Page 71 - 1957-03
P. 71
Nr. T12 RKMHtaaaMHi !ăVAHBs SwSSs i m U M U E SOCIALISMULUI SOBOBBB Paj». 3
¦‘^rniimti^imâmm^sâmnrnimms^i^^s^ssssssBasissaBsssaeB^^.'asBas^sssBKissBswtissi^sasss^iBi,
vsanrfli de pfsbstbd SĂRBĂTOAREA ÎNVĂŢĂTORILOR Gfelarii hunedoreni
PIN RAIONUL ORĂŞTIE reduc preţul de cost
Agitaţiei vizuale —un conţinut
concret, actual ! Am păşit de-iac&să eu sufle treţin cu acestea şi rămîn în mij Reducerea pre- ------- — tLn şi-a concen
tul stăpînlt de bucuria firească, locul lor parblcipîod La toate ac ţului de cost Convorbire ca tovarăşul trat atenţia şi
CfiTar şl "dintr-o vizită de nu- plinirii sarcinilor de plan pe Să nu existe bare la mină izvorîtă din ghidul că am fost ţiunile pînă La sfîrşitul sărbă este o sarcină PEDIMQNTE CUNIGUNDE eforturile în a-
mai cîteva minute prin incinta sectoare şi mină, care, de bine Petrila posibilităţi pentru pre prilejuit să particip la sărbătoa
minei Petrila, se poate consta de rău este complectat la 2-3 zenţa în incinta minei a unei rea învăţătorilor din raionul O- torii. de o deosebită jng şef ac|]Unct aI secţiei O.S.M. ceastă direcţie.
ta cu uşurinţă că de aici lip zile, un tablou cu becuri elec agitaţii vizuale atractive, mo răştie. Această bucurie mi-a fost Privind Latura cultural re Astfel la în
importanţă oare __
creativă a zlld, cred că merită
seşte agitaţia vizuală — acest stă în faţa oa cărcătura metali
mijlocitor prin care organiza
ţia de partid a minei ar putea trice oglindind aceeaşi situaţie bilizatoare ? Răspunsul la acea dublată de faptul că am înţeles subliniată îmbinarea armonioa menilor muncii din patria noas că s-a obţinut'" economia cea
adresa minerilor, tehnicienilor şi gazeta de perete ale cărei ar stă întrebare este fără îndoială în prealabil că sărbătoarea, prin să a elementului cultural-educa tră, depăşirea preţului de cost
şi inginerilor chemarea de a ri ticole, cu unele întîrzieiri de a- pozitiv: da există. Există aici modul el de organizare, se va privind economia noastră naţio mai importantă prin utilizarea
dica mai sus steagul întrecerii multe organizaţii de bază şi identifica cu scopul urmărit şi, tiv cu od recreativ. După o ex unui procent mai mare de fier
socialiste pentru noi succese in pariţie şi neajunsuri în ce pri numeroşi comunişti care acti în consecinţă, va putea constitui punere de o oră, asupra trecu nală de importante sume. Oţe- vechi, din care o bună parte e-
cinstea lui 1 Mai 1957 care se veşte conţinutul, sînt prezente. vează în sectoare cu ,nebăniuite un model pentru viitoarele fes tului cultural al Orăştiei, expu larii hunedoreni, lichidînd de rau deşeuri proprii şi scoarţe de
rezerve interne, cum rar fi, de tivităţi în perspectivă de orga nere răsplătită de public cu fur ficienţele existente au reuşit în oţel din combinat. De aseme
apropie. Nu se poate să nu fie recu exemplu, anumite resturi de nizare şi în celelalte raioane ale tunoase aplauze pentru excep cepînd cu luna februarie să rea nea, amînlocuit mare parte din
Mergînd pe linia unei prac noscut faptul că împrospătarea seînduri, tablă din care s-ar pu regiunii noastre. ţionala documentare a autorului, lizeze insemnate economii la minereuri care sînt destul de
numai a acestor forme ale agi (prof. Ioan Iliescu), un film oa preţuil de cost al oţelului. scumpe, cu materiale ce se
tici din care nu s-au tras învă taţiei vizuale cere din partea tea confecţiona fără pagube cî N-am încercat nici o deziluzie cel prezentat, „Mîine va fi prea produc în combinat : ţunder,
ţămintele cuvenite — aceea de comitetului de partid al minei, în această privinţă, dimpotrivă, tîrzlu“, vine să întregească ro Pentru a cunoaşte realizâri'e zgură sudată etc.
