada artistică de agitaţie a făcută pe muntele Vulcan, i despre problema naţională, despre
încetat să mai existe şi în ge tantă, rolul comsomolului ca ajutor internaţionalismul proletar, despre ró-
ÎNTREBARE: Dacă lina contracta neral munca se duce nesistema l din apropierea localităţii Blă- 1 şi rezervă a partidului va creşte da lul partidului în lupta pentru vicha
tă poate fi predată înainte de termen tizat în acest domeniu. I jaemnJt, CSuccesele obţinuiirten p1îtnnrăi • că vâ dezvolta puternic energia re rla comunismului, despre democraţia
şi unde ? l voluţionară a tineretului. In această socialistă.
Pentru a reveni la nivelul l şt au discutat mult. Şi-au acum de către cele două su privinţă are o importanţă hotărîtoâre
RĂSPUNS: Lîna contractată poate trecut şi pefitru a putea să ob rori sînt destul de apreciate
să fie predată şi înainte de termen. ţină aceleaşi frumoase rezulta împărtăşit chiar şi unele me în special de către locuitorii
te ca înainte, comisia cultura tode de muncă. Printre alte
Predarea ei se face la organul cu care Í le, surorile Ana şi Elena An satului Blăjeni — Grosuri,
lă de pe lîngă comitetul de în l ca, au discutat şi problema Deal şi Vale. Lupta pentru înlăturarea lipsurilor serioase în ac Plenara a cerut organizaţiilor com
s*a încheiat contractul, adică la D.C.A.
Lînă Călit. 1. Călit. II. Călit, III. Sau cooperaţie. treprindere a uzinelor „Victo L organizării unei întreceri. îm cîştigarea întrecerii continuă. tivitatea organizaţiilor comsoittoliste, somoliste să intensifice activitatea
Í Rămîne de văzut de partea
Ţurcană 33 lei 27,50 lei 16,50 lei întreprinderea D.C.A. din regiunea ria“ Călan, trebuie să reîmple- l preună au prezentat direcţi cui va fl victoria. MANEA in primul rînd, în activitatea lor ideolOgico-educativă în rîndurile tine
Stogoşe 35,20 „ 28,60 „ 17,60 „ Hunedoara are unităţi fixe de recepţio L unii şcolii obiectivele. Printre
Ţigaie 48,40 „ 38,50 „ 25,30 „ nare a lînii contractate în următoarele tească rodnica.: muncă cultural ideclogico-edUcativă, dezvăluite de retului creator, să contribuie la creş
Spancă 55 „ 44 „ 26,40 „ localităţi: Alba Iulia, Benic, Ighiu, TeiUş:
Merinos 66 „ 52,80 „ 29,70 „ Vinţ, Zlatna, Brad, Baia de Criş, Băiţa artistică de masă a clubului şi 1 \ - J \ — i \— ! '— I <— * Congresul al XX-lea al P.C.U.S. terea sa profesională, să ia atitudine
Vaţa, Haţeg, BarU Mare, Boşorod
Demşuş, Pui, Sarmisegetuza, Hunedoa a formaţiilor artistice cu sar L00<>6bOt><>64d<XX>000000<>OOOOiGQ<><>000000000<X>000<><><>(><:>0Q Principala lipsă a activităţii ideo împotriva operelor de literatură şi
ra, Călan, Simeria, Ghelar, Peştiş, Pe logico-educative în numeroase orga artă care prezintă denaturat realita
troşani, Băniţa, Petrila, Vulcan, Deva cinile de producţie ale întreprin In atenţia abonaţilor noştri nizaţii comsomoliste constă în faptul tea sovietică, care prejudiciază edu
Dobra, Ilia, Hondol, Zam, Orăştie, Bal caţia tineretului.
