Page 70 - 1957-03

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI üaBHHBaaaaasa Nr. 712

w h s M « m « JC » JS T » r3;

io -daihla u t em itea eelei de a 4 0 -a A
ÂA

a n i m e m f i a .M a fii (UeaaLufJii S a e ia liiie La proiectarea, cal­
cularea şi punerea la

din Oeiemkfie punct a instalaţiilor
automate este nevoie

de calcule grele şi de

lungă durată. Pentru

Cresc rîndurile participan­ a da în cinstea măreţei ani­ prlndere metalurgică din Dne­ uşurarea acestei munci

ţilor Ia întrecerea socialistă versări 10.000 tone de metal propetrovsk — calcu!îndu-şi se recurge azi tot mai

unională a mctalurgiştilor so­ peste plan — este necesar să posibilităţile, au hotărît să mult la calculatoare
vietici In cinstea celei de-a se sporească productivitatea
40-a aniversări a Marii Re­ muncii cu 1 la sută, să se re­ dea peste prevederile planului automate. Dintre aces­
voluţii Socialiste din Octom­ ducă durata şarjei cu 0,1 oră anual 5000 tone de fontă şi tea cea mai mare efi­
5000 tone de oţel, 5.400 tone cacitate o au maşinile
brie. Iniţiatorii acestei între­ în comparaţie cu norma şi să j de calculat electronice
de laminate şi să realizeze de cu acţiune neîntre­
ceri sînt colectivele a 11 în­ se obţină o producţie de 7,98 pe urma reducerii preţului de
treprinderi siderurgice, care tone de oţel !a metrul pătrat cost al producţiei economii în ruptă.

au adresat tuturor oamenilor de vatră. Oţelarii au şi dat în valoare de 17.500.000 ruble.
muncii din această ramură contul acestui fond cîteva mii Metalurgiştii sovietici Fac un
ă i. In foto: La Institu­

industrială chemarea de a des­ de tone de metal. larg schimb de experienţă în tul de automatică şi

Noile locuinţe în curs de construcţie In raionul Frunze din Atoscova. făşura lupta pentru îndeplini­ Din oraşul Stalino se anun­ domeniu! dirijării proceselor telemecanică. Colabo­
rea înainte de termen a pla­ ţă că brigada maistrului Ni-
tehnologice. Schimbul de ino­ ratorul ştiinţific T. Ko-
Mecanizarea lucrărilor pe şantierele de nului de stat pe 1957. kolai Bulavko de la uzina din vaţii tehnice va permite să se perova rezolvă o pro­
consîrucfie a hidrocentralelor giganfi sporească anul acesta produc­ blemă la noua maşină.
La uzina „Azovstal“, ai că­ Makeevka, care deserveşte ţia de fontă, oţel şi laminate Noua maşină de calcu­
cu 10.000.000 de tone. Totoda­ lat este simplă, de mic
rei muncitori au semnat de a- furnalul nr. 1, a hotărî! să tă se va realiza o mare econo­

semenea această chemare, s-a producă pe fiecare schimb cel

Potrivit planului celui de-al turnării betonului a atins 94,5 luat o iniţiativă preţioasă. Co­ puţin 25 tone de fontă peste gabarit şi sigură.

şaselea cincinal, constructorii la sută. Datorită mecanizării lectivul secţiei „Martin“ a plan. Anul acesta brigada a mie de mijloace. Numai colec­
de hidrocentrale urmează să e- lucrărilor, productivitatea mun­
propus să se creeze un fond şi dat suplimentar 639 tone tivele combinatelor metalurgi­ V7
xecute de 1,5 ori mai multe să­ cii constructorilor a crescut de al darurilor în muncă în cin­ de metal. V
ce din Magnitogorsk şi Kuz-

pături de pămînt şi lucrări tn lia 14 metri cubi pe schimb în stea Marelui Octombrie. S-a Furnalişiii, oţelarii şi îami- neţk îşi propun să economisea­