ia expune lozinci, grafice, pa comitetului de Întreprindere şi teva rame sau panouri, nu de o satisfacţie deplină. Totul a fos.t lul educativ şi reoreativ al zi lor în această direcţie, precum
comitetului U.T.M. prea puţină cîtiva metri cum se practică ci bine pus la punct şi, după pă lei, iar masa, cu gust pregătită şi căile pe care au ajuns la a- Am obţinut realizări frumoa
nouri etc., cind mai rămîn doar bătaie de cap. De fapt, nici a- de dimensiuni mai mici, pe ca rerea mea, scopul urmărit, rea şi din belşug servită, (responsa ceste realizări, ne-am adresat se şi în ceea ce priveşte con
cîteva zile pînă la 1 Mai, 7 No cest lucru nu-1 fac tovarăşii din re să se scrie îngrijit lozinci, lizat. bil Cezar Ivaşcu) a devenit un tov. Cunigunde Pedimonte, in sumul de utilaj de turnare. La’
iembrie şi alte sărbători — co organele amintite, ci alţii. chemări concrete, grafice suges mijloc de cunoaştere şi apropieri acest capitol şi secţia turnăto
mitetul de partid d e .la mina tive etc. Cu condiţia ca acestea O succintă trecere in revistă a cadrelor didactice din raion. giner şef adjunct al secţiei rie din combinat îşi are meritul
Petrila n-a înfăptuit pînă acum In mod neîngăduit, la mina să fie confecţionate durabil, ele a felului cum s-a desfăşurat săr său, întrucît a livrat material
nici o măsură în vederea pre Petrila sînt neglijate tocmai for ar putea fi revopsite şi folosite bătoarea, va sprijini afirmaţia După toate acestea asculţi co oţelărie Siemens Martin din de calitate superioară faţă de
zentei în incinta minei a unei mele vii, concrete ale agitaţiei de mai multe ori pentru împros şi va edlfiaa. rul aadrelor didactice din Cugir, Combinatul siderurgic Hune lunile anterioare.
agitaţii vizuale mobilizatoare vizuale, printre care „radiote- pătarea agitaţiei vizuale în pas (dirijor Ion Onică), pe cel al oa- doara.
în întimpinarea lui 1 Mai. levizorul“, panourile cu portre cu evenimentele. Dacă comite? ...Ora 9. Sala festivă a Gasel drelor didactice din oraşul O- O reducere importantă a pro«
tele unor fruntaşi în producţie tul de partid al minei ar fi so de Cultură raionale din Orăştie, răştle (dirijor Ion Popa), stai ÎNTREBARE: Care sînt rea fulul de cost s-a obţinut prin
Dinţr-o astfel de practică ar şi explicaţii indicînd metodele licitat sprijinul acestor organi e arhiplină. „Scopul acestei săr de vorbă cu reprezentanţi al
fi trebuit să se tragă încă de de muncă ale lor, lozinci s,curte zaţii de bază, aii comuniştilor, bători, spune tovarăşul Cornel Uniunii Scriitorilor — Filiala lizările oţeîăriei Siemens Mar îmbunătăţirea calităţii oţelului,
mult învăţătura că ea dă agita cu adrese concrete şi alte for dacă ar fi folosit cu pricepere Popovici, preşedintele comitetu Cluj (Victor Felea şi D. Florea tin în acţiunea de reducere a ceea ce a făcut ca rebutul după
ţiei vizuale caracterul unul me. Folosirea acestora, prezen şi alte posibilităţi existente, nu lui raional sindical al muncito Rarişte), vezi opereta „Crai preţului de cost ? laminare fată de lunile apteri«
„foc de paie“, oglindind toto ta lor în incinta minei ar con rilor din învăţămînt, în cuvtntul Nou“ de Giprian Porumbescu şi oare să fie mult scăzut.