şa, Cugir, Cioara, Ludeşti, Şibot, Sebeş derii, şi în acest caz sigur re că ea este dusă adesea fără legătură
Preţurile de contractare pentru gos Poiana, Miercurea, Şugag, Săsciori
Spring şi Ungurei. zultatele nu vor întîrzia să se Intrucît ziarul nostru, inceplrtd cu chiul tarif) vor primi Ziarul pînă la cu practica construcţiei comuniste, fără C.C. al U.T.C.L. din republicile
podăriile Individuale deţinătoare de oi
arate. dai. da 24 Ianuarie a. a, apare all- nftrşllul Iun» februarie, cal care an să se ţină seama de cerinţele timpului, unionale, comitetele dé ţinut şi regi
sînt următoarele : de condiţiile şi situaţia concretă. Orga onale ale comsomolului sînt obligate
- .. . , . achitat abonamentul pe semestru! I nizaţiile comsomoliste uită uneori că să îmbunătăţească activitatea ideolo-
nic, iar costul abonamentelor, este ^ ^ ^ pîflă ,a s{îfşitu)
actuala generaţie a tineretului s-a gico-politică în rîndurile StUdenţimii,
Lînă Călit. I. Călit. II. Călit, III. de 5 lei pentru abonamentele ind.- nU )af ce, care au achitat născut, a crescut şi a început acti să lupte pentru îmbinarea justă a
vitatea în condiţii în care socialis muncii didactice şi educative CU par
Ţurcană viduale şi 4 lei pentru ceie coiec- abonamentul pe întreg anul 1957 vor mul a învins, cînd au fost create ticiparea activă a studenţilor lâ mun
Stogoşe condiţii excepţional de favorabile ca de folos obştesc.
Tigaie 30 Iei 25 lei 15 lei tlve, abonamentele contractate şl a- primi ziarul pînă la sfîrşitul lunii pentru educarea tineretului.
Spancă 52 „ 26 „ 16 „ A îmbunătăţi munca educativă în
Merinos ¦ 44 „ 35 „ 23 „ chitate pe anul 1957 se modifică mal. Numeroase organizaţii comsomolis comsomol înseamnă a dezvolta şi
50 „ 40 „ 24 „ după cum urmează: Perttru a putea primi neîntrerupt te, comitete ale comsomolului au slă pe viitor iniţiativa şi activitatea
60 „ 48 „ 27 „ bit atenţia faţă de călirea ideologică membrilor U.T.C.L. dlii U.R.S.S.,
Cei care au achitat costul abona ziarul „Drumul socialismului", re- a tineretului, nu duc o luptă ofetisivă spiritul colegial şi democraţia în
mentului pe trim. I 1957 (după ve- înnoiţi-vă din timp abonamentele 1 împotriva Uneltirilor propagandei comsomol,' a dezrădăcina fenomenele
burgheze, educă slab tineretul în spi- de birocratism şi centralizaré éXcé-
Preţurile arătate mai sus sînt vala ioo<>o<xxxx><xxx>oo<x><><><><x><xx>o<x><xx>c><x>o<x><><x><><><><>c><><>o<> ritul vigilenţei bolşevice. siVă, a ridica rolul fieCatul' comsomo-
bile numai petru lîna nespălată. list, a ridica răspunderea sa pentru
Primăvara nu-i va aştepta Comsomolul este menit să educe starea de lucruri în organizaţie.
Lîna spălată se poate preda numai
la achiziţii cu următoarele preţuri: prin fiecare acţiune a sa, mâţe sau Comitetul Central al U.T.C.L. din
mică, luptători convinşi şi pasionaţi
Lînă Călit. I, Călit. II. Călit. III. La gospodăria agricolă de altfel toate aceste lucruri se pentru cauza comunismului, adevă U.R.S.S. cheamă pe -toţi cornsomoliştii
stat Alba-Iulia pregătirile pen petrec sub nasul conducătorilor
Ţurcană 40 lei 33 lei 19 lei tru începerea lucrărilor agri de la Trustul regional Gostat
Stogoşă 43 „ 34 „ 20 „ cole de primăvară sînt în mo
Tigaie 69 „ 55 „ 42 „ mentul de fată mult rămase în (director tov. Orlăţiauu), oare,
Spancă 73 „ 58 „ 44 „
Mérinos 100 „ 80 „ 60 „ ca şi conducerea gospodăriei,
4- urmă. Din cele patru tractoare se împacă cu aceste lipsuri şi raţi leninişti. Datoria sa este să ridice şi tinerii să marcheze cea de-a 40-a
pe care le are gospodăria, pî continuă să aştepte campania tineretul la un înalt nivel ideologic, aniversare a puterii sovietice prin-
în clocotul muncii creatoare nă la data de 23 februarie n-au de primăvară cu mîinile încru să-l educe în spiritul unui devota tr-un nou avînt în întrecerea socia
ment neprecupeţit faţă de patria so
fost reparate decît două. Cele cişate cialistă, în spiritul internaţionalismu listă, prin fapte glorioase în care
lalte două sînt demontate încă Primăvara nu-i va aştepta pe
din toamnă, iar piesele lor sînt conducătorii acestei gospodării, lui proletar, al dragostei faţă de să-şi găsească expresie dragostea ne
împrăştiate în tot atelieruL Me şi cum e firesc, venind, îi va muncă, al colectivismului, în spiritul precupeţită a tineretului nostru faţă
(Urmare din pag, l-a) Int/adevăr in schimbul ri ghe Chiş au fost confirmate şi canizatorii s-au străduit cît au găsi nepregătiţi. Abia atunci tovărăşesc; să formeze conştiinţa sa de patria socialistă.