stîncă decît în cel de-al cincilea 1950 la 43 metri cubi în 1955. calculat că pentru îndeplini­ norişlii de la uzina „Petrov- scă pînă la sfîrşitul anului
cincinal, să toarne în fundaţiile Pe şantiere se folosesc exca­ rea angajamentului luat — de ski“ — cea mai veche între- 46.000.000 ruble.
Balena zburătoare
clădirilor centralelor electrice, vatoare cu o capacitate a cupei
Explorarea unor Bogate zăcăminte noi avioane sovietice
ale barajelor şi altor construc­ variind între 0,25 şi 14 metri izotopii şi radiaţiile
Biroul de proiectări şl cons­ laborarea construcţiei unui avion
ţii de 2,6 ori mai mult beton, cubi, screpere cu cupă de pînă trucţii de avioane, condus de cu­ de mici dimensiuni, denumit
în agronomie
să monteze de două ori mai la 10 metri cubi, gredere şi alte de diamant în Safiutia
multe construcţii metalice şi maşini.

utilaje. Toate aceste lucrări Un loc tot mai important îl Oamenii de ştiinţă şi practi­ Institutul de cercetări glacio- tă căldură solară ca de obicei. noscutul specialist Oleg Anto- „Albina”, Pentru realizarea „Al­
grele sînt aproape în întregime ocupă mecanismele hidraulic*. cienii sovietici extind folosirea logicc. al Academiei de Ştiinţe In felul acesta, schimbul na­ nov, lucrează la elaborarea de binei" au trebuit să fie rezolvate
mecanizate. Pe şantierele de Volumul săpăturilor de pămînt atomilor marcaţi în biologie. a U.R.S.S., condus de Piotr noi tipuri de avioane. Una din numeroase probleme tehnice ex­
construcţie funcţionează tot mai executate cu ajutorul acestor După cum a arătat V. M. Kle- Sveţov, membru corespondent tural de căldură dintre scoar­ noile maşini a fost denumită trem de interesante. A fost nece­
multe maşini moderne. Se folo­ mecanisme a sporit de la 23,7 i cikovski, membru activ al Aca- ţa terestră şi atmosferă se mo­ „Balena zburătoare sar să se creeze un avion ale
sesc în număr tot mai mare la sută în 1950 la 32,4 la sută i demiei unionale de Ştiinţe agri- al Academiei de ştiinţe a difică în interesul unei exploa­ cărui calităţi de decolare şi ate­
puternice excavatoare, drage as­ U.R.S.S., a echipat recent o ex­ tări mai rapide şi mai puţin Comparaţia cu o balenă nu rizare să se asemene cu cele ale
pirante, screpere, buldozere, ca­ în 1955. Pe şantierul hidrocen­ i cole „Lenin“, izotopii radioac- pediţie pentru explorarea „Pipei costisitoare a noilor zăcăminte este întîmplătoare — intr-adevăr unui. elicopter, iar din alt punct
mioane autobasculante, maca­ Păcii“ — un important zăcă- de diamante. Aceasta este de de vedere să le întreacă chiar. O
rale. încă în cursul celui de-al tralei de la Kuibîşev s-au sedi­ ' tivi sînt folosiţi atît pentru stu- mînt de diamante, recent des­ asemenea necesar pentru a se avionul aminteşte de acest uriaş asemenea maşină este necesară
cincilea cincinal săpăturile de coperit în Iakutia. Expediţia va
mentat zilnic în baraj 300.000 j dierea nutriţiei minerale a plan- putea ridica în regiunea zăcă­ animal marin. Principala lui va­
metri cubi de pămînt. In total i telor cît şi pentru stabilirea pro­
loare constă în faptul că el poa­
în 1955 hidromecanizatorii a- cedeelor celor mai eficace şi a te ridica autovehicule, buldozere,
maşitii-unelte de mari dimen­
pămînt au fost mecanizate în cestui şantier de pe malul Vol- termenelor optime de introduce­ face în regiunea indicată cer­ mintelor construcţii industriale siuni în stare asamblată şi pentru legături rapide la mici
proporţie de 97,6 la sută, iar găi au executat 27 milioane me­ re a îngrăşămintelor. In expe­ cetări asupra dezgheţării arti­ şi locuinţe, pentru a se construi chiar... case nu prea mari. In distante — transportul coletelor
nivelul mecanizării complexe al tri cubi de săpături de pămînt. rienţele făcute cu porumbul, autostrăzi. uriaşa uşă în trei canaturi din
griul, cartoful, sfecla de zahăr ficiale a pămînturilor îngheţate partea posterioară a fuselajutul poştale şi scrisorilor, al bolna­
-r»:: şi alte plante s-au obţinut pe în care se găsesc cele mai mari S-a calculat că exploatarea poate intra fără dificultate un vilor, pentru lucrări agricole.
această cale date interesante cu zăcăminte de diamante din zăcămintelor dezgheţate artifi­
în Arctica va funcţiona o staţie pentru privire la asimilarea de către lume. cial costă de 2-3 ori mai ieftin Viteza „Albinei zburătoare"
plante a îngrăşămintelor fosfa- decît a celor îngheţate, deoarece variază între 35—40 şi peste
sondaje în ionosfera Ştiinţa sovietică dispune de sporeşte randamentul maşinilor 200 km. pe oră.
metode de dezgheţare artificia­
La Institutul de cercetări a- staţiile ştiinţifice In derivă lă a pămînturilor, ou ajutorul folosite la lucrări. Un avion de tip „Albina" poa­
cărora se creează condiţii în
rctice din Leningrad s-a reali­ „Pn-3“ şi „Pn-5“. Pe baza ob­ tlce, cînd acestea, sînt încorpo­
servaţiilor înregistrate pe peli­ rate în sol la diferite adîndmi. care în zăcămîntul de diamante Lucrările expediţiei se extind. autobus urban. te ateriza pe o tabără de cîmp,
zat o statie pentru sondaje în culă s-au obţinut date care au pătrunde considerabil mai mul- Descoperirea unui nou zăcămînt In ceea ce priveşte consumul un drum de (ară, o arie colhoz­
ionosferă oare va funcţiona În permis elaborarea de recoman­ de diamante atrage după sine nică. Pentru a ateriza sau a de­
Arctica. Sondajele în ionosferă dări practice pentru radiocomu- valorificarea industrială şi a- de combustibil, „Balena zbură­ cola el are nevoie de o pistă
sînt deosebit de importante pen­ nicaţii. gricolă a teritoriului care se toare" este de două ori mal e- lungă de numai 40—60 m. Diri­
tru siguranţa radiocomunicaţii- întinde pe sute de kilometri pă­ conomlcă decît orice tip de a- jarea acestei maşini va fi foarte
lor. In Arctica, unde ionosfera La Institutul de cercetări arc­ traţi. La aceste lucrări grandi­ vioane de transport.
este supusă unor variaţii inten­ tice s-au realizat de asemenea