dată atitudinea formală a acti stitui semnale, îndemnuri adre s-ar fi ajuns la situaţia pre său de deschidere, este stabilirea te întîlneşti apoi La întrunire to RĂSPUNS : Reducerea preţu
viştilor de partid şi obşteşti fa sate minerilor, tehnicienilor şi zentă. unei legături mai strînse între vărăşească oare destinde şi lea ÎNTREBARE : Ce vă propu«
tă de acest domeniu atît de im inginerilor în lupta pentru mai cadrele didactice şl organele de gă noi prietenii. După ce totul lui de cost al oţelului a consti neţi a face pentru reducerea'
portant al muncii de partid. mult cărbune. Tovarăşul Frun ir partid şi de stat, pe de o parte, s-a terminat, pleci cu mulţumi tuit de mult o problemă pentru preţului de cost în viitor ?
ză Alex., activist al comitetului Iar pe de altă parte, crearea u- rea sufletească că ai participat conducerea oţeîăriei şi pentru
De aceea, trebuie spus încă de partid al minei motivează I Mai 1957 se apropie cu paşi La o sărbătoare bine organizată, otelari. Nu mai departe dectl RĂSPUNS : Sînt multe de fă«
odată că agitaţia vizuală este neglijarea „radiotelevizorului“ repezi. In cinstea acestei tradi nei zile plăcute, cultural-recrea instructivă, educativă şi recrea în anul trecut şi în luna ianua eut, pentru că otelul nostru con
eficace numai atunci cînd este — un mijloc eficace de folosire ţionale sărbători a muncii şi tive pentru învăţătorii de La sate tivă (merită felicitări tovarăşul rie chiar, preţul de cost al to tinuă să fie scump. O primă'
prezentă la timpul potrivit, con a criticii pentru îndreptarea u- prieteniei, minerii Văii Jiului, şi realizarea unei apropieri mai Cornel Popovici, preşedintele co nei de oţel a fost depăşit în
cretă şi ou un aspect atrăgă nor neajunsuri —- pe seama u- în rîndurile cărora păşesc şi strînse între cadrele didactice din mitetului raional sindical al mod repetat şi cu sume destul măsură pe care pe-am propu
nor defecţiuni de construcţie ale cei de la Petrila nutresc do naion“. muncitorilor din învăţămînt şi s-o este îmbunătăţirea tehnolo
tor. rinţa fierbinte de a obţine suc tov. Ion Loiş şeful secţiei raio de mari. In luna februarie am gici de elaborare şi turnare.
O agitaţie vizuală prezentă acestuia. Oare, vorbind serios, cese deosebite în sporirea pro Dacă vom urmări faptele, în nale de învăţămînt). reuşit să reducem preţul de cost Prin aceasta, vom mări procen
ducţiei de cărbune. Agitaţia vi funcţie de spusele tovarăşul Po al oţelului cu mai bine de 1,70 tajul de scoatere la laminoare.