cînd ea va cuprinde ogoarele în spiritul concepţiei ştiinţifice mo In numele armatei de multe mili
mai mică dectt cea înscrisăTe cesta M arli au realizat a- de alţi strungari cu experienţă putut să le repare, dar le-a se vor trezi, vor bate cu pum derne despre lume, al ateismului, al
araflc proape trei norme la armaturi de la secţia mecanică. nul în masă, făcuţi ardei de ne luptei împotriva prejudecăţilor religi oane de comsomolişti şi tineri, Co
lipsit tocmai ceea ce era nece caz. oase. Organizaţiile comsomoliste tre mitetul Central al U.T.C.L. din
b‘ duble. Insă de data aceasta, sar : ajutorul conducerii. buie să facă din tînăra generaţie oa U.R.S.S, încredinţează partidul co
De aici a pornit iniţiativa după o normare mai justă. Ceva despre o strungăriţă — Cum de nu sîntem gata ?
Încă de cînd au fost demon meni voioşi şi plini de viaţă, sănă munist că comsomolul va fi şi de
Iniţiativa de reducere a nor Un om şi un strung ... Angelica Manta lucrează la tate, colectivul sectorului meca Ce-aţi făcut pînă acum... acum înainte o rezervă de nădejde
melor la armăturile de galerii, un strung revolver. Tocmai e- La întrebare se cade şi răs toşi şi harnici, să înrădăcineze în ti şi un ajutor credincios al partidului
nic a făcut cunoscut conducerii, comunist în marea sa luptă pentru
a pornit de la muncilorii secţiei Intr-un colţ al secţiei meca xecuta bucşi de mare precizie, că pentru cele două tractoare puns. neri şi tinere respectul faţă de mun victoria comunismului.
pentru lanţul de craţer. Ne-am (K.D. şi M.T.Z.) trebuie procu — Dar dumneavoastră, con
forje-fierari. nice se află un strung automat. apropiat de ea să vedem cum rate două cărucioare şi prizele că, faţă de oamenii care produc va
I-am găsit pe forjări încăl Acesta se deosebeşte de celelal 3 şi 5 de la cutia de viteză. Dar ducerea, ce-aţi făcut ? Cu ce
zind în cuptor bucăţi mari de te strunguri, prin faptul că are lucrează. Am rămas surprinşi timpul a trecut şi conducerea a a-ti ajutat sectorul mecanic ? lori materiale să trezească dorinţa
aşteptat ca aceste piese să vină
singure, luoru ce nu s-a întîm- N. SPINEANU
plat. De altfel pregătirile sînt
şine. Toţi erau negri ca nişte un mers foarte ritmic. Puţini cind am văzut cu cită price rămase în urmă la această gos
coşari. Cind şinele au fost în însă ştiu (în afara celor din pere execută piesele. Nici o miş podărie şi în ce priveşte repa
călzite pînă la un roşu-gălbui, atelier), că strungul acesta, care in plus. Toate sînt bine raţiile la pluguri şi semănă Vaccinarea împotriva febrei tifoide
tinerii Gheorghe Sereş, şefa! deşi funcţionează de 20 de ani, gîndite. Din cind în cind ve tori. Din cele 6 plugari s-au re
echipei, şi Andrei Boier (doi n-a avut nici o reparaţie gene rifica piesa cu un calibru. Aşe şi importanţa ei
dintre cei care au pornit iniţia rală şi că omul care lucrează zate una lingă alta, piesele parat abia patru, iar din semă
tiva), au scos din cuptorul în la acest strung de 15 ani, formează un stoc destul de ma nători mai este de făcut repa Febra tifoida, prin gravhatea Vaccinarea este introducerea revaccinari) urmează 2 ani de
cins, prima şină incandescen strungarul Gheorghe Chiş, n-a re lingă strungul ei. Ca să n-o şi complicaţiile sale, este una in organism a unei culturi de pauza, după care se revacci-
tă, care urma să fie îndoită dat în răstimpul acestor ani deranjăm din lucru, ne-am a- raţia la una. dintre cele mai de temut boli microbi făcuţi nevătămători nează din nou. De data asta se
dresat maistrului de sector Lu contagioase Ştiinţa ne pune în prin anumite metode. Microbii fac în primul an 2 injecţii şi
după şablon, pentru a se pre nici un rebut, din cauza exe dovic Feldman, să ne poves Principalele lipsuri care au să la îndemînă metode de pre aceştia, omorîti sau numai slă in al doilea, una singură. Nu
face în armătură dublă de ga cuţiei. făcut posibilă o astfel de în- venire şi mijloc de a ne prote biţi, nu mai dau boala, dar mai respectarea schemei de vac
tească ceva despre munca ei. tîrziere a reparaţiilor, au por ja contra infecţiei cu microbii creiază anticorpii care fac or cinare duce la dobîndirea unei
lerie. De îndată, au aşezat-o pe Fireşte, eram interesaţi să a- Acum trei ani a venit din nit de la conducerea gospodă acestei boli, prin vaccinare. ganismul rezistent faţă de boa rezistenţe puternice şi durabile.