se, bîntuie frecvente furtuni un aparataj pentru studierea oase participă activ oamenii de Colectivul condus de O. Anto- simplă, ea va fi la îndemînă ori­
magnetice şi se produc alte fe­ absorbţiei radioundelor în io­ nov lucrează cu sîrguinţă la e- cărui şofer.
nomene atmosferice deosebite nosferă, o instalaţie pentru cer­ ştiinţă sovietici.

care influenţează asupra legă­ cetarea propagării radioundelor
turilor prin radio.
Cu ajutorul noii staţii auto­ la frecvenţe fixate. Ur| o ra ş su b a p ă

mate pe o peliculă cinemato­ Noul apartaj pentru studie­ Pe fundul Mării Negre, în a- execuţiei artistice fac din acest în secolul I înaintea erei noa­
grafică pot fi înregistrate da­ rea lonosferei va fi folosit în propiere de plaja oraşului Suh- monument o operă minunată, stre. Acesta era vechiul Sevas­
tele cu privire la starea iono- diferite regiuni ale Arcticii in umi, la o adîncime de doi me­ care nu-şi are egal între cu­ topol construit pe ruinele anti­
sferei, în special înălţimea pă­ cadrul Anului geofizic interna­ tri, a fost găsită o mare placă noscutele basoreliefuri de mar­ cului oraş Dioscuria, unde au
turilor şi aşa-numită frecvenţă ţional. In special el va fi in­ dreptunghiulară de marmură. mură găsite în coloniile litora­ fost descoperite vase, opaiţe,
critică. Staţii de acest tip au şi
fost încercate la diferite obser­ stalat pe o staţie în derivă care

va fi organizată special pentru

vatoare polare, precum şi la lucrările din Anul geofizic. Obiectul descoperit a fost adus lului nordic al Mării Negre. monede romane cu efigii de îm­

i »M9»090 la Institutul de limba, litera­ După părerea specialiştilor pla­ păraţi.