numai cu cîteva zile înainte de în mai mult de două luni de zuală şi întreaga muncă politi povici, vom constata că într-a Prin modul ei de organizare, la sută. In martie, mergînd pe
anumite sărbători, săracă în zile nu se puteau remedia a- că din aceste zile trebuie să i devăr reprezentanţi al organelor prin scopul urmărit şi realizat, aceeaşi linie am realizat pînă De asemenea, consumînd toa
conţinut şi fără adresă, făcută ceste defecţiuni ? Nu e de cre însufleţească, să le sprijine e- de partid şi de stat nu lipsesc sărbătoarea de la Orăştie a cons în ziua de 21, economii la pre te deşeurîle din combinat cârd
numai de ochii lumii, serveşte zut acest lucru. Fostul panou forturile. Cum se poate da pa de la această sărbătoare. După tituit' un eveniment în viaţa ce ţul de cost, economii ce însu se găsesc încă în cantităţi des
doar la împodobirea pereţilor cu chipurile unor fruntaşi e ele triei mai mult cărbune, mai bun ce tovarăşii Alexandru Şuluţiu, lor ce-şi dăruiesc de La catedră, mează 61,75 lei pe tona de oţel. tul de mari, vom reduce preţul
clădirilor şi a altor locuri. asemenea nefolosit, ou deosebi şi mai eftin, cum se poate ciş- prim secretar al Comitetului ra cu inima plină de dragoste faţă de cost. Vom da atenţia cuve
rea că e şi distrus în rînd cu tiga mai bine — iată cîteva o- ional de partid şi Petru Rusu, de copil, tot ceea ce au mai bun, INREBARE: Pe ce căi aţi
Ce-i drept, la mina Petrila se alte panouri existente în trecut biedive principale pentru în secretar al comitetului executiv mai valoros în ei — învăţătura. nită consumurilor specifice şf
mai pot vedea pe frontispiciul în incinta minei, ca urmare a al Sfatului popular raional, feli ajuns Ia aceste rezultate ? în special la utilajele de tur
clădirii administraţiei, deasupra dezordine! care domneşte aici. făptuirea cărora agitaţia vizuală cită călduros cadrele didactice N. DUMITRU RĂSPUNS : Factorii care in nare, păcură şi feroaliaje. Vom
de la minele de cărbuni din Va pentru succesele obţinute, se în- mări prestaţia cuptoarelor prin
cabinetului tehnic şi-n alte lo Şi..., lipsa unor mijloace fi lea Jiului trebuie să militeze fluenţează în cea mai mare mă scurtarea timpului de reparaţie
curi cîteva lozinci (generale) nanciare special destinate şi a cu consecvenţă. O astfel de agi sură preţul de cost al oţelului la rece şi o mai bună întreţi
expuse încă din anul trecut. A- unor materiale, vopseli de anu taţie vizuală, prin însăşi ţelul s în t: încărcătura metalică, uti nere a lor la cald.
cestea sînt într-adevăr aşezate mite culori etc., este adusă oa ei, nu poate neglija probleme lajul de turnare, rebuturile.
anume pentru înfrumuseţarea u- argument pentru justificarea cum sînt popularizarea largă a
nor faţade. Vorbind după drep Avînd în vedere aceasta, con
tate, ele nu-şi mai ating nici ducerea oţeîăriei Siemens Mar-
acest scop, deoarece sînt şterse, inexistentei unei agitaţii vizuale experienţei celor mai buni mi —------------------ ------------------------------------
pătate sau de-a dreptul distra operative la mina Petrila. Tre neri în obţinerea unei producti
se. Minerii au trecut pe lîngă buie spus, şi încă cu toată cer Mai multă atenţie faţă de contractările O. SACTER: „Culegere de pro M. LUPAN — R. NEGRU — M.
ele de sute de ori, le-au ad titudinea, că nici acest argu vităţi înalte, în folosirea cu bus bleme â t matematici" 302 ANDONIE: „Prefabricatele
mirat şi citit la vremea lor de ment nu poate fi luat în seamă. de legume şi zarzavaturi pag. — lei 8,80. tn construcţii", voi. Ii 090
zeci de ori, unele dintre ele, ca Inexistenţa agitaţiei vizuale la ne rezultate a tehnicii noi, M pag. — lei 32,40.