riei. însuşi directorul, tov. Pe- la respectivă ca şi cînd ar fi
şablonul cu troliu. Gheorghe flăm secretul acestor rezultate şcoala profesională. încă de pe trovici Aurel, a scăpat din ve Este ştiut că persoanele ca trecut prin boală. Astfel vacci Imunitatea Începe să se in
atunci a dat dovadă de multă dere aceasta importantă sarci re au avut febră tifoidă nu se staleze cam la 2 săptămîni du
Sereş manevra troliul, Ioan cu care nu te întîlneşti în fie hărnicie, ceea ce a făcut să-mi nă şi astfel mecanizatorii nu mai îmbolnăvesc a doua oară narea este una din cele mai pu pă cea de a treia injecţie de
dau seama, că fata asta, venită au primit nici un sprijin con deoarece, au dobîndit rezistenţă ternice arme de apărare împo vaccinare Faptul că la unele
Cosma, bătea mijlocul incan care zi. de pe malul Dunării, are în cret în privinţa terminării re faţă de boală, au devenit imuni. triva febrei tifoide. Ea măreşte
clinaţie spre meserie. rezistenţa organismului faţă de persoane — puţine de altfel —
descent cu un baros mare, pen — Ştiu că oricine se miră de paraţiilor. De ce nu se mai îmbolnăvesc boală dînd imunitate persoanei pot apare dureri de membre,
tru a se forma mai bine după aceste rezultate — a început Sincer vorbind, la început a doua oară ? vaccinate Este deci o măsură senzaţia de slăbiciune, uneori
şablon, iar Ilie Birsan şi A- tovarăşul Chiş. Dar faptele, nu prea avea multă experienţă. La faptul că piesele n-au fost luată în irjteresul sănătăţii noa durere la locul injecţiei etc. nu
vram Uţa o potriveau la cape nu-s chiar aşa de „misterioa De aceea, noi ne-am ocupat procurate la timp, în cadrul a- Ştiinţa a descoperit ca mi stre. Pentru a preîntîmpina îm constituie cîtuşi de puţin un
te. Astfel, în cîteva minute, se", cum par la prima vedere. mai îndeaproape de ea, ca s-o cestei gospodării s-a manifestat crobii pătrunşi în organism bolnăvirile începînd de la 1 motiv de a se renunţa la vacci
cele patru şine au început să In fond, problema este cu mult iniţiem cit mai mult în tainele o gravă lipsă de preocupare şi produc îmbolnăvirea. Faţă de martie se vor face vaccinările nare. Turburările amintite le au
ia forma viitoarelor armături. mai simplă. De pildă, eu sînt meseriei. La acest lucru ne-a în ce priveşte crearea de con aceşti microbi organismul o- T.A.B. şi în regiunea noastră. puţini şi sînt cu totul trecătoa
După ce le-au introdus pentru strungar calificat de mai bine ajutat şi faptul, că ea n-a fost diţii cît mai bune de muncă. mului fabrică anticorpi care ac re. Reacţia locală este mai ate
a doua oară în cuptor pentru de 20 ani. Am învăţat şi me deloc orgolioasă şi nu s-a sfiit In curtea secţiei mecanice no ţionează împotriva lor şi, de Cum se face vaccinarea ? nuată la vaccinarea în ţesutul
finisare, ne-am adresat candi seria de lăcătuş cam în acelaşi niciodată să ne ceară ajutorul, roiul trece pkste bocanci şi, cele mai multe ori, reuşind să-i Ea se face prin introducerea subcutanat al spatelui.