Prefioase descoperiri paleontologice tura şi istoria din Abhaziia, un­ ca datează aproximativ din se­ Cercetările făcute de oamenii
de specialiştii au stabilit că colul al V-lea înaintea erei noa­ de ştiinţă de la Academia de
în R.S.S. Moldovenească este vorba de 6 placă funerară. stre. Ştiinţe a R.S.S. Gruzine permit
Pe faţa ei este sculptată o com­ să se urmărească legăturile e-
<Zia oeazla studierii unei lunecări au fost făcute şi în alte regiuni ale Colectivele artistice de amatori din O.R.S.S., se pregătesc pentru cel poziţie artistică. Un maestru Cercetările ulterioare au sta­ conomice şi culturale ale vechii
de al Vl-lea Festival mondial al tineretului şl studenţilor pentru pace şl necunoscut a reuşit să redea bilit că pe fundul golfului Su- populaţii din Abhaziia cu popoa­
geologice din apropierea unuia din sa- republicii. După părerea unor oameni prietenie. In oraşul Poltava s-au orga nlzat zeci de noi colective artistice de admirabil sentimentul de triste­ bumi există ruinele unor vechi rele din partea răsăriteană a
de ^ dg seamă( R s s Moldove. amatori. Flecare cerc doreşte să participe la Festival. ţe care a cuprins oamenii. Ar­ construcţii. La o adîncime de Mării Mediterane, Caucazului
tele R.S.S. Moldoveneşti s-a găsit un monia compoziţiei şi gingăşia patru metri s-au păstrat ziduri de Nord şi sudul Rusiei,
,f lrţ foto: Ansamblul feminin de ba nduriste creiat de curînd în oraşul de piatră cu turnuri, construite
os ed1le«<fandltxun. oliuteii.rluOs—ul1 un strămoş uriaş nească ocupr ă unul din rprimele locuri Poltava.
ali a zăxcuxt rIn pamint din lume In ce priveşte bogăţia şl

S-IO milioane de ani.

Preţioase descoperiri paleontologice varietatea fosilelor de vertebrate.

Acest laborator este instalat în clă- iografic. După clleva minule el se în­ cieze starea funcţiei contracţiale mio­ canice se transformă in anumite mă­ tă ea pe medici să pătrundă tn cele sibilitate să se pună un diagnostic pre­ alt număr de trei cifre şi curba a în­

§ | direa principală a clinicii conduse de toarce cu un rulou umed. de hîrtie fo­ cardului. Or, chirurgia modernă a ini­ rimi electrice şi se înregistrează pe mai îndepărtate colţişoare ale organis­ cis. registrat un maxim şi mai pronunţat.

!§j acad. A. N. Bakulev, alături de sa- tografică pe care se văd limpede linii mii cere metode precise de studiere a loc, cu ajutorul unor aparaie sensi­ mului omenesc. Aceasiă metodă se aplică In cîieva Aparatul este foarte uşor de mane­

!p Ioanele secţiei de chirurgie. Aparatura curbe ondulate, linioare. Acestea pot activităţii cardiace, care să permită sta­ bile, pe e peliculă cinematografică in Fiecare din aceste curbe reprezintă clinici din Moscova. Uzina a realizat vrat — dispozitivul de recepţie poale fi

g creată In laborator nu numai că este !i descífrale de orice medic. bilirea diferitelor forme ale bolii. A- mişcare sau pe hîrtie fotografică. funcţionarea tuturor fazelor ciclului prototipuri de aparatură, dar munca deplasat în orice loc.

g controlată in această clinică, dar a fi In scurtul răstimp cit mă găseam ceasfă posibilitate o dă aparatura care Electricitate, mecanisme, aparaie... cardiac: contractarea auriculelor, în­ de perfecţionare a lor continuă la la­ — Distanţa n-are importanţă — spu­