de exemplu cele referitoare la mina Petrila se datoreşte cu to realizarea de economii, critica-1 Pentru buna aprovizionare a tive din Leşnic şl întovărăşiri TH. ANGHELUŢA: „Curs de teo
tul altor factori între care tre rea manifestărilor de indisciplină, oamenilor muncii, cooperativele lor agricole. ria funcţiilor de variabilă V. V. EFREMOV: „Repararea auto
îndeplinirea celui de-al Il-lea de consum au sarcina de a con complexă" Ediţia a Il-a 360 mobilelor;", I (Trad. din lim
buie menţionată neapărat ati a birocratismului, lipsei de gri tracte legume şi zarzavaturi cu Nerealizarea planului se da pag. — lei 12. ba rusă).
cincinal, le pot vedea şi pe fa jă fată de avutul obştesc şi a unităţile socialiste şi cu gospo toreşte faptului că conducerea
ţadele unor restaurante din Pe tudinea de ifldiferenţă şi negli altor elemente care frînează dăriile individuale. Cooperativa cooperativei, în frunte cu tovară PUBLICITATE
dezvoltarea noului. Sarcina or „Vulcezana“ din comuna Fill- şul preşedinte Cornel Barbu, nu
troşani. jare manifestată de comitetul de ganizaţiilor de partid nu constă inon Sîrbu, are planificat să în s-a ocupat de această problemă,
Ceea ce actualmente este po în scrierea de lozinci, grafice, cheie contracte pentru 5 ha. de considerînd-o ca fiind lipsită de
partid faţă de această latură ele., ci în stabilirea unui con legume şi zarzavaturi. Această Importantă.
zitiv în agitaţia vizuală de la ţinut concret, specific întreprin suprafaţă este mică dacă ţinem
mina Petrila s în t: panoul ou ci importantă a muncii politice de derii respective şi actual al a- seama că în comună există po De asemenea, cooperativa
frele indicînd proporţia înde- cestora. Confecţionarea de lo sibilităţi mari de cultivare a le „Drum nou“ din Brănişca a ră
masă. zinci şi grafice poate fi încre gumelor şi zarzavaturilor. Ţă mas în urmă în ce priveşte în
dinţată cu succes organizaţiilor ranii muncitori din satele Fili- cheierea de contracte pentru cul
Gospodăriile agsieole colsciiife să fie sprijinite rnon Sîrbu şi Leşnic au teren pe tivarea de legume şi zarzava Elevi şi eleve  apărut
U.T.M., sindicale, comuniştilor. lîngă Mureş şi se ocupă cu cul turi. Şi în această comună exis
mai temeinic penfro realizarea pianului de producţie Posibilităţi tehnice există la toa tivarea legumelor şi zarzavatu Vreţi să petreceţi o vacanţă „FOTBALUL HOSTRli"
te minele aşa cum sînt şi la rilor. Dar cu toate acestea coo tă posibilităţi largi pentru ex plăcută ?
(Urmare din pag. l-a) că în permanenţă felul cum se mina Petrila. Este necesară însă perativa nu a încheiat nici mă tinderea culturii legumelor, dar A apărut „FOTBALUL NOS
aplică în practică prevederile mai multă preocupare, o justă car un contract cu gospodăriile cu toate acestea cooperativa nu Abonaţi-vă din timp pentru TRU", un volum bogat ilustrat
gricole la hectar. Ca urmare a planului de producţie al fiecărei înţelegere a rolului mobilizator individuale ale ţăranilor munci a contractat decît 9 ha. din cele perioada vacanţei de vară la cuprinzînd date documentare din
acestui fapt, în anul 1956, nu- gospodării colective. Să îndrume al unei agitaţii vizuale concre tori. Cele 4 ha. pe care le-a con 14 planificate. publicaţiile: istoria fotbalului romînesc (1905
Tnaj 9 gospodării colective au permanent consiliile de conduce te şi actuale, mai multă iniţia
obţinut o producţie medie de, re ale gospodăriilor în aplica tivă şi mai multă răspundere în tractat aparţin gospodăriei colec- Conducerile acestor două coo Scînteia tineretului -1957).
peste 1.800 kg. grîu la hectar, rea regulilor agrotehnice şi zoo îndeplinirea sarcinilor de partid. perative vor trebui să la măsuri Scînteia pionierului Această carte nu trebuie să
iar restul au obţinut între 1.000 urgente pentru a-şi realiza pla Luminiţa
şi 1.500 kg., deşi au existat con tehnice menite să ducă la creş D. T. TUFARU nul de contractări. Cravata roşie lipsească din mina nici unui iu
diţii să se obţină mult mai mult. terea producţiei agricole şi a Napsugâr bitor al sportului.
numărului de animale. Rezervele de muncă
Ştiinţa şi tehnica Cuprinsul ei este o adevărată
In analiza făcută cu ocazia Tineretul lumii enciclopedie şi o garanţie sigu
Pionir ră a unor rezultate bune la PRO
încheierii anului agricol 1956, NOSPORT.
Pentru primirea la timp a pu
unele comitete raionale de par O DA1Â ROM Şl DE ZECE ORI blicaţiilor indicaţi adresa e- De vînzare la toate agenţiile
tid şi comitete executive ale sfa xactă. din regiunea Hunedoara.
turilor populare raionale, au sub
apreciat importanta creşterii . ..VINE“ Luni dimineaţa tovarăşul INFORMAŢII PRONOSPORT
continue a producţiei agricole, Chivu Stoica, preşedintele Con
multumindu-se numai cu justifi 24 marile a.c., ora 20 fix (na ire- litate, după toate aparenţele, erau Friptură vreau, rui „vine". siliului de Miniştri, a primit pe Se reaminteşte participanţilor că la lo? 8 meciuri din campionatul italian
cările aduse de inginerii şi teh cute precum spunea Caragiale), în serviţi cu aceeaşi „promptitudine". — VineeeI generalul Abdel Fattah El Bin 31 martie 1957 încep primele meciuri şi francez şi 4 meciuri (lin GUPA
nicienii agronomi, care au răs lestaurantul „Mureşul" din Deva. In ...Ora 21,30. Satisfăcut de „meniul“ a r y , guvernatorul oraşului Ca din CUPA PRIMĂVERII, meciuri care PRIMĂVERII.
puns de gospodăriile colective, căzut de faţă consider necesar să Dar această „consolare", nu mă servii de către ospătarul Furdui mă iro, oare ne vizitează ţara ca sînt incluse şi în etapele pronosport.
fără să-l tragă la răspundere cu precizez dala şi ora. consola totuşi. Şi, parcă să-mi facă pregătii de plecare. Iată programul concursului PRO
toată seriozitatea. Este necesar în ciudă, ospătarul aducea mereu — Fă-mi plata, te rog! invitat al Comitetului executiv Astfel concursul nr. 13 etapa din NOSPORT nr. 13, etapa din 31 martie.
ca organele de partid şi de stat Aveam o foame de lup, la care mici, evident nu la masa mea. — Da, mă rog frumos. Ce aveţi? al Sfatului popular ial Capitalei. 31 martie a.c., cuprinde în afara ce-
să ţină cont în viitor de aceste contribuise din plin mirosul speci — Odată un rom...
lipsuri şi să considere că planul fic de mititei ce-mi excitase nările ...Ora 21. „Odată rom" repetă el notlnd în La primire a fost de fată to I. 6.G.A. --------------------------- Ştiinţa Timişoara
de producţie a unităţilor socia decum intrasem în restaurant. varăşul general de armată Emil II. Progresul Buc. — --------------- Energia Ploeşti
liste din agricultură, în condiţii boniet. Bodnăraş, vicepreşedinte si C m- III. FI. roşie A r a d -------------- 5 — Dinamo Bucureşti
de climă normale trebuie să fie Stăm la o masă din, raionul de — Altceva ? siliului de Miniştri, precum şi IV. Energia 0r. S ta lin --------------- Energia Petroşani
realizat şi chiar depăşit. deservire al ospătarului Furdui, care — De zece ori... „vine". ing. Anton Vlădoiu, preşedintele
tocmai trecea pe lîngă mine cu un Ca iuţeala specifică ospătarului Comitetului executiv al Sfatului Internazionale (câmp. italian)
Inginerii şi tehnicienii agro „def" de rom ce-l dusese în plus, popular al Capitalei.