datului de partid Gheorghe Se timp, ca să-mi pot cîştiga mai spre deosebire de unii tineri cum spaţiu atelierului e mjc, învingă duc la vindecare. Acest sub piele (la braţ, la piept sau
reş. să ne spună ce l-a deter uşor existenţa. Ori de cîte ori care ne cer sprijinul abia după cea mai mare parte din lucrări fenomen se petrece şi în febră de preferinţă la spate, fiind Consumarea de băuturi alcoo
minat să pornească iniţiativa s-a ivit un defect cit de mic la trebuiau efectuate în curte. Dar, tifoidă. Anticorpii produşi se mai bine tolerată) a unei can lice în timpul vaccinării este
de reducerea normelor. conducerea gospodăriei şi or tităţi determinate de vaccin. In complet interzisă împiedicînd in
maşină, în cursul celor 15 ani ganizaţia de bază (secretar păstrează. In cazul cînd în orga 'primul an se fac 3 injecţii la
tov. Cîmpeanu Aurel), nici pe nismul celui vindecat pătrund interval de 7-10 zile. stalarea imunităţii.
— Ni s-au părut prea mari de cind lucrez la ea, l-am re ce au făcut rebutul. Şi, iată că departe nu s-au gîndit să ia din nou microbi ai febrei tifo După o perioadă de timp re
normele la unele piese — ne parat imediat cu grijă fără să astăzi Angelica noastră — cum măsuri pentru ca din valea ce zistenţa căpătată prin vaccina Campania de vaccinări T.A.B.
spune el. De pildă, la armătu mai apelez la lăcătuşi. Desigur, obişnuim să-i spunem — a trece la cîtiva metri de atelier ide ei vor fi distruşi şi omul nu re slăbeşte. Ea trebuie redeş a început. Să ne prezentăm cu
rile duble aveam cîte 350 minu pe lingă asta, mi-am curăţat-o devenit cea mai bună strungă să se transporte pietriş în teptată prin revaccinare. Ast încredere la vaccinări întrucît
te de bucată. Or, după vechea întotdeauna şi niciodată n-am riţă din secţie. se mai îmbolnăveşte pentru că fel, în anul următor vaccinării, ele se fac în interesul fiecăruia
normă de lucru puteam face supus-o la un efort în plus, curte. se fac 2 injecţii, iar în al trei în parte şi al întregii popuiatii.
? O serie de lipsuri se mani a devenit imun. lea an una singură. După aceşti Cel ce se sustrage de la vacci
aproape patru norme pe zi. peste capacitatea ei. Cit des ...Se înnoptase de mult. nări comite o faptă rea atît faţă
deci era oarecum exagerată. pre faptul că n-am avut rebu Schimbul doi se sfîrşise. Tim festă şi în ce priveşte dotarea Există mijlocul de a dobîndi
Acum, la această piesă, în ur turi de atîţia ani, ce-aşi putea pul de afară se schimbase şi atelierului cu uneltele necesa de el însuşi cit mai ales faţă
ma propunerii noastre, timpul să vă spun ? Am lucrat cu mul el brusc. Nori grei alergau pe re, fără a mai vorbi de lipsa rezistenta similară fără a mai
de execuţie s-a redus cu 50 de tă atenţie piesele după schiţe cerul plumburiu, iar vîntul su unui banc de lucru de asigura de societate. Să fim conştienţi
minute. Bineînţeles, că acest şi n-am alergat niciodată după fla cu putere. Constructorii de rea încălzitului, etc., etc. Pen trece prin suferinţele şi riscu
lucru nu ne poate împiedica să depăşiri excepţionale, deşi a- utilaj minier se îndreptau spre tru conducerea gospodăriei de că vaccinîndu-ne împotriva fe
obţinem şi astăzi depăşiri sub plic de mult metoda de tăiere casele lor avînd satisfacţia da stat din Alha-Iul ia. asemenea rile acestei grave boli. Acest
stanţiale. Şi acum dăm cîte 10 rapidă a metalelor. probleme sînt „fleacuri“ şi nici brei tifoide ne apărăm sănăta
toriei împlinite. decum sarcini menite să asigure mijloc este vaccinarea T.A.B.
tea înlăturind pericolul unor
- 12 bucăţi peste plan. f ' Spusele strungarului Gheor GH. TĂUTAN (antitifoparatifică) care prote
suferinţe îndelungate şi a con-
jează împotriva febrei tifoide şi
(aminării altor persoane.
a febrelor paratifoide A şi B,
înrudite cu aceasta.
buna desfăşurare a muncii. De Ce este vaccinarea ? 3 ani (1 an vaccinare şi 2 ani Dr. VASILE V. ROMAN