!!§ găsit aici o largă aplicare, dealtfel, pe masă, aparaie electrice de mare se găseşte acum în faţa noastră. La prima vedere s-ar părea că toa­ cordarea ventrlpulflor inimii, împin­ borator. Aici se elaborează procedeele ne Evgheni Borisovici. — Va veni iim

H ca fi In alte instituţii medicale din sensibilitaie au înregistrat pe o hlr- Aparatul arată o denumire oarecum te acestea nu au nici o legătură cu gerea rapidă şi lentă a sîngelui din de studiere a circulaţiei sîngelui în toa­ pul cînd vom putea examina, de pildă

HI Moscova. Deşi pe aparatul principal lie fotografică în desfăşurare un în­ te părţile corpului. Am văzui o expe­ un pilot care zboară cu avionul la înăl

H figurează modesta inscripţie — „expe- treg complex de fenomene In legătu­ rienţă interesantă: aparatura a fost a- ţime. In avion se va instala mima

g rimental“, se poate afirma cu cerţi- ră cu funcţionarea inimii şi cu cir­ < s S DE Ş l i i î l şezată nu sub cavitatea toracică a dispozitivul de . recepţie, iar înregistra

§§ tudine că el este o armă încercată în culaţia sîngelui în vasele mari. In a- omului, ci sub capul acestuia. rea se va face pe pămînt.

H luptă pentru sănătatea omului. celaşi timp s-au înregistrai şi cîieva complicată şi, după cum spune Ev­ de S. GARIN w — Acum — a spus Evgheni Bori­ Cum a luat naştere această metodă ?
!!j Intre zidurile clinicii se fac multe manifestări diferite ale activităfii car­ gheni Borisovici, nu prea sună bine sovici — înregistrăm cum se umple
g diace — electrice, sonore, mecanice. cle, destinderea ventriculelor şl um­ capul cu sînge. Oscilaţiile nu sînt mari, Ea a luai naştere acum cîţiva ani
§1 minuni, Acad. A. N. Bakulev fi colabo- Pe pelicula adusă de laborant au fost r.uvîniul „cardiohemodinamograf" de­ activitatea unui aparat viu, aţii de plerea lor cu sînge... Cu ajutorul a- dar lată, li voi propune celui exami­ la Institutul central de cercetări pen­
§§ ratoril săi au devenit vestiţi prin în- Inregistrale curbele respiraţiei. şi ale numire alcătuită din cîteva cuvinte complicat şi de delicat cart} este ini- paratului se vede cum se produc toate nai să rezolve o problemă: înmulţiţi, tru proteze. Acolo au fost create apa­
!! drăznetele operaţii pe cord. Astăzi vom activităţii cardiace, obţinute după o acestea, cum funcţionează toate supa­ vă rog, 12 cu 13... gala?... Mulţu­ rate care înregistrează modificările in­
fi irece însă pe Ungă. sălile de operaţie nouă metodă, precum si electrocardio­ greceşti (inimă, circulaţia sîngelui, în­ pia. Ce aparat suprasensibil se poaie pele acestui mecanism viu, cît se poa­ mesc / Să developăm pelicula. tervenite in diferitele părţi ale cor­
g şi saloane şi vom rămînc diva timp grama, cu alte cuvinte curba procese­ registrare). Nu este insă vorba despre compara cu inima ? Cît de sensibil te de gingaş. Toate cele 8 faze ale ac­ pului cînd se execută o anumită mun­
g în modestul laborator condus de prof. lor electrice legate de funcţionarea ini­ tivităţii cardiace sînt înregistrate cu După cîteva minute laborantul a- că fizică. Acest lucru era necesar pen­
Evgheni Bortsovici Babski, membru denumire, ci despre largile posibili­ trebuie să fie aparaiul pentru a înre­
tăţi ale noii metode.
!§= activ al Academiei de Ştiinţe a R.S.S. mii. gistra toate fazele ciclului cardiac ? precizie în conformitate cu intervalele duce pelicula developată. Atîia limp tru crearea de proteze corespunzăioa