nomi de la punctele agricole şi din greşeală, la o altă masă. vru să treacă şi această „consuma VI. Genoa —>------------------------:— Fiorentina (câmp. italian)
S.M.T. au datoria să urmăreas- ţie" pe notă, dar părîndu-i-se, pro întrevederea a decurs într-o VII. Millan -« — — ------ >— Juventus (câmp. italian)
— Ce doriţi, mă rog frumos? babil, prea mult, se opri şi mă atmosferă prietenească. VIII. U d i n e s e -------------------------- 1 Lazio (câmp. italian)
----- oOo----- — O halbă de bere şi şase micit privi mirai. IX. Monaco — -------------- ---------- Reims (câmp. francez)
— Luaţi un rom pînă se fac micii. (Agerpresj1
Construiesc şcoli noi — De zece, ori? X. St. Etienne —— --------- — — Nice (câmp. francez)
Veţi avea pofta mai mare. —' Exact! La 25 martie ambasadorul XI. Nîmes — — —~ l —î r-t — Lens (câmp. francez)
In cursul anului 1956, în ra Am acceptai. M-am gîndit că dacă Deşi mimica feţei U trăda încă extraordinar şi plenipotenţiar al XII. Sedan ------------------ - — — Racirig Paris (câmp. francez)
ionul Ilia a început construirea uimirea, puse mina pe o hlrtie şl Greciei în R.P.R., Antonios Pd-
unui număr mare de şcoli, că ti refuz, s-ar paiea să „mă uite" — Ce dracu', dom'le, încă nu-s umpouras, a oferit în saloanele MECIURI DE REZERVA
mine culturale, etc. pe baza cu micii. Cunosc asemenea situaţii gata micii? începu să facă 0 înmulţire. hotelului Athene Palace, o re
fondurilor strînse din autoimpu- cepţie cu ocazia aniversării re A. A rig e rs---------------------- - s Sochaux (câmp. francez)
nere. O parte din aceste luc în care, „jenînd pe ospătar", riŞii — Nu rjiai sînt mici, mă rog fru — Zece şpriţuri... voluţiei pentru independenţă —
rări nu au fost încă terminate să fii servit cu „vine'. mosl — Ce şpriţuri,... de unde şpriţuri? sărbătoarea naţională a Greciei, B. Metz — — -------------- Marseille (câmp. francez).
urmînd ca ele să fie date în — Păi, n-aţi spus dumneavoastră «•••»o»«•••«••••_
— Fie, dar ie rog adă-mi şi micii. La cele auzite rămăsei trăznit. „de zece ori vin"? A fost fără si Au luat p a rte : Chivu Stoica',
folosinţă în acest an. O aseme — Vine imediat! — Bine, tovarăşe, aştept o oră şi fon? preşedintele Consiliului de Mi C ETA 1 ENI
nea lucrare a fost şi executarea acum... ? Cel care mă enervase, mă amuza niştri, Constantin Pîrvulescu,
celor două săli de clasă şi o Treceau minutele unul după altul. acum. preşedintele Marii Adunări Na Ne găsim în perioada de sacrificare a mieilor şl Iezilor.
cancelarie de La şcoala elemen Romul îşi făcea efeptul parcă mai Nevinovat (I), ospătarul Furdui — De zice ori „vine", na „vin" ţionale, Gr. Preoteasa, minis Nu lăsaţi ca pieile acestora, să se strice ! Conservaţi le, pre-
mult ca orieînd. In acest timp ©s- se scuză. ţi-am spus I trul Afacerilor Externe, acad.
tară din satul Vărmaga, care au pătarul servea foarte rer<mu’1' - Vi prof. P. Constantinescu-IaşI, sărînd partea cărnoasă cu un strat de sare de bucătărie.
fost date în folosinţă în cursul un simplu „pst I" al unor clienţi de — Ce stric eu? S-au terminatI membru în prezidiul Marii Adu Predînd piei bine jupuite, în stare crudă sau conservată
lunii februarie. Majoritatea luc Un grătar, dacă doriţi. nări Naţionale, acad. M. Ralea,
rărilor executate aici s-au fă preşedintele Institutului romîn ÎNTREPRINDERILOR D.C.A., veţi obţine preţuri avanta
cut prin muncă voluntară şi cu la o masă vecină. Nu mai ştiam ce să cred şi ce —Mă rog, mă rog frumos, nu am pentru relaţiile culturale'cu stră
fonduri din autoimpuneri. De inătatea, personalităţi ale vieţii joase asigurate prin H. C. M. 380/1955 şi anume:
asemenea, în satul Făgeţel, din culturale şi artistice, funcţionari
Eh, ce să-i faci / Clienţi „vechi", să-i zic. Ii cerusem bere şi mi-a dat timp de glumit. Spuneţi ce aţi con superiori din Ministerul Afaceri 0AL’ I T A T E A
fondurile de autoimpunere strîn lor Externe şi Ministerul Co I. II.
se în cursul anului 1956, s-au cunoscuţi. Cind trecea pe Ungă mine rom. Comandasem mici şi... / Şl foa- sumai. merţului, ziarişti. III.
(destul de des, de altfel), îl făceam
procurat şi montat în luna feb atent; mea-i foamei La nevoie-i bună şl ... — Am spus : odată rom şi de Au participat şefii unor mi Piei de miel ţlgăl cat. II Iei 23 Iei 16 lei 8
ruarie uşile şi ferestrele 1a şcoa siuni diplomatice acreditaţi la „ 33 »1 24
la elementară. In comuna Roş- — Ce faci cu micii, tovarăşe? friptura. zece ori „vine", saa tradus altfel, Bucureşti şi alţi membri ai cor »» »> »» III »» 12 »» 10
cani, prin munca voluntară a — Vineee / „ 18 »» 16 »» 6
cetăţenilor, s-a transportat de Of / Acest etern şi insuportabil — Dă-mi ce ml-i da, însă repede. „aşteaptă". pului diplomatic. »! „ ţurcane »» II „ 25 »» 35 »» 8
curînd piatra necesară pentru „vineee" mă exaspera. Şi foamea... — Repede, mă rog frumos t Pînă la urmă îmi „făcu un favor" Recepţia a decurs într-o at H »» »> »» III „ 48 »1 26 »» 17
fundaţia şcolii de 7 ani care ur nu vă mai spun. Mă consolam însă, Şi iar clipe de aşteptare, de chin. !» de ol ţlgăl »» IV „ 38 !» 9 »» 13
mează să se construiască în şi plătii numai romul. De restul »» de oi ţurcane »» IV „ I3 !» 11 »! 4
in mod egoist bineînţeles, cu gin- »» de iezi »» II !» T8 »» 0
„Curgeau" fripturile în dreapta şi-n „consumaţiei" mă iertă. »» de vătul !» III „ 16 ¦». 9
dul că na sloi singurul care aştept. silnga, numai la mine n-ajungea Ce filotim I Şi atent faţă de cli »» de capre »» IV „ 23
nici ana.
enţi,... atent,... nevoie mare. (Bi
— Friptura, tovarăşe ospătar / neînţeles, faţă de unii clienţi).
Alături, doi clienţi, străini de loca — Vineee/ GEORGE BENDOVSCHI Vînzarea pieilor către întreprinderile D.C.Â. se poate face
la secţiile şi subsecţiile acestora, precum şi la organele d.? co
cursul acestui an. mosferă cordială, . {Agerpresi lectare D.C.A, dc la comune şl sate, *