!H Ucrainiene, şi de ajutoarele sale. Evgheni Borisovici ne aminteşte des­ Persoana examinată nu se aşează pe Tot ce vedem în faţa noastră sînt de timp exprimate în sutimi de se­ cit cel examinat stătea culcai fără a re, care să redea invalizilor capaciia
§s Aici ml se propune să mă culc fără pre metodele existente şi despre im­ o masă simplă sau pe o sofa: sub plăcile demontate ale dispozitivului de cundă. glndi, pe placă a fost înregistrată o tea de muncă. Treptat a fost sporiii

M a mă dezbrăca pe o masă îngustă sau portanţa pentru fiziologie şi medicina cavitatea toracică se găseşte un dis­ recepţie, firişoare cît se poate de fine La început multe cifre par nevero­ curbă deabia ondulată; de îndată ce sensibilitatea dispozitivelor de recepţie
|j§ mai bine zis pe o sofa înaltă. Nu mi clinică a înregistrării precise a ac­ pozitiv de recepţie care înregistrează dintr-o sîrmă specială, mici grinzi în simile, dar profesorul Babski ne a- ei a început rezolvarea acestei pro­ şi aparatura şi-a schimbat înfăţişarea
Ş se aplică nimic, dacă facem excepţie tivităţii cardiace. Sînt multe metode de precis toate modificările sau deplasă­ consolă, inele de oţel. Ţoale acestea nu minteşte că pentru activitatea cardia­ bleme simple, curba a făcut un săli. şi s-a perfecţionat/ pa a permis să
§1 de un mic microfon; laborantul se a- înregistrare a funcţionării impulsuri­ rile sarcinii verticale. Marea sensibili­ sînt decît tehnică şi numai iehnică. Dar S-a produs o considerabilă sporire a se facă o examinare complexă pro­
g propie de uţi pupitru, învirie nişte ma- lor inimii — cardiografía — înregis­ cantităţii de sînge din cap. Cînd pro­ fundă a activităţii cardiace.
g nivele, apasă pe cîteva butoane şi mă trarea impulsurilor inimii; cardiofono- tate a aparatelor permite să se stabi­ iată că profesorul ţine în mîini dife­ că sutimile de secundă reprezintă un
lească într-o clipă procesele care au rite albume cu curbe înregistrate pe interval de iimp uriaş. „Iar pentru

fH întreabă în treacăt de vîrstă. După grafia — înregistrarea fenomenelor loc în cavitatea toracică — deplasarea pelicule. Aceasta nu este o simplă hîr­ nervi, o miime esic o întreagă epoca blema a fost rezolvată, curba a înce­ Succesul a înaripat pe oamenii de
§1 vreo două miruile laborantul îmi spune sonore care au loc în inimă electro­ masei de sînge, impulsurile inimii şi tie fotografică, ci reprezintă istoricul
fi în glumă: cardiografía — a activităfii electrice a istorică!" — spune el. put să coboare treptat, luînd aspec­ ştiinţă... Ei nu consideră însă apara­
p — Asta-i inimii etc. Toa/e aceste metode sini izo­ — Cîţi bolnavi au fost examinaţi tul iniţial. tul lor ca fiind perfecţionat — munca
iotI Acum vom afla se- pulsul. Autorii noii metode au apli­ bolii multor oameni! Interlocutorul

g cretele do. / late şi nu dau posibilitate să se ana­ cat principiul înregistrării electrice a nostru descifrează aceste curbe şi toa­ cu ajutorul acestei metode? Unei alte persoane i s-a dai o pro­ pentru îmbunătăţirea diferitelor suban-

§ | Laborantul scoafe o casetă din apa- lizeze amănunţii diferitele faze ale ci­ mărimilor mecanice, metodă care cons­ tă această tehnică neanimată pare să — Peste 2.000, şl în multe cazuri blemă mai complicată — să înmul­ samble, pentru extinderea folosirii lui

§1 rai şl se îndreaptă spre laboratorul fo- clului cardiac, nu permit să se apre- tă în aceea că diferitele mărimi me- prindă viaţă. Acum înţelegi cum aju- cardiohemodinamo,gramele au dai po­ ţească un număr de trei cifre cu an continuă